Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are în vedere asigurarea unei diversități de mijloace necesare pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice praticipante.

Totodată proiectul se adresează în egală măsură factorilor de conducere din școlile defavorizate, atât prin conținutul unora dintre activitățile concrete, derulate în cadrul proiectului, cât și la nivelul resurselor puse la dispoziția partenerilor din proiect – cele două inspectorate școlare județene  -  Gorj și Dolj.

Multe dintre tematicile abordate, inclusiv în cadrul sesiunilor de informare, conștientizare și sensibilizare au avut în vedere probleme reale, de maxim interes pentru managementul școlar, probleme care necesită din partea factorilor responsabili atât cunoștințe specifice cât și familiarizarea cu un mod de gândire orientat către creativitate și rezultate.

În acest trend se înscrie și tema abordată în cadrul sesiunii aferente județului Gorj care a avut loc în data de 15 decembrie 2019, la sediul COLEGIULUI AUTO ”TRAIAN VUIA”, localitateaTârgu Jiu, și a propus pentru discuții o temă importantă în contextul democratizării vieții școlare la nivelul instituțiilor de învățământ moderne: STRATEGII DE OPTIMIZARE A DEMOCRATIZĂRII VIEȚII ȘCOLARE.

Preocupările după 1990, în direcția implementării și în sistemul românesc de învățământ a unei educații eficiente în direcția adaptării copiilor la valorile democrației au condus la cristalizarea în timp a unor demersuri în acest sens. Explicarea, pentru micii cetățeni a unor noțiuni fundamentale referitoare la democrație, stat de drept, norme și obligații constituționale, organizare a statului etc reprezintă o îndatorire firească a școlii moderne și face parte din cultura de bază, necesară pentru orice individ responsabil și adaptat cerințelor unei societăți moderne. Cultivarea nejustificată a unei ignoranțe mai mult sau mai puțin totale în raport cu subiectele menționate mai sus este nocivă atât pentru elevi, luați ca personalități individuale în formare cât și pentru restul societății care așteaptă de la ei o implicare responsabilă și conștientă o dată ce ajung la vârsta necesară exercitării tuturor drepturilor garantate de către constituția unui stat democratic (dreptul de vot, exprimarea liberei opinii etc).

Democrația poate fi definită drept ” forma de organizare și de conducere a unei societăți, în care poporul își exercită (direct sau indirect) puterea” (D.E.X. 1998, p. 276). Înțelegerea acestei noțiuni complexe necesită pentru orice individ familiarizarea cu o serie de principii referitoare la democrație văzută atât ca doctrină politică cât și ca realitate socială obiectivă care influențează viața societății românești de mai bine de 25 de ani. Cu cât, acest proces de familiarizare este realizat mai devreme cu atât sunt șanse reale ca individul în cauză să dezvolte o personalitate matură din punct de vedere social, fiind capabil să ia decizii în cunoștință de cauză, decizii în direcția binelui comun.

În altă ordine de idei, utilitatea educației pentru democrație rezidă și în faptul că poate preveni încălcarea drepturilor omului oferind din timp copiilor cunoștințele necesare pentru a se apăra și a participa activ la respectarea acestora.

Procesul de formare al personalității copiilor în sensul educației pentru democrație presupune trei direcții de bază: (Corina Leca, coord., Educație pentru democrație și drepturile omului. Ghidul profesorului, Ed. Siedo, București 1998, p.4):

• Educația despre drepturile omului și democrație - are în vedere fixarea cunoștințelor referitoare la drepturi, libertăți, îndatoriri și responsabilități ale omului, informații referitoare la instituții și mecanisme cu ajutorul cărora se implementează democrația, formele posibile de manifestare a inegalităților și discriminărilor și nu în ultimul rând personalitățile și evenimentele care au marcat lupta depusă pentru afirmarea drepturilor omului;
• Educația realizată în spiritul drepturilor omului și democrației – are în vedere dezvoltarea de către copii a unor aptitudini și atitudini pozitive în raport cu democrația, stimularea interesului acestora pentru idealurile și aspectele practice referitoare la drepturile omului;
• Educația pentru drepturile omului și democrație – presupune motivarea elevilor în direcția participării și implicării active în apărarea drepturilor omului și a practicilor democratice atât la nivelul propriei comunități locale cât și la nivelul întregii societăți.

Se poate afirma fără rezerva de a face o eroare că, în realitate, educație pentru democrație este continuă și are loc pe întreg parcursul vieții, deaorece individul trebuie să rămână în permanență conectat la o serie de adevăruri esențiale pentru societatea și națiunea în care trăiește. Astfel, forme și elemente ale educației pentru democrație se vor întâlni și în afara contextelor clasice de învățare oferite de către școală – aceasta se va putea realiza și în familie, comunitate, sub formă informală etc.

Cu toate acestea, cea mai eficientă formă de implementare a educației pentru democrație râmăne tot spațiul școlii deoarece aici elevul are parte de un efort de trasfer al cunoștințelor realizat sistematic, de o implementare timpurie a unui stil de viață de tip democratic, de contactul cu diverși factori care facilitează experimentarea directă a beneficiilor democrației.

Instituțiile școlare reprezintă un spațiu al legii care pot oferi copiilor un mediu securizant, impregnat cu reale valori democratice și cu mecanisme de exercitare a principiilor democratice. Modelele de comportament, modalitățile de conlucrare în echipă etc au rolul de a învăța copii să gândească în mod creativ și responsabil, sa respecte valorile semenilor și libertatea de expresie a acestora, să își asume responsabilități și roluri sociale în funcție de capacitățile proprii.

Copii trebuie încurajați să devină autonomi, capabili să ia decizii și sa-și le asume, capabili să evalueze cu maturitate diferite situații și să accepte și să valorifice ajutorul celorlalți.

Din punct de vedere al abordării cronologice, educație pentru democrație poate fi analizată și din perspectiva vârstei și capacității de a dezvolta un feedback specific a copiilor. Astfel, pentru ciclul primar, va exista nevoia de iniția elevii în ceea ce privește comportamentul civic într-o societate democratică, promovarea atitudinilor tolerante, responsabile, oneste și deschise. De asemenea tot în cazul școlarilor din ciclul primar se impune alfabetizarea referitoare la elementele de civism, familiarizarea cu limbajul utilizat în domeniul civic.

Un element esențial de care trebuie să se țină cont este acela că profesorul prin atitudinile și comportamentul său este unul dintre cei mai importanți promotori ai democrației la nivelul percepției copiilor. El poate în mod efectiv să transmită elevilor valorile și principiile democrației. Explicarea în acest context copiilor că dreptul la învățătură reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale omului, prin învățare dobândindu-se dezvoltarea personalității și respectul pentru drepturile omului, reprezintă o cerință și o necesitate evidentă pentru crearea premiselor unei educații pentru democrație veritabile.

Procesul de învățare realizat într-o manieră democratică, permite copiilor conectarea cu valorile reale ale democrației, în condițiile depășirii oricărei forme de încorsetare și a unor abordări rigide. Astfel, dacă la vîrstele mai fragede este vorba de un proces de dirijare și îndrumare, în clasele terminale se pune accentul pe stimularea creativității și inițiativei elevilor.

Astfel, deși se pornește de la premisa că, pentru o dezvoltare firească copii au nevoie de îndrumare și ghidaj atent dozate, această îndrumare trebuie să îi stimuleze în ultimă instanță libertatea de manifestare, independența, inițiativa, asumarea responsabilităților. Copii vor înțelege necesitatea respectării unor îndatoriri de bază și faptul că orice efort de cunoaștere presupune și o anumită doză de disciplină.

Cadrele didactice au datoria să orienteze elevii către cunoaștere în sensul asumării unor eforturi constiente de autodepășire și automotivare ale acestora. De asemenea aceștia au responsabilitatea transferului nu numai al unor cunoștințe și abilități dar și a unui set de valori. Valorile sunt convingeri generale în ceea ce privește obiectivele dezirabile spre care persoanele tind în viață. Acestea motivează persoanele să acționeze și oferă standarde/criterii pentru evaluarea atât a propriilor acțiuni, cât și pe cele ale altor persoane; justificarea opiniilor, atitudinilor și comportamentelor; alegerea unei alternative; planificarea comportamentului; încercarea de a-i influența pe alții. Există 3 seturi de valori, care sunt cruciale pentru participarea la o cultură democratică, după cum urmează:

1. Un set de valori referitoare la demnitatea umană și drepturile omului. Acest set de valori are drept fundament convingerea generală că toate ființele umane au aceeași valoare, sunt egale în demnitate, au dreptul la același respect și la același set de drepturi umane și libertăți fundamentale și trebuie tratate corespunzător.
2. Un set referitor la aprecierea diversității culturale. Valorile referitoare la acest topic se bazează pe faptul că diferitele afilieri culturale, variabilitatea și diversitatea culturală precum și pluralismul viziunilor și practicilor culturale trebuie încurajate, apreciate și protejate.
3. Un set referitor la valorizarea democrației, justiției, echității, egalității și supremației legii. Acest set de valori pornește de la premisa că toate societățile ar trebui să funcționeze și să fie guvernate cu ajutorul unor procese democratice care vor respecta principiile justiției, echității, egalității și supremației legii

Valorile și principiile vor face referire atât la cele specifice democrației, enunțate mai sus cât și la cele universal valabile, necesare pentru o educație corespunzătoare.

Aceste valori vor face referire explicită la:

• integritate morală și profesională
• respect și toleranță
• onestitate și corectitudine intelectuală
• imparțialitate și obiectivitate
• implicare în creșterea calității activității didactice și a prestigiului școlii
• spirit critic, novator și civic
• responsabilitate morală, socială și profesională
• respingerea atitudinilor xenofobe, antisociale și antidemocratice.

De asemenea, se vor avea în vedere și explicarea elevilor a unor principii care facilitează promovarea valorilor democratice și a echității sociale:

• principiul asumarii responsabilității
• principiul acordării șanselor egale pentru toți elevii
• principiul promovării parteneriatului cu familia, comunitatea locală și alte instituții în educația copiilor
• principiul promovării echității în evaluare
• principiul valorificării optime a oportunităților (în domeniul material și al dezvoltării profesionale).

Cercetările efectuate pe elevi și cadre didactice din țara noastră, au relevat că în rândul elevilor de o importanță deosebită s-au arătat: egalitatea în drepturi, respectarea drepturilor, participarea elevilor la luarea deciziilor, egalitatea sanselor. Din perspectiva percepției cadrelor didactice au prelevat următoarele elemente: responsabilitatea tuturor, toleranța față de punctele de vedere diferite decât cele proprii, potrivirea procesului instructiv-educativ în funcție de feed-back-ului elevilor. Se relevă astfel atitudini relativ echilibrate referitoare la problematica democrației care pot constitui baza oportună pentru o educație pentru democrație solidă mai târziu.

Asumarea responsabilităților reprezintă un deziderat de prim ordin în ceea ce privește utilitatea educației pentru democrație. Elevii necesită mai mult ca niciodată să fie ghidați și ajutați să înțeleagă sensul și importanța exercitării capacității lor de a-și asuma responsabilități. Pentru a fi conduși în mod corespunzător către acest nivelelevii au nevoie de o pregătire treptată. Este necesar ca sa li se creeze cadrul propice pentru implicare și pentru recunoașterea meritelor proprii în acest sens. Unul dintre mecanismele eficiente care asigură cerințele referitoare la exersarea implicării și deci in extenso a responsabilității este legat de participarea elevilor la proiecte. Cu ajutorul implicării în cadrul unui proiect, elevii pot fi confruntați cu modalitățile concrete prin care se stabilesc obiective, identificarea resurselor necesare pentru a se desfășura activități, managementul timpului, modalitățile de evaluare și ajustare a raportului eforturi-rezultate, etc. Prin acest mecansim se poate asigura o implicare treptată a elevilor în viața mediului școlar și respectiv comunitar. În viața reală, fiecare elev – văzut ca viitor cetățean responsabil poate reprezenta un factor real al schimbării și democratizării societății și comunității locale din care face parte.

Prin conținutul lor, sesiunile de informare și conștientizare din cadrul proiectului QualForm au rolul de a contribui în mod direct la realizarea obiectivelor proiectului. Tematici precum cea abordată mai sus sunt frecvent puse în discuție, oferind participanților informații esențiale cu aplicabilitate directă în activitatea didactică curentă. Tema referitoare la democratizarea vieții școlare reprezintă un topic de foarte mare interes, deoarece implicațiile pe care le are democrația veritabilă sau absența acestor principii din activitatea unei școli sunt foarte importante pentru toți actorii vizați – elevi, cadre didactice, management școlar, părinți, comunitate etc.

Accesul de timpuriu al copiilor la valorile, cadrul de manifestarea și posibilitatea înțelegerii principiilor democrației este esențial pentru fomarea unor cetățeni cu adevărat capabili să respecte și să înțeleagă aceste valori.