Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are meritul indiscutabil de a oferi participanților multiple mijloace și instrumente utile pentru dezvoltarea personală și profesională. În cadrul proiectului se derulează mai multe tipuri de activități, cu o frecvență lunară, activități care urmăresc nu numai promovarea obiectivelor și a informațiilor generale referitoare la proiect ci și transferul efectiv de informații și cunoștințe esențiale pentru cadrele didactice din grupul țintă. Evenimentele organizate sub forma sesiunilor de mentorat didactic și coaching cognitiv-comportamental au drept scop realizarea unui dialog constructiv între participanți și experții din cadrul proiectului, dialog care se soldează inevitabil cu un plus de cunoaștere și cu informații de ultimă oră structurate în mod corespunzător. Sesiunile au abordat până în prezent o multitudine de teme de dezbatere, teme care se circumscriu activităților de mentorat sau de coaching, după caz.
Pentru luna iunie, sesiunea de mentorat didactic și coaching cognitiv-comportamental desfășurată în data de 24 iunie 2019, la sediul Inspectoratului Județean Dolj, a abordat tema cu titlul – GESTIONAREA STRESULUI EDUCAȚIONAL AL ELEVILOR CU AJUTORUL RELAȚIONĂRII CORP - COMPORTAMENT- GÂNDURI
În cadrul sesiunii s-au pus în evidență efectele negative pe care stresul emoțional al elevilor le poate produce și care inevitabil afectează succesul școlar al acestora și capacitatea de integrare socială. Tema abordată prezintă o importanță deosebită pentru orice cadru didactic modern, în special pentru cele care se confruntă cu situații defavorizate ale elevilor, categorie care sunt mai predispuși la un nivel de stres emoțional mai ridicat decât în mod normal. Gestionarea cu succes de către cadrele didactice ale situațiilor stresante și a efectului conjugat al factorilor stresori pentru elevi este extrem de importantă, deoarece de foarte multe ori, copii nu dispun de mecanismele sau circumstanțele prin care să reușească singuri să gestioneze o situație de stres , și în special stres de natură emoțională.
În cadrul discuțiilor s-a pus accentul și pe efectele conjugate pe care situațiile stresante emoțional și lăsate nerezolvate le au asupra copiilor pe termen lung. Astfel, pe termen lung nu este afectată doar capacitatea de învățare ci și echilibrul psiho-fizic al copiilor, capacitatea acestora de adaptare la situații noi și motivația generală.
Problematica stresului în cazul elevilor de vârstă școlară reprezintă un topic cu o importanță deosebită, datorată nu numai complexității pe care o prezintă ci și efectelor extrem de diverse pe care fenomenul manifestării stresului la copii le are în prezent. Stresul reprezintă la modul general ”un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini, situatii care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase, sau cu miza mare pentru persoana in cauza.”
Cauzele declanșării fenomenelor care se circumscriu stresului sunt atât de natură externă individului cât și internă. Manifestarea efectivă a stresului și conștientizarea acestuia presupun efectul conjugat a trei elemente de bază: factorii declanșatori pentru stres, resursele disponibile pentru fiecare individ pentru a face față stresului și tipologia reacțiilor la stres o dată ce acesta se manifestă.
Specialiștii au facut de-a lungul timpului o distincție între calitatea de pozitiv sau negativ asociată femomenelor de stres. Astfel, la nivel convențional se consideră că stresul ”pozitiv” apare drept o reacție normală de adaptare a organismului la factorii de mediu – amenințări sau solicitări fizico-psihice (evitarea unui accident rutier, participarea la un examen etc). În acest caz, indivizii reacționează pozitiv sub forma unui răspuns normal fiziologic care ajută persoana în cauză să se adapteze mai bine situației și să-și folosească potentialul fizico-psihic la maxim.
Stresul negativ se consideră că apare atunci când factorii stresanți se manifestă cu o intensitate sau cu o frecvență mult mai mare decât poate să se adapteze persoana în cauză. În acest caz, răspunsul la stres este inadecvat atât ca formă cât și ca intensitate, manifestându-se reacții care afectează uneori grav buna funcționare a organismului sau relaționarea psiho-mentală cu realitatea.
Cu toate acestea, specialiștii sunt de acord asupra faptului că ambele forme de stres reprezintă situații solicitante pentru organism, intensitatea manifestării acestora determinând pentru unele persoane, chiar și în cazul stresului ”pozitiv”, probleme de sănătate și inadaptare pe termen scurt.
Printre sursele de stres cele mai des întâlnite se pot enumera: stresul asociat diverselor activități curente (școală, servici), stresul datorat relaționării defectuoase între indivizi (căsătorie, divorț etc), stresul datorat inadecvării sociale ale indivizilor (probleme de adaptare în cadrul unui anumit grup social, lipsa stimei și aprecierii din partea celorlalți, etc), surse interne – lipsa încrederii în sine, percepții negative la nivelul propriei persoane (timiditate, complexe de inferioritate, obsesii etc).
Din punct de vedere al gestionării situațiilor stresante, în cadrul resurselor individuale care permit adaptarea la stres a indivizilor se încadrează capacitatea individuală de natură cognitivă, emoțională, comportamentală a fiecărui individ de a reduce, gestiona sau tolera solicitarile interne si externe care depasesc capacitatea de raspuns automata a organismului. Stima de sine, asertivitatea, optimismul, autoaprecierea referitoare la eficiență reprezintă factori care oferă protecție față de fenomenul stresului.
În general, un management optim al stresului presupune parcurgerea unui proces complex căruia i se pot identifica o serie de etape precum: conștientizarea existenței fenomenului de stres în sine, informarea privind sursele de stres și identificarea acestora, constientizarea reactiilor la stres, dezvoltarea unor abilitati si comportamente de management al stresului precum : capacitatea de afi asertiv, capacitatea de comunicare, creșterea capacității de identificare și rezolvare a conflictelor, creșterea capacității de relaxare, creșterea capacității de auto-organizare etc, stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat, dezvoltarea unui stil de viata sanatos conjugată cu dezvoltarea stimei de sine și un management mai bun al timpului.
În cazul elevilor, sursele de stres frecvente fac referire la elemente precum: presiunea timpului, probleme de adaptare la cerințele în cadrul mediului familial, lipsa unui timp adecvat dedicat somnului, hrănirea necorespunzătoare (frecvență și conținut), suma prea mare de roluri pe care trebuie să și le asume în cadrul instituției școlare, presiunea exercitată de cerințele venite din partea profesorilor, a părinților sau chiar a colegilor, programul cotidian prea încărcat cu ativități. Din categoria factorilor stresori de natură internă, în cazul elevilor se pot manifesta modalitățile în care copii reacționează la juxtapunerea propriilor dorințe, nevoi, sentimente și atitudini cu activitățile în care sunt implicați.
Elevii, de cele mai multe ori, nu reușesc să-și autogestioneze stările de stresș fiind pasibili de stări emoționale foarte fragile care pot degenera în alte genuri de afecțiuni. Din aceste considerente, cadrele didactice, părinții și chiar managementul școlar au obligația și îndatorirea să ajute copii prin mijloace adecvate să depășească stările în cauză. Modalitățile practice prin care copii pot fi ajutați și sprijiniți să gestioneze situațiile de stres pot fi considerate următoarele:
- Conștientizarea de către copii a stării de stres (cadrele didactice și părinții trebuie să ajute copii să-și consștintizeze posibilul nivel ridicat de stres și factorii declanșatori
- Încurajarea auto-dialogului (copii trebuie învățați să dialogheze cu ei înșiși cu ajutorul sugestiilor pozitive – sigur voi reuși, sunt siur ca pot sa o fac...etc)
- Eliminarea activităților extrașcolare mai puțin importante (gestionarea timpului liber al copiilor trebuie realizată cu responsabilitate, în funcție de dotarea copilului nu trebuie încărcat fără rost cu activități care îl obosesc peste măsură în mod constant.
- Formarea unor deprinderi inteligente de învățare (copii trebuie ajutați în a-și construi o strategie de învățare cât mai eficientă în raport cu volumul și natura informațiilor la care au acces
- Implementarea unui bun management al timpului (copii trebuie ajutați să-și managerizeze mai bine timpul alocat activităților școlare, și să-și dozeze mai bine eforturile din perspectiva volumului de muncă necesar)
- Asigurarea unui program de somn adecvat vîrstei și a unor mese corespunzătoare calitativ și cantitativ (un număr suficient de ore de somn este esențial pentru copii, coroborat cu un regim alimentar care să asigure toți nutrienții necesari pentru buna funcționare a sistemului nervos și dezvoltarea armonioasă psiho-fizică)
Gestionarea cu succes a stresului și în special al celui de natură emoțională în cazul elevilor este o provocare continuă pentru educatori, părinți etc. Stresul emoțional prelungit la care pot fi supuși unii copii poate determina deteriorarea inevitabilă a structurii personalității acestora și scăderea performanțelor școlare până la un nivel alarmant. Efectele pe termen lung pot fi deosebit de complexe, mergând pina la inadaptare socială și crearea unor complexe extrem de greu de gestionat mai târziu atât de către copilul în cauză cât și de către cei din jurul său. Atfel, devine esențială prevenirea instalării unor stări de stres accentuate și înzestrarea copiilor cu competențe și informații care să-i ajute în self-management.
Prin intermediul unei tematici actuale și interesante cum este cea de mai sus, Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională își îndeplinește menirea – aceea de a crește nivelul de competențe ale cadrelor didactice și de asigurare a unei platforme de dialog și instruire atât de utile în prezent, în condițiile dinamismului profesional din prezent din domeniul educației.