Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă are în vedere obiective atât de natură cantitativă, cât și calitativă. Printre acestea se remarcă și obiectivele legate de îmbunătățirea activității didactice din cadrul școlilor țintă, a competențelor și abilităților cadrelor didactice participante. Sesiunile de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare a cadrelor didactice, oferă posibilitatea coagulării unor informații esențiale pentru nevoile de formare și dezvoltare ale acestora, abordând constant o tematică diversificată, conectată la ultimele noutăți din domeniu.
Sesiunea care a avut loc în data de 14 iulie 2019, la sediul INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, localitatea Târgu Jiu, a avut în vedere o temă interesantă și actuală care abordează o dimensiune importantă a activității didactice: PROFESORUL ÎN ERA DIGITALĂ: IMPLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV EDUCATIVE ÎNTRE POSIBILITATE ȘI DEZIDERAT.
Una dintre cele mai importante problematici la ora actuală în educație în general este reprezentată de impactul pe care tehnologia informației îl exercită asupra activității didactice în general și asupra relaționării profesor –elev în special.
Tehnologia informației, cu toate aplicațiile deja consacrate în diverse domenii ale cunoașterii a avut un impact extrem de important asupra domeniului învățământului atât din punct de vedere operațional, administrativ și managerial cât și al conținutului activității educaționale. Astfel, au fost profund influențate modalitățile de transmitere a informațiilor, metodele de predare și învățare, precum și cele de evaluare. Implementarea soluțiilor informatice a facilitat foarte mult evaluarea și controlul instituțional al instituțiilor de învățământ, realizarea unor sisteme informatice naționale cu care să se gestioneze procesul de învățământ la un nivel agregat. De asemenea, toată diversitatea de aplicații software care facilitează predarea și interacțiunea cu elevii a lărgit extrem de mult paleta de activități pe care le poate desfășura un cadru didactic în timpul activității.
Competențele necesare cadrelor didactice pentru a putea utiliza la maxim potențialul tehnologiei informației, atât din perspectiva managerială, administrativă cât și din cea didactică sunt complexe și diversificate.
În ansamblul lor un loc aparte îl vor avea competențele digitale. În calitate de competență transversală, competența digitală ne ajută să stăpânim şi alte competențe-cheie, cum ar fi comunicarea, competențele lingvistice sau cele de bază în matematică şi științe. La nivel European sunt definite 5 domenii de competență însumând nu mai puțin de 21 de competențe digitale. În mod cu totul special, cadrele didactice vor beneficia de un cadru propriu cu 6 domenii de dezvoltare denumit DigCompEdu.
Profesiile didactice se confruntă cu cerințe în schimbare rapidă, care necesită un set de competențe noi, mai largi și mai sofisticate decât înainte. Ubicuitatea dispozitivelor și aplicațiilor digitale, în special, impune educatorilor să își dezvolte competența digitală.
Cadrul european pentru competența digitală a educatorilor (DigCompEdu) este un cadru științific solid, care descrie ce înseamnă pentru educatori să fie competent digital. Acesta oferă un cadru de referință general pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale specifice educatorilor în Europa. DigCompEdu este adresat educatorilor de la toate nivelurile de educație, de la grădiniță până la educație superioară și adulți, inclusiv educație și formare profesională generală și profesională, educație cu nevoi speciale și contexte de învățare non-formale.
DigCompEdu detaliază 22 de competențe organizate în șase domenii. Accentul nu este pus pe abilități tehnice. Mai degrabă, cadrul vizează să detalieze modul în care tehnologiile digitale pot fi utilizate pentru a îmbunătăți și inova educația și formarea.
Studiile care au stat la baza formulării DigCompEdu se bazează pe lucrările anterioare desfășurate pentru a defini competența digitală a cetățenilor, în general, și munca organizațiilor pentru educația digitală competentă (DigCompOrg). Acest cadru contribuie în mod activ la agenda Comisiei de competențe pentru Europa și la inițiativa emblematică Europa 2020 pentru noi competențe pentru noi locuri de muncă.
Învățarea și formarea de abilități sunt contribuitori cheie la societate și economie. Deoarece societățile și economiile moderne se schimbă datorită, printre altele, globalizării și progresului tehnologic, este necesară o transformare fundamentală a educației și formării (E&T) în Europa pentru a se putea oferi cunoștințele și abilitățile necesare creșterii, ocupării forței de muncă și participării în societate.
Aceasta constituie o parte importantă a agendei Europa 2020 și a diverselor sale proiecte directoare și chiar inițiative politice.
Cercetarea specifică în acest domeniu, al competențelor digitale a început în 2005 și este axată pe cum să utilizeze mai bine TIC pentru regândirea învățării, pentru inovarea educației și formării și pentru abordarea noilor cerințe de competențe pentru a genera creștere, ocuparea forței de muncă și incluziune socială.
Creativitatea, antreprenoriatul, învățarea învățării, competența digitală și alte abilități și competențe ale secolului XXI apar din ce în ce mai importante pentru inovație, creștere și participare la o societate și economie digitală. Provocarea cheie pentru cercetare și politici este să se asigure că oferta și cererea pentru noi abilități și competențe sunt corelate: Cum pot sau trebuie definite, descrise, gândite, dobândite și recunoscute aceste noi abilități și competențe?
Cercetările curente efectuate de către experții europeni acoperă următoarele proiecte: Competența digitală pentru cetățeni (DigComp), Competența digitală pentru consumatori (DigCompConsumers), Competența antreprenorială (EntreComp) și o explorare a gândirii computaționale care ar putea deveni la fel de fundamentale precum utilizarea calculatorului și alfabetizarea (CompuThink). De asemenea, avem o serie de studii privind implicațiile pe piața forței de muncă ale transformării digitale.
Studiile anterioare au analizat Creativitatea și inovarea (ICEAC) și utilizarea TIC pentru evaluarea competențelor cheie (COMPASS). Inovarea și modernizarea educației și formării sunt priorități esențiale în mai multe inițiative-pilot ale strategiei Europa 2020, în special Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă, Tineretul în mișcare, Agenda digitală și Uniunea inovării.
Provocarea cheie pentru cercetare și politici ale UE este să se asigure că potențialul complet al tehnologiilor digitale este utilizat pentru învățare și că învățarea eficientă este posibilă prin schimbări sistemice și holistice. În multe țări europene sunt încă necesare progrese în direcția integrării complete a tehnologiilor digitale în E&T.
Educația deschisă are potențialul de a face sistemele educaționale mai inovatoare și mai eficiente. În plus, educația deschisă permite persoanelor fizice să se angajeze în moduri noi și mai flexibile de învățare (pe tot parcursul vieții).
Utilizarea tehnologiilor digitale pentru învățare în școli îmbunătățește percepțiile părinților cu privire la aceste tehnologii, care la rândul lor ajută învățarea digitală a copiilor și susține o utilizare mai sănătoasă și mai semnificativă a dispozitivelor digitale.
Atitudinile părinților față de tehnologia digitală modelează mediul de învățare și atitudinea copiilor. Părinții văd evoluția digitală ca fiind inevitabilă, dar totodată foarte provocatoare. În acest context, în percepția părinților, școlile sunt considerate instrumente importante în promovarea utilizării optime a tehnologiilor digitale.
Comisia Europeană a lansat mai multe inițiative pentru stimularea competențelor digitale. Astfel, într-un studiu realizat pe baza unor interviuri cu familii din 21 de țări, au rezultat o serie de rezultate extrem de interesante (https://ec.europa.eu/jrc/en/news/boosting-children-s-digital-literacy-urgent-task-schools) :
- copiii de toate vârstele folosesc internetul într-un ritm aflat în creștere, iar acest lucru este cel mai vizibil în rândul copiilor foarte mici, între 0 și 8 ani;
- preșcolarii folosesc acum și Internetul, iar copiii sub vârsta de 2 ani folosesc adesea internetul prin intermediul dispozitivelor părinților lor;
- abilitățile digitale ale copiilor se dezvoltă de la o vârstă fragedă, mai ales acasă, pe baza observării și oglindirii comportamentului fraților mai mari.
Studiul a relevat de asemenea faptul că abilitățile digitale ale copiilor oglindesc pe cele ale părinților lor. Totodată atitudinile părinților față de tehnologiile digitale au un rol important în strategiile pe care le adoptă față de utilizarea de către copii a instrumentelor digitale și, de asemenea, în modelarea abilităților digitale ale copiilor lor. De fapt, părinții încearcă să echilibreze și să protejeze implicarea digitală a copiilor lor cu mai mult sau mai puțin succes.
Strategiile parentale dezvoltate de către părinți în ceea ce privește utilizarea dispozitivelor digitale de către copii sunt diverse. Acestea merg de la atitudini deschise, permisive, de susținere, până la poziții restrictive sau „laissez faire”. Aceste atitudini se bazează pe numeroși factori intercalați, de la abilitățile, cunoștințele, atitudinile și percepțiile părinților față de tehnologiile digitale până la experiențele lor personale și socio-economice din fundal.
Deoarece factorii contextuali joacă un rol important în modelarea atitudinilor și abilităților față de tehnologiile digitale, rezultatele studiilor sunt foarte inegale de la o familie la alta și pe regiuni și țări.
Cu toate acestea se observă o serie de elemente comune precum:
- Părinții necesită îndrumări privind utilizarea tehnologiilor digitale;
- Majoritatea părinților consideră evoluția digitală ca fiind inevitabilă, utilă, dar provocatoare;
- Majoritatea consideră că stăpânirea tehnologiilor digitale și dezvoltarea abilităților digitale sunt fundamentale pentru copiii lor;
- Părinții se simt provocați de tehnologia digitală și de utilizarea de către copii de dispozitive digitale;
- Părinții se străduiesc să înțeleagă unde se află linia de demarcație între utilizarea constructivă a tehnologiilor digitale care pot susține învățarea copiilor lor și utilizarea nesănătoasă a acestor dispozitive;
- Strategiile parentale pentru a controla utilizarea de către copii a dispozitivelor digitale sunt motivate în principal de frici legate de posibile efecte negative asupra vederii, concentrării, capacităților cognitive și comportamentului social - temeri care se potrivesc doar parțial cu riscurile reale;
- Părinții nu comunică întotdeauna cu copiii lor despre riscurile legate de utilizarea tehnologiei digitale, deoarece consideră că această conversație ar putea declanșa curiozitatea copiilor și îi va determina să se implice în activități riscante;
- Unii părinți subliniază că școlile sunt într-o poziție strategică pentru a oferi îndrumările de care au nevoie și cred că școlile sunt esențiale în dezvoltarea abilităților digitale de care au nevoie copiii lor;
- Părinții tind să sprijine mai mult oportunitățile de învățare digitală ale copiilor lor și au viziuni mai pozitive asupra tehnologiilor dacă școlile integrează în mod semnificativ tehnologia digitală în cererile lor de teme;
- Școlile pot avea o influență majoră în dobândirea competențelor digitale - inclusiv utilizarea creativă, când tehnologiile digitale sunt integrate ca instrumente de învățare active, spre deosebire de simple surse de informații;
- Dezvoltarea competenței digitale deja la nivelul grădiniței poate ajuta, de asemenea, la conștientizarea problemelor de siguranță și la crearea gândirii critice în rândul copiilor cu privire la conținutul și dispozitivele pe care le folosesc.
De asemenea, studiile subliniază și importanța dezvoltării unui curriculum de competențe digitale și a pedagogiilor digitale ca parte a formării profesorilor. Din acest punct de vedere este necesar să subliniem faptul că formarea de competențe digitale și de utilizare IT pentru cadrele didactice este de maximă importanță deoarece doar cu ajutorul unui personal didactic instruit corespunzător în acest domeniu, instituțiile școlare pot dezvolta strategii specifice de optimizare a competențelor digitale pentru copii.
Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, deține o importantă componentă care face referire directă la dezvoltarea competențelor informatice ale cadrelor didactice. Pe lângă evenimentele de popularizare ale proiectului, de informare și conștientizare, proiectul presupune și module de cursuri profesionale destinate cadrelor didactice din grupul țintă referitoare la competențele informatice necesare în activitatea didactică.
Astfel, prin obiectivele și activitățile sale, Proiectul QualForm se dovedește o inițiativă de succes, profund ancorată în realitățile actuale ale învățământului atât din țară cât și din străinătate.