Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, promovează abordarea de pe principii de calitate a activității didactice și își dorește să impulsioneze activitatea desfășurată în cadrul școlilor defavorizate din cadrul grupului țintă.

Toate activitățile proiectului sunt construite pe baza acestui deziderat, implicând la un nivel superior cadrele didactice participante printr-o abordare complementară și diversificată.

Seminariile de schimb de bune practici în asigurarea calității educației incluzive și în facilitarea dialogului școală-familie-comunitate au loc lunar ca și celelalte activități de informare și consiliere, prezentându-se sub forma unor sesiuni de dialog deschise transferului de know-how și de bune practici în domeniul educațional. Prin tematica abordată, experții care conduc seminariile încearcă să răspundă cât mai bine tuturor problemelor curente pe care le ridică activitatea didactică cotidiană.

Un nou astfel de seminar a avut loc în data de 20 Octombrie 2019,în cadrul ȘCOLII GIMNAZIALE ȚÂNȚĂRENI, din localitatea Țânțăreni, ocazie cu care s-a pus în discuție tema – CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ CA FACTOR DETERMINANT AL MANAGEMENTULUI PERFORMANT ÎN ORGANIZAȚIILE ȘCOLARE. ROLUL FORMĂRII PROFESIONALE CONTINUE ÎN CARIERA DIDACTICĂ

Dezbaterile privind formarea profesională continuă au suscitat un viu interes de-a lungul timpului, cu precădere în domeniul educației fiind ridicate o serie de probleme care impactează asupra activității didactice a personalului angajat.

Necesitatea ca, fiecare cadru didactic sa își pună problema pregătirii sale profesionale continue este o realitate obiectivă pentru orice instituție la ora actuală. Formarea profesională continuă permite fiecarui cadru didactic să se adapteze în mod real la cerințele profesionale aflate într-o continuă modificare.

Intrarea României în Uniunea Europeană a condus, implicit, la crearea, în toate domeniile vieţii, a unei interdependenţe între ţara noastră şi alte ţări europene. Astfel,  și în cazul învăţământului, acesta trebuie  să  se  alinieze  exigenţelor  impuse,  raportându-se permanent la evoluţiile  europene. Din punct de vedere al cerințelor actuale,  obiectivele strategice pe termen lung ale UE în domeniul educației și formării profesionale, astfel cum au fost stabilite de către Consiliu European în 2009, sunt următoarele:

• realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității;
• îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării;
• promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active;
• consolidarea creativității și inovației, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație și de formare profesională.

Se poate observa astfel că a existat, există și va exista o preocupare deosebită a instituțiilor europene, în domeniul formării profesionale. Viziunea europeană asupra problematicii formării profesionale continue presupune ca rolul profesorilor, pregătirea şi dezvoltarea carierei lor să fie considerate ca pe nişte priorităţi cheie.

Conform aceleași viziuni, profesorii ar trebui să fie capabili să răspundă la provocările mereu în evoluţie ale societăţii, dar să şi participe activ în această societate şi să pregătească elevi care să înveţe autonom pe parcursul întregii vieţi. Ei ar trebui, deci, să poată arăta în procesul de predare-învăţare, o angajare continuă a materiei de studiu cu conţinutul, pedagogia, inovaţia, cercetarea şi cu dimensiunile sociale şi culturale ale educaţiei. Formarea profesorului trebuie să se situeze la un nivel înalt şi să fie sprijinită de instituţiile unde profesorul este sau va fi angajat.

De asemenea, se consider că propria educație superioară a cadrelor didactice trebuie sprijinită și susținută de politici naționale sau regionale politici ce se referă la educaţia iniţială profesională şi la dezvoltarea profesională continuă, dar trebuie, de asemenea, încadrată într-un context mai larg al politicii educaţionale în general.

Pentru atingerea acestor deziderate, au fost formulate un număr de 4 principii care guvernează problematica formării profesionale a cadrelor didactice pe plan european:

• asigurarea pregătirii universitare a cadrelor didactice (cadrele didactice trebuie să fie absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior sau echivalentul lor; orice cadru didactic trebuie să aibă posibilitatea de a-şi continua studiile până la cel mai înalt nivel pentru a-şi dezvolta competenţele profesionale şi a progresa în profesiunea sa. Educaţia cadrelor didactice este multidisciplinară, aceștia trebuie să dețină cunoștințe specific disciplinei/disciplinelor predate, cunoștințe pedagogice, abilități și competențe necesare pentru îndrumarea și ajutorul acordat elevilor, o înțelegere corespunzătoare a dimensiunii sociale și culturale a educației.
• profesia cadrului didactic este ancorată în mod substantial în contextul învățării de-a lungul întregii vieți (dezvoltarea profesională trebuie să continue pe toată durata carierei şi trebuie sprijinită şi încurajată de sisteme coerente la nivel naţional, regional, şi/sau local; cadrele didactice trebuie să contribuie la procesul prin care elevii lor vor deveni ei înşişi oameni care să înveţe singuri toată viaţa.)
• profesia cadrului didactic este o profesie mobilă (mobilitatea trebuie să fie o componentă centrală a programelor de educaţie iniţială şi continuă a profesorilor; profesorii ar trebui să studieze sau să lucreze în alte ţări europene în scopul dezvoltării profesionale; în realizarea mobilităților,țara gazdă le va recunoaşte statutul, iar ţara de origine va recunoaşte şi aprecia participarea; mobilitățile realizate se referă atât la diferitele niveluri de educaţie, cât şi la alte profesii din cadrul sectorului educaţiei)
• profesia cadrului didactic este o profesie bazată pe parteneriat (instituţiile care asigură formarea cadrelor didactice ar trebui să lucreze în parteneriat cu şcoli, societăţi economice, întreprinderi industriale, furnizori de pregătire profesională)

Respectarea și promovarea acestor principii la nivelul Uniunii Europene, asigură un statut aparte profesiei și statutului ocupat de către cadrele didactice, și totodată  confirmă rolul cadrelor didactice de agenți cheie a dezvoltării societatii, în acest context, cadrele didactice trebuie să fie educaţi la standardele înalte, să se dezvolte continuu, să reflecteze asupra competenţelor lor şi să fie remuneraţi adecvat.

De fapt, guvernele statelor membre ar trebui să privească formarea cadrelor didactice nu ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie, care poate produce un imens beneficiu: educaţie de calitate pentru toţi. Aceasta se corelează cu ideea şcolii pentru toţi, o şcoală care răspunde nevoilor, ritmului şi capacităţilor fiecăruia.

Diferitele analize de la nivelul UE au constatat că în numeroase state membre există o slabă coordonare sistematică între diferitele elemente ale formării profesorilor, ceea ce duce la o lipsă de coerenţă şi continuitate, în special între formarea profesională iniţială a profesorilor şi integrarea lor ulterioară, formarea continuă şi perfecţionarea profesională.

Consiliul Europei constata că numai o jumătate din ţările din Europa oferă profesorilor debutanţi un sprijin sistematic (integrare, instruire, îndrumare) în primii ani de activitate didactică. Nu se găsesc încadrări explicite destinate să vină în ajutorul profesorilor care întâmpină dificultăţi în timpul îndeplinirii sarcinilor lor decât în o treime din ţări. De exemplu la nivelul anului 2002, numai o jumătate din totalul ţărilor au oferit un ajutor profesorilor debutanţi în timpul acestei perioade din cariera lor. În prezent situația este simțitor ameliorată, însă există în coninuare discrepanțe majore între statele membre referitoare la condiițiile de lucru, salarizare și posibilitatea angrenării în programe de formare pe termen lung.

Comisia Europeană consideră că pentru îmbunătăţirea calităţii formării cadrelor didactice din Uniunea Europeană este necesară învăţarea pe tot parcursul vieţii, fiind abordată distinct necesitatea ca toate cadrele didactice să participe la un program de integrare eficient pe parcursul primilor trei ani după debutul lor în profesia didactică.

Astfel, formarea iniţială nu poate furniza cadrelor didactice cunoştinţele şi competenţele necesare pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. Formarea şi perfecţionarea profesională a fiecărui cadru didactic trebuie văzute ca o sarcină pe tot parcursul vieţii şi trebuie să beneficieze de structuri şi de resurse adecvate.

Oferta educațională pentru formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice va fi mai eficientă dacă va fi coordonată ca un sistem coerent la nivel naţional, finanţat adecvat. De asemenea, este necesar să se stabilească un proces neîntrerupt care să cuprindă formarea iniţială a cadrelor didactice, integrarea şi perfecţionarea profesională continuă de-a lungul carierei cu includerea de oportunităţi de învăţământ formal, nonformal şi informal.

La nivelul activităților și politicilor active necesar a fi implementate în legaătură cu formarea profesională continuă a cadrelor didactice, o serie de concluzii se impun drept linii directoare și pentru viitor:

1. Predarea de înaltă calitate este o condiţie prealabilă pentru pregătirea şi formarea de înaltă calitate, factori ce influenţează puternic competitivitatea pe termen lung a Europei şi capacitatea acesteia de a crea mai multe locuri de muncă si de a genera o mai mare creştere economică
2. Pregătirea şi formarea cadrelor didactice constituie un element primordial în cadrul modernizării sistemelor europene de educaţie şi formare
3. Statele membre ar trebui să acorde un înalt nivel de prioritate menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii pregătirii cadrelor didactice pe tot parcursul carierei acestora
4. Instituţiile de pregătire a cadrelor didactice, formatorii acestora şi şcolile trebuie să răspundă, la rândul lor, unor noi provocări în ceea ce priveşte elaborarea sau punerea în aplicare a programelor destinate atât viitoarelor cadre didactice, cât si cadrelor didactice în exerciţiu. Pentru ca sistemele de pregătire a cadrelor didactice să răspundă acestor provocări, este necesară o mai bună coordonare a diferitelor tipuri de pregătire a cadrelor didactice, pornind de la pregătirea iniţială, incluzând sprijinul suplimentar la început de carieră, şi ajungând până la dezvoltarea profesională continuă la locul de muncă. Îmbunătăţirea calităţii pregătirii cadrelor didactice poate reprezenta o modalitate de transformare a profesiei de cadru didactic într-o alegere profesională atractivă, „integrarea” fiind procesul prin care, în unele state membre, cadrelor didactice nou calificate li se oferă, în primii ani de învăţământ, sprijinul suplimentar de care au nevoie pentru a-şi prelua noile atribuţii în cadrul şcolii şi profesiei.

Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă reprezintă dovada vie a preocupărilor din domeniul educației adulților coroborate cu obiective majore referitoare la îmbunățirea calității activităților didactice. Prin structura activităților propuse în cadrul proiectului, printre care seminariile de schimb de bune practici își au rolul lor bine reprezentat, se încearcă oferirea unor soluții practice pentru problemele de fond cu care se confruntă sistemul național de învățământ din perspectiva școlilor defavorizate. Participarea cadrelor didactice din grupul țintă la activitățile proiectului poate reprezenta un element de evoluție în direcția ameliorării unor aspecte importante centrate pe pregătirea profesională continuă a cadrelor didactice și pe identificarea de modalități de rezolvare a problemelor de management educațional pentru școlile defavorizate.