Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, se adresează cadrelor didactice din cadrul grupului țintă cu o diversitate de activități și evenimente care se completează și potențează reciproc. Astfel, pe lângă cursurile de formare profesională desfășurate în cadrul proiectului, lunar sunt organizate și sesiuni de informare și conștientizare precum și seminarii de schimb de bune practici în asigurarea calității educației incluzive și în facilitarea dialogului școală-familie-comunitate.

Seminariile vor aborda o tematică diversă adaptată cerințelor exprimate de către cadrele didactice, oferind în permanență posibilitatea inițierii unui dialog constructiv și avantajos pentru cadrele didactice participante. Pentru luna noiembrie 2019, seminarul desfășurat în cadrul Liceului Tehnologic Baia de Fier, din localitatea Baia de Fier, a abordat tema cu titlul ............................................................

Abordarea problematicii managementului educaţional în ansamblul său, presupune sublinierea relaţiei existente între managementul sistemului de învăţământ, managementul instituţiilor şcolare şi managementul clasei de elevi. În același context managementul juridic la nivelul instituţiilor şcolare nu se poate exercita fără cunoaşterea temeinică a managementului juridic de la nivelul sistemului de învăţământ de la nivel naţional (pe de o parte legislaţia care orientează şi reglementează activitatea în domeniul învăţământului prin legi specifice: Legea învăţământului, Legea privind statutul personalului didactic sau prin legi generale: Legea finanţelor etc., pe de altă parte rolul Ministerului Educaţiei şi atribuţiile acestuia şi relaţiile în care o unitate de învăţământ se poate afla cu această instituţie, rolul Guvernului în aprobarea organigramei Ministerului Educaţiei dar şi stabilirea atribuţiilor acestuia în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la structura bugetului de venituri şi cheltuieli, reţeaua şcolară şi cifrele de şcolarizare, planul de relaţii cu străinătatea ş.a.).

Managementul juridic în activitatea instituțiilor școlare trebuie să ţină cont şi de modul de organizare a sistemului de învăţământ de la nivel teritorial care în cazul sistemului de învăţământ preşcolar se asigură la nivelul judeţelor şi al Municipiului Bucureşti prin intermediul inspectoratelor şcolare care sunt la rândul lor organe de specialitate subordinate Ministerului Educaţiei având atribuţii specifice stabilite prin lege şi prin regulamentele proprii de organizare şi funcţionare. Inspectoratele vor asigura atât aplicarea legislaţiei generale, cât şi a celei şcolare în instituţiile de învăţământ pe care le au în subordine. În acelaşi timp inspectoratele sunt responsabile şi de buna organizare şi funcţionare a reţelei şcolare şi a procesului de învăţământ şi a activităţilor subsumate inspecţiei şcolare.

Problemele de natură juridică in care sunt implicate instituţiile scolare din învățământul preuniversitar sunt rezolvate de către conducerea şcolii (directori şi consiliile de administraţie) în colaborare şi sub tutela inspectoratelor şcolare judeţene.

Compartimentele juridice ale inspectoratelor au drept atribuţii următoarele: asigură asistenţă şi consultanţă de specialitate inspectorului şcolar general, inspectorilor şcolari generali adjuncţi, compartimentelor din cadrul inspectoratului şcolar, precum şi unităţilor de învăţământ, la solicitarea acestora. În prezent, la nivelul unităților școlare nu există deci, o persoană sau o substructură a instituției care să fie responsabilă exclusiv cu problematica juridică sau cu raporturile de natură juridică dintre școală și alte entități sau persoane. Astfel, rezolvarea cu succes a problemelor de natură juridică cade în sarcina conducerii secondată de inspectorate, ceea ce poate uneori să genereze întârzieri sau inadvertențe date de gradul de ocupare prea mare referitor la problemele curente a celor implicați.

Pentru optimizarea raporturilor juridice dintre școală și elevi, elevi-profesori, elevi-părinți, părinți-profesori etc este extrem de importantă promovarea educației juridice adresate tuturor actorilor implicați în actul educațional – management școlar, profesori, elevi, părinți, comunitate locală. Pornind de la aceste considerente, cultura juridică a cadrelor de conducere din școli este extrem de importantă pentru a se putea asigura atât legitimitatea deciziilor acestora cât și optimizarea capacității de a gestiona problemele de natură juridică care pot apare în activitatea curentă.

O educație juridică solidă presupune pentru persoanele din conducerea școlilor cunoșterea aprofundată a legislației naționale generale care poate impacta asupra procesului de învățământ și totodată a legislației specifice care reglememtează activitatea specifică domeniului didactic (Legea Educației Naționale, regulamentele de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare, acte normative ale administrației locale care pot impacta asupra instituției școlare etc). Capacitatea de înțelegere justă și obiectivă a spețelor de natură juridică trebuie dublată de capacitatea directorilor de instituții școlare în a avea o comunicare optimă și eficientă cu inspectorii școlari din inspectorate sau cu persoanele responsabile din cadrul serviciilor juridice ale acestora – persoane cu experiență în domeniul jurisprudenței școlare. În acest mod, conducerea școlilor poate să acceadă la un mecanism eficace de rezolvare a acestor probleme de natură juridică, a cazurilor și spețelor care pot apare în mod spontan în rândul elevilor, profesorilor etc.

Educația juridică adresată părinților este de asemenea un domeniu de acțiune extrem de important pentru gestionarea cu succes a problemelor juridice din școli. Conform legislației în vigoare, părinții sunt considerați răspunzători din punct de vedere juridic pentru educația copiilor lor, exercitarea rolului complex pe care îl au în raport cu proprii copii și cu instituțiile școlare necesitând existența unui bagaj de cunoștințe din domeniul educațional și nu numai. Părinții trebuie pregătiți în mod responsabil pentru a cunoaște și acționa în cunoștință de cauză în ceea ce privește legislația școlară și nu numai (drepturile copilului, drepturile părinților în raport cu instituțiile școlare etc).

Educația juridică a părinților se poate realiza de către ei înșiși printr-un efort personal dar este de dorit ca aceasta să se realizeze într-un cadru instituțional adecvat cu criterii și metode specifice, eficiente și transparente. Este chiar în interesul instituțiilor școlare să organizeze activități care să răspundă acestui deziderat pentru că, practica a arătat că este de dorit să comunici cu părinți avizați și informați cu privire la orice problemă care poate surveni în relaționarea cu propii copii sau cu școala (de natură juridică, educațională, civică, adminstrativă etc) decât sâ incerci să stabilești o comunicare cu persoane ignorante sau superficial sau prost informate în legătură cu aceste problematici.

Astfel se pot organiza seminarii de informare sau workshop-uri care să ofere informații actualizate din domeniul juridic, exemple de rezolvare a diverse cazuri sau spețe sau sesiuni de întrebări și răspunsuri. Acestea pot fi organizate în cadrul școlilor cu concursul inspectoratelor școlare județene și ai unor specialiști cu experiență în domeniul juridic aplicat în învățământ. Activitățile de acest gen trebuie construite pornind de la nivelul de cunoștințe al participanților și adaptate nevoilor de informare a acestora. De aceea o modalitate optimă de organizare ar putea presupune și implicarea cadrelor didactice din școli care au deja un istoric în comunicarea cu părinții (diriginți sau profesori-tutori care s-au aflat în contact strâns cu părinții și au deja un canal de comunicare creat, precum și un capital de imagine și încredere deja conturat).

Educația juridică a părinților poate crea premisele pentru rezolvarea unei multitudini de probleme dar nu poate epuiza în majoritatea cazurilor soluțiile optime în acest sens. De aceea în egală măsură, pe lângă educația juridică a factorilor de conducere din școli și a părinților, amintită până acum, este în egală măsură important să subliniem și aportul deosebit pe care îl are educația juridică a copiilor angrenați în procesul de învățământ.

Educația juridică a elevilor a constituit un subiect important de discuție care a culminat cu semnarea la 20 iulie 2017 a Protocolului de colaborare privind educaţia juridică în şcoli între Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acest protocol a servit în anii următori drept bază legală pentru organizarea ulterioară a unor acțiuni de educație juridică în școli sub forma ”săptămânilor educației juridice în școli”, periodic și constant (ediții anterioare fiind organizate între 13-17 noiembrie 2017, 5-9 martie 2018, 8-12 octombrie 2018, 25-29 martie 2019), activități în cadrul cărora un număr impresionant de practicieni din domeniul juridic au susținut lecții deschise de educație juridică adresate copiilor din școli și licee.

Printre temele abordate în cadrul saptămânii educației juridice în școli se pot enumera: drepturile copilului, familia și violența în familie, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, consecințele propriilor fapte, răspunderea penală, comunicarea și spațiul public virtual, aspecte generale privind cadrul juridic național, european și internațional, fenomenul „bullying”, sistemul judiciar din România, cetățenia națională și cetățenia unională, dreptul la muncă și voluntariatul, traficul de ființe umane, consumul de droguri, implicarea în procesul judiciar, medierea ca formă alternativă de soluționare a conflictelor.

Tot pe linia demersurilor privind educația juridică se poate aminti și evenimentul extrem de recent, din cadrul lunii în curs, inițiat de către asociația VeDem Just, referitor la primul "Laborator de educatie juridica" impreuna cu parintii si conducerea Liceului Marin Preda din București. Această inițiativă a constat în amenajarea unei clase cu elemente vizuale si de comunicare a notiunilor elementare de drept, dotarea acesteia cu o mini-biblioteca cu principalele lucrari de specialitate si acte normative interesand elevii si profesorii dar si ghiduri de educatie juridica (www.ziare.com).

Eforturile de educare în domeniul juridic trebuie adresate în egală măsură și cadrelor didactice. Noțiunile juridice specifice pe care profesorii le pot integra în pregătirea lor de specialitate pe lângă cele asimilate disciplinelor predate  au o importanță majoră pentru conduita corespunzătoare a acestora în relațiile cu copii și părinții sau aparținătorii legali și pentru optimizarea actului educațional în sine. Cursurile adresate profesorilor trebuie sa aiba in vedere nu numai notiunile generale de drept cat si elemente specifice relațiilor pe care aceștia le au cu instituțiile școlare și cu părinții și comunitatea. Rezolvarea litigiilor profesionale, problemele de etică școlară etc sunt doar o parte din problematica care poate ajuta în mod real un cadru didactic pentru a-și optimiza activitatea în domeniul educațional.

Nu în ultimul rând, educația juridică poate fi adresată și reprezentanților comunităților locale care pot veni în contact direct cu instituțiile școlare și cu ceilalți actori participanți în procesul educațional. Astfel, reprezentanții diverselor entități comerciale sau organizații nonguvernamentale implicați în activități comune cu școlile, copii sau părinții pot beneficia la rândul lor de noțiuni juridice specifice domeniului școlar care să îi ajute în gestionarea corespunzătoare a relațiilor juridice pe care le pot dezvolta cu instituțiile școlare sau alți terți.

Într-o privire de ansamblu, managementul juridic de la nivelul instituțiilor școlare presupune managerizarea cu succes a problemelor de natură juridică și/sau a raporturilor juridice în care se poate angrena instituția școlară după caz. Optimizarea proceselor specifice managerizării cu succes a acestor probleme este foarte importantă prin prisma obiectivelor de dezvoltare pe care și le poate asuma o instituție școlară la un moment dat. Instituțiile de învâțâmâmt au nevoie de o abordare echidistantă, profesionistă și bazată exclusiv pe normele juridice în vigoare a oricărei probleme de natură juridică pe care o pot avea cu diverși terți (elevi, profesori, părinți, alte instituții etc). Doar în acest mod se creează prerogativele unei stabilități instituționale și a unui cadru adecvat, normal pentru desfășurarea activităților educaționale curente. Ca o particularitate, în cazul școlilor defavorizate, problemele de natură juridică, pot fi uneori mai complexe sau mai numeroase în raport cu situația altor instituții de învățământ obișnuite, probleme grevate pe situația specifică în care se pot afla copii defavorizați sau părinții acestora. În acest context, capacitatea instituției de a rezolva prompt și optim genul acesta de probleme este esențială pentru diminuarea impactului negativ posibil asupra rezultatelor școlare ale elevilor sau a integrării cu succes în școală. Este nevoie de un efort conjugat al mai multor factori de răspundere (inclusiv din ministere) pentru a se asigura o capacitate reală de gestionare a problemelor de acest gen pentru instituțiile aflate în situații defavorizate.

Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională reprezintă o sumă de activități și evenimente construite pe principiul atingerii unor obiective ferme referitoare la optimizarea procesului de învățământ din cadrul școlilor defavorizate avute în vedere în cadrul grupului țintă. Seminariile de schimb de bune practici sunt activități coerente, cu o continuitate asigurată lună de lună în ambele regiuni de implementare a proiectului. Experții desemnați pentru organizarea acestor seminarii vin cu o experiență profesională în domeniul educațional care le permite abordarea unei multitudini de probleme de mare interes pentru cadrele didactice participante la proiect și nu numai. Astfel, prin intermediul întâlnirilor consecutive, care se vor derula până la finalul proiectului, nevoile de informare și de cunoștințe practice ale participanților au șanse reale de a fi satisfăcute cu ajutorul dialogului constructiv și a schimbului de experiență activ.