Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă promovează o serie de demersuri axate pe îmbunătățirea calității activității didactice și identificarea de soluții practice pentru problemele care se manifestă în activitatea școlilor defavorizate din cadrul grupului țintă al proiectului. Printre activitățile promovate în cadrul proiectului se remarcă Sesiunile de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare a cadrelor didactice – activități care integrează informațiile referitoare la proiect și derularea acestuia cu cele specifice pentru atingerea obiectivelor de mai sus, informații grupate sub forma unei tematici variate, diferite de la o lună la alta.

Pentru luna septembrie, sesiunea aferentă județului Gorj a avut loc în data de 17 noiembrie 2019, la sediul LICEULUI TEHNOLOGIC BAIA DE FIER, localitatea Baia de Fier, și a propus pentru discuții o temă de impact pentru eforturile de optimizare a activității didactice: PROCESELE DE COMUNICARE CA INSTRUMENT GENERAL DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI ORGANIZAȚIONALĂ

Instituțiile de învățământ sunt organizații care beneficiează de un set de cerințe specifice pentru a se putea dezvolta în mod corespunzător. În special, cele care sunt cu capital privat trebuie să răspundă cu mare acuratețe cerințelor instituite de către organismele guvernamentale în ceea ce privește standardele de calitate și managementul organizațional. Din punct de vedere managerial o instituție de învățământ performantă poate să beneficieze de pe urma optimizării comunicării colegiale dintre cadrele didactice angrenate în activitatea curentă, prin creșterea proceselor decizionale și de execuție. Astfel, orice măsură care în ultimă instanță crește nivelul de pregătire profesională a cadrelor didactice este binevenită în contextul dezvoltării instituției în cauză. Programele de mentorat care vizează integrarea mai facilă a tinerilor profesori și identificarea de către aceștia a pârghiilor cele mai eficiente pentru creșterea calității propriei activități didactice sunt foarte utile, deoarece pornesc de la premisa că o comunicare optimizată între cadrele didactice crește eficiența activităților depuse și productivitatea muncii acestora.

Cadrele didactice aflate la începutul carierei pot beneficia de aportul substanțial dat de experiența colegilor cu vechime mai mare cu ajutorul unei comunicări adecvate cu aceștia, în contextul activităților desfășurate împreună.

Pentru o comunicare colegială mai bună ar trebui să se realizeze un program de mentorat al cărui scop principal să fie suportul oferit profesorilor începători în perfecționarea profesională și dezvoltarea personală. Programul de mentorat poate fi gândit sub forma unor mini-grupuri de lucru, formate din câte 2 profesori – unul debutant și unul cu un grad superior și experiență didactică suplimentară. Echipele astfel constituite lucrează pentru perfecționarea debutanților, pe baza monitorizării activității acestora de către colegii mai avansați. Aceștia oferă feedback în raport cu performanța debutanților, iar atunci când este cazul propun și soluții efective care contribuie la dezvoltarea lor. În ultimii ani, programele de tip POSDRU sau POCU au pus accent pe idea și conceptul de școală eficientă și eficace. În acest context se poate completa ideea de mai sus cu aceea ca echipele formate din perechi să fie de fapt formate dintr-un profesor român și unul străin ceea ce poate permite un transfer important de competențe de ultimă oră.

În cadrul instituțiilor școlare se vor putea deosebi două tipuri esențiale ale procesului de comunicare în funcție de conținut și de context: comunicarea educațională, respectiv cea didactică. Primul tip de comunicare se realizează atât în cadrul educației formale cât și a celei informale, în timp ce, cel de-al II-lea tip se realizează în cadrul procesului de învăţământ, în mod organizat, de către persoane cu o pregătire specială care transmit cunoştinţe, formează deprinderi şi atitudini, iniţiază activităţi în vederea educării.

Comunicarea didactică se va deosebi de către alte forme de comunicare prin faptul că:

• este un act intenţionat, vizând schimbări în domeniul cognitiv, afectiv, comportamental al elevului
• se desfăşoară într-un cadru organizat, după anumite principii de eficienţă educaţională
• în general, se desfăşoară în instituţii specializate (şcoală, universitate)
• eficienţa comunicării trebuie supusă evaluării în raport cu un ideal sau standard prestabilit.

Comunicarea inter-personală dintre cadrele didactice își poate aduce un aport substanțial și la nivelul optimizării comunicării didactice dintre profesori și elevi. Astfel, îmbogățirea acesteia cu comutarea accentului pus în comunicare pe relaționarea cu elevii, pe dezvoltarea personalității acestora cu ajutorul unei comunicări contextuale, îmbogățite cu indicatori non-verbali, cu expresii mimico-faciale, elemente prozodice, mijloace aluzive etc, se poate realiza mai ușor dacă există suportul adecvat și la nivelul comunicării inter-personale ale cadrelor didactice. Aceasta va trebui să dețină caracteristicile unei interacțiuni vii, adaptată la context și la partenerul de comunicare cu atitudini asertive de exprimare și răspuns, relații bilaterale de emitere-recepție și decodificare a mesajelor.

Comunicarea inter-personală dintre cadrele didactice va cunoaște atât forme verbale cât și non-verbale. Dintre formele verbale, comunicarea orală poate îmbraca diferite tipuri în funcție de context. Cele mai utilizate, se referă la:

• Monolog (formă a comunicării în care emitentul nu implică receptorul, deși există o formă de feedback, fiind utilizată preponderent în comunicarea unu la unu)
• Conferinţa (se va întâlni în două forme – conferinţă clasică și respectiv conferința cu preopinenți – ambele sunt forme de adresare publică, directă în care fie există persoane care prezintă ideile altor subiecți pe o temă dată (cazul conferinței clasice) fie sunt prezentate idei opuse referitoare la acceași tema (cazul conferinței cu preopinenți)
• Expunerea (formă a comunicării angajantă pentru personalitatea, opiniile și sistemul de valori al celui care o inițiează, de obicei pe un anumit subiect)
• Prelegerea (presupune o formă a comunicării în care publicul receptor este deja familiarizat cu conținutul acesteia, existând un transfer de informații de la cel care o inițiează sub forma unei sinteze sau completări referitoare la topicul abordat)
• Relatarea (formă a comunicării care se centrează pe prezentarea unei realități obiective, a unor stări de fapt, a unor acțiuni desfășurate fără implicarea celui care participă, în afara subiectivismului, de către emitățor)
• Discursul (este o formă mai elevată a monologului care presupune prezentarea argumentată a unor puncte de vedere și idei originale)
• Toastul (poate fi întâlnit în cazul evenimentelor formale, comunicarea de scurtă durată – 3-4 minute, face apel la starea emoțională a publicului prezent)
• Alocuţiunea (o formă de comunicare întâlnită ca o intervenție, care are rolul să susțină un punct de vedere, având de obicei o durată mai mare decât toastul – circa 10 minute)
• Povestirea (formă a comunicării verbale, mai amplă, care face apel la imaginaţie şi sentimente, la emoţii, la cunoştinţe anterioare, fiind expresia subiectivității emițătorului)
• Intervenția (formă a comunicării cu ajutorul căreia emițătorul vine sprijinul unor idei ale unui alt participant la discuţie, acesta din urmă declarându-şi, fie şi tacit, acordul cu mesajul enunţat; ea poate să sublinieze un punct de vedere pe care îl susține)
• Interpelarea (formă a comunicării prin care emițătorul poate cere o precizare suplimentară din partea unor surse)
• Dialogul (formă a comunicării în cadrul căreia mesajele se schimbă între participanţi, fiecare fiind pe rând emiţător şi receptor; aceste roluri se pot schimba reciproc, toţi participanţii la dialog se consideră egali și îşi acordă acelaşi statut.
• Dezbaterea (va reprezenta o formă a comunicării destinată în mod uzual clarificării și aprofundării unor idei, cu ajutorul unui moderator)
• Seminarul ( este o formă de comunicare mai evoluată decât dezbaterea, fiind mai structurată și cu mai mulți emițători)
• Interviul (forma de comunicare care presupune roluri prestabilite de emițător și receptor, desfășurată sub forma dialogului, dar condus de către inițiatorul acestuia)
• Colocviul (se prezintă sub forma unei comunicări pe parcursul căreia participanții dezbat pe baza unui anumit subiect, luările de cuvânt, îmbogăţind sfera subiectului abordat)

În completarea acestor forme de comunicare orală, comunicarea inter-personală dintre cadrele didactice va cunoaște în aceeași măsură și forme verbale scrise, utilizate în contextul desfășurării activității didactice: cererea, raportul, procesul verbal, memoriul, referatul, scrisorea, autobiografia etc).

Toate aceste forme de comunicare, denotă diversitatea situațiilor de comunicare care pot apare în context, fiind adaptate fiecare în parte la o serie de obiective și motivații specifice ale comunicării dintre părți.

Efectele pozitive pe care o comunicare colegială, inter-personală optimizată le va avea asupra dezvoltării instituției școlare sunt evidente: o mai bună eficientizare a relaționării dintre angajați, transmiterea facilă și nedistorsionată a informațiilor vitale pentru buna defășurare a activității, creșterea gradului de eficiență la nivelul implementării deciziilor managementului școlar, optimizarea în egală măsură a comuniării cu entitățile din exteriorul instituției etc.

Obiectivele asumate de către Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, au o importanță deosebită pentru contribuția adusă de către proiect la îndeplinirea obiectivelor întregului program de finanțare. În mod similar, activitățile derulate în cadrul proiectului, atât cele formative cât și cele de informare, conștientizare etc, contribuie la eficientizarea comunicării inter-instituționale și inter-personale a instituțiilor de învățământ din grupul țintă și a cadrelor didactice din grupul țintă deopotrivă.

Sesiunile de informare din cadrul proiectului rămân un bun prilej pentru realizarea unui dialog constructiv, a afirmării opiniilor celor prezenți și a schimbului fructuos de idei. Cele mai multe idei vehiculate cu ocazia sesiunilor de informare fiind idei cu mare aplicabilitate practică în activitatea de zi cu zi a cadrelor didactice, participarea acestora este motivată nu numai de cea la nivelul proiectului ci și în mod obiectiv de plusvaloarea adusă de către fiecare sesiune în parte.