Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are în vedere satisfacerea nevoilor de dezvoltare personală, profesională și de formare ale cadrelor didactice din învățământul preșcolar, introduse în grupul țintă al proiectului. Aceste nevoi sunt abordate din unghiuri diferite în cadrul activităților derulate constant, lună de lună, la nivelul fiecărei regiuni de implementare. Sesiunile de Mentorat didactic și coaching cognitiv-comportamental pentru dezvoltarea personală și profesională reprezintă una dintre principalele activități menite să vină în întâmpinarea nevoilor concrete de formare și dezvoltare ale cadrelor didactice. Tematica pe care aceste sesiuni o abordează este generoasă și se află în deplină concordanță cu cerințele legate de activitatea didactică curentă a participanților. Astfel, în luna decembrie 2019, sesiunea de mentorat didactic și coaching susținută în cadrul COLEGIULUI AUTO ”TRAIAN VUIA” din Târgu Jiu a avut drept temă: Cultura mentoratului în școală: elemente strategice și culturale ale organizației școlare. Managementul educației pentru timpul liber.
În procesul de stimulare a succesului școlar pot fi identificate numeroase variabile care își spun cuvântul. Una dintre ele, poate printre cele mai importante face referire la capacitatea elevilor de a-și gestiona în mod corespunzător timpul liber.
Într-o abordare generală, timpul liber va face referire la acele durate temporale în care orice individ este liber de obligații sociale sau de altă natură și își poate alege singur activități diverse care au o valoare intrinsecă mare la un moment dat. Acest interval de timp, asociat timpului liber poate fi dedicat în totalitate, fără restricții acelor activități sau preocupări care răspund înclinațiilor și dorințelor personale, aspirațiilor și intereselor din cele mai diverse. De-a lungul civilizatiei umane notiunea de timp liber a fost privita in tandem cu cea referitoare la timpul alocat muncii – marele filozof grec Aristotel susținând că timpul liber nu înseamnă sfîrșitul timpului alocat muncii , ci munca înseamnă sfârșitul timpului liber. În afirmarea personalității umane, munca a reprezentat motorul progresului atât personal cât și social, fiind evident caracterul continuu al acesteia. Pentru desfășuarea unor activități de muncă în mod eficient, ființa umană are nevoie și de perioade de repaos care să îi permită din punct de vedere biologic, funcțional să își poată recăpăta forțele. Astfel, se naște ideea de buget de timp, văzut ca o resursă temporală de care dispune individul și care poate fi analizat prin prisma a trei mari unități de analiză conform naturii activităților desfășurate. Astfel, se poate vorbi de o perioadă de timp alocată muncii (aici incluzându-se în funcție de vârstă și condiții specifice, atât timpul alocat studiului cât și cel alocat unei activități profesionale remunerate), o perioadă de timp alocată satisfacerii necesităților de bază, sociale, administrative și familiale și o perioadă de timp liber care nu este supus nici unei restricții și presupune desfășurarea unor activități diverse conform imboldurilor, dorințelor și pasiunilor fiecărui idivid la un moment dat.
Managementul timpului va reprezenta procesul de organizare și planificare înțeleaptă a modului de a împărți timpul nostru între activități și sarcini. Gestionarea bună a timpului înseamnă muncă eficientă și alocarea inteligentă a resurselor personale limitate. Astăzi utilizarea timpului sau gestionarea timpului este o problemă critică atât pentru persoane, cât și pentru organizații.Valoarea managementului timpului nu este dată de controlul timpului în sine, ci de modul în care oamenii pot folosi timpul pentru a-și îmbunătăți viața (Mackenzie 1990).
Din perspectiva elevilor, gestionarea timpului în general și a celui liber în special este o adevărată provocare. De multe ori părinții se adresează pedagogilor și psihologilor în ceea ce privește problema educației copiilor și cu referire expresă la cât de mult este util să se implice în organizarea timpului liber al copiilor lor. Părinții sunt interesați să cunoască dacă este bine să le organizeze timpul liber sau să ofere copiilor o mai mare flexibilitate în a-și organiza singuri timpul liber pentru a nu se simți în permanență constrânși. O serie de specialiști din domeniul științelor educației și pedagogiei au demonstrat că abilitățile și competențele individului de a-și organiza eficient timpul liber depind de cultura și educația acestuia. (Angelescu, C., Jula, D., Timpul liber. Condiţionări şi implicaţii economice, Editura Economică, Bucureşti, 1997; Cucoş, C., Timp şi temporalitate în educaţie, Polirom, Iaşi, 2002). De asemenea, există convingerea că, profilul personalității unei persoane se poate cunoaște mai bine după modul în care își petrece timpul liber și mai puțin după comportamentul adoptat la locul de muncă sau prin extensie, în cazul elevilor, la școală. Gestionarea timpului liber reprezintă o activitate de mare importanță pentru elevi, deoarece, lipsa unei abordări echilibrate a acestuia poate duce la efecte negative asociate lipsei de activitate și plictiselii.
Organizarea corespunzătoare a timpului liber se poate realiza pe 4 direcții principale (Cucoș C. 2002):
- Crearea unor obișnuințe în ceea ce privește gestionarea timpului în general pentru a se putea identifica volumul de timp liber maxim disponibil
- Utilizarea timpului liber într-o proporție cât mai mare pentru activități recreative sau productive care să împlinească și să satisfacă persoana în cauză, contribuind la creșterea motivației și plăcerii de a trăi
- Alternarea creativă a diverselor tipuri de activități din cadrul bugetului de timp liber (activități preponderent intelectuale cu cele sportive; activități de natură spirituală cu cele realizate de plăcere, activități necesare cu activități aleatorii etc);
- Corelarea activităților din cadrul timpului liber cu activități sociale de tipul voluntariatului sau al participării la asociații, cluburi etc dedicate cauzelor sociale
În cazul elevilor, timpul liber se poate gestiona atât cu ajutorul unor activități realizate în cadrul școlii, cât și cu ajutorul activităților realizate în cadrul familial.
Problema gestionării timpului liber al elevilor în cadrul familial este grevată de dificultățile pe care din ce în ce mai multe familii (în special tinere) le au atunci când este vorba despre gestionarea propriului timp liber. Astfel, există puține concordanțe între volumul și temporalitatea activităților din timpul liber al adulților în raport cu cel al copiilor. Această situație de facto reprezintă la ora actuală punctul nevralgic în implicarea corespunzătoare a părinților pentru optimizarea timpului copiilor. Un părinte incapabil să-și gestioneze propriul timp liber în mod corespunzător nu va avea nici motivația necesară și nici mijloacele de a se implica în educarea propriului copil în spiritul gestionării corecte a timpului. De aceea, în cadrul procesului de optimizare a gestionării timpului liber al elevilor, trebuiesc introduse și activități de educare și training pentru părinții care au dificultăți în a-și gestiona propriul timp liber. Școala ca instituție trebuie să identifice un echilibru dinamic între activitățile care se pot realiza de către elevi în timpul lor liber, cu ajutorul cadrului instituțional al școlii, pe de o parte și activitățile extrașcolare unde un aport substanțial și-l aduce familia.
Astfel, se recomandă existența unui echilibru între bugetul de timp alocat activităților incluse în timpul liber, dar desfășurate cu școala și ceilalși elevi, și cel alocat activităților care se derulează individual sau cu suportul familiei și care reprezintă pentru elev posibilitatea experimentării fără restricții a oricărei activități care răspunde preocupărilor sale profunde, dezvoltării personalității sale.
Educarea copiilor de către familie în acest sens este de primă importanță, deoarece numai în cadrul intim și securizant al mediului familial, orice copil se simte în siguranță în a experimenta cele mai neobișnuite modalități de petrecere a timpului liber. Într-un mediu social saturat de tehnologie și conectivitate, implicarea copiilor în activități care presupun explorarea naturii, favorizarea spiritului de aventură și a curajului este mai mult decât benefică. Copii pot fi ajutați în a înțelege importanța gestionării corecte a propriului timp liber, alternarea activităților fizice cu cele intelectuale și orientarea către acele activități care aduc un plus de valoare propriei personalități, și care contrabalansează cu succes mediul restrictiv al școlii.
Asigurarea unui echilibru firesc între timpul alocat școlii și studiului și respectiv cel alocat unor activități recreative este extrem de importantă fiind o condiție pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Tematica abordată a suscitat un viu interes din partea participanților, înscriindu-se pe linia stimulării dezvoltării profesionale a cadrelor didactice, obiectiv de bază al proiectului POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă.