Campanie de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare pentru atragerea și menținerea resurselor umane calificate în școli defavorizate din județele Dolj și Gorj

„Amintirile din copilărie sunt o poveste pe care individul și-o repetă sieși pentru a se pune în gardă, pentru a se pregăti, prin experiențele anterioare, ca să întâmpine viitorul cu un stil de acțiune deja testat”, spunea Alfred Adler în cartea sa What Life Should Mean to You.

Şcoala nu poate avea decât două scopuri. Primul e să dăm copilului cunoştinţele generale de care, bineînţeles, va avea nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Cealaltă e să pregătim copilul de azi pentru omul de mâine, şi aceasta este educaţia.” Gaston Berger

                        qual iuli2020 QA11

                       Sursa: https://www.kay-twelve.com/blogs/news/behavior-management-within-the-classroom

           


             Temperamentul descrie stilurile individuale sau „modul” de comportament şi se consideră a fi ȋnnăscut, de aceea caracteristicile personale pot fi văzute ȋn toate situaţiile: atunci când copiii se joacă cu prietenii, își fac sarcina şcolară sau chiar şi cȃnd se uită la televizor. Cu toții recunoaștem copiii care sunt mereu în mișcare, în comparație cu alții care se mișcă într-un ritm lent și deliberat. Și cunoaștem copii care sunt excesiv de intensi, care au o siguranță scurtă și care sunt ușor iritați și supărați. Alți copii sunt timizi, neliniștiți în situații noi și cu oameni noi.

            

                qual iuli2020 QA12       

       Sursa: https://ilovehdwallpapers.com/fantasy-child-girl-elephant-wallpapers.html

Gândirea adulților despre copii tinde întotdeauna spre o instrumentare serioasă a motivaţiei acestora. Deci, discuțiile despre viața fantezistă a copiilor, cum sunt discuțiile despre viața copiilor în general, se bazează pe dezbaterea asupra lui ,,o anumită fantezie sau o fantezie în general sunt bune sau rele pentru copii?”, aşa cum discutăm despre seriale sau carţi, spre exemplu Harry Potter, Peter Pan, Vrăjitorul din Oz şi alte seriale de ficţiune pentru copii.

 Dar există o întrebare mai profundă și mai interesantă:  ce anume conectează copiii cu fantezia; de ce minunatul şi fantasticul par teritoriul natural al copilăriei; de ce copiii aleg în mod spontan suprarealul față de real? De ce lumii copilăriei ȋi sunt atȃt de caracteristice jocul, fantezia, imaginaţie vie?

 

În era digitală profesorul trebuie să fie capabil să faciliteze creativitatea şi să motiveze învăţarea elevilor. Profesorii îşi utilizează cunoştinţele de specialitate, de predare şi învăţare în didactica specialităţii, precum şi cunoştinţele tehnologice pentru a facilita experienţe care să sporească capacitatea de învăţare, creativitatea şi capacitatea de inovare a elevilor, atât frontal cât şi în mediul virtual. Profesorii trebuie să promoveze, susţină şi să modeleze inventivitatea şi gândirea creativă şi inovativă; să-i antreneze pe elevi în explorarea unor situaţii cotidiene şi în rezolvarea unor probleme autentice utilizând resurse şi instrumente digitale; să susţină gândirea reflexivă a elevilor folosind instrumente colaborative pentru a identifica şi clarifica gândirea, înţelegerea şi planificarea conceptuală a elevilor precum şi procesele creative ale acestora; să modeleze construirea unor cunoştinţe colaborative prin angajarea în procesul de învăţare împreună cu elevii, colegii şi alte persoane implicate, atât frontal cât şi în mediul virtual.

           Transformarea digitală poate reprezenta o soluție la provocările actuale ale sistemului educațional din România.Cu toate acestea, marea majoritate a școlilor se confruntă cu lipsa de fonduri proprii necesare implementării și adopției tehnologiei necesare.În educaţie, digitalizarea trebuie să ajute principiile pedagogice. Digitalizarea nu trebuie să fie un obiectiv în sine, ci un mijloc.

În ultimii ani a avut loc o schimbare majoră privind modul în care școlile abordează tehnologia. Apariția unui val de dispozitive și servicii mobile mai ușor de folosit și mai accesibile, alături de dorința de a adapta educația la generația de copii ‘’digitali’, cu așteptări complet noi în ceea ce privește procesul de învățământ, a dus la schimbarea semnificativă a felului în care școlile înțeleg și practică actul de învățare. În loc să folosească tehnologia doar ca pe un instrument adițional la mijloacele tradiționale de predare și învățare, multe școli folosesc tehnologia pentru a influența în mod pozitiv actul educațional. Mai mult, în loc să o folosească înainte sau după ore, mulți profesori folosesc tehnologia în timpul orelor pentru a stimula interacțiunea cu și dintre elevi și a obține rezultate mai bune.