Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are drept obiective creșterea calității activității didactice și a celei manageriale în școlile defavorizate din cadrul regiunilor de implementare - județele Gorj și Dolj.

Acest deziderat este pus în practică cu ajutorul unei diversități de activități care au atât continuitate cât și frecvență constantă, fiind organizate sesiuni de informare, sesiuni de mentorat și coaching sau seminarii de schimb de bune practici.

În cadrul Seminarului de schimb de bune practici în asigurarea calității educației incluzive și în facilitarea dialogului școală-familie-comunitate care a avut loc în cadrul proiectului în data de 16 septembrie 2018, la sediul Școlii Gimnaziale ”VOIEVOD LITOVOI” din Tîrgu Jiu, s-a pus în discuție tema - CE SUNT INDICATORII DE INCLUZIUNE SOCIALĂ?

 

Incluziunea socială și problematica acesteia reprezintă o temă de dezbatere utilă în contextul analizării situației școlilor defavorizate.

Măsurarea gradului de incluziune, a situației existente la un moment dat se poate realiza doar cu ajutorul utilizării și implementării unui sistem de indicatori viabili. Un bun indicator este capabil să alerteze cu privire la existența unei probleme înainte ca aceasta sa devina prea gravă și ajută la identificarea a ceea ce trebuie făcut pentru a rezolva problema în cauză.

Un indicator social este in același timp: o variabila sintetica care descrie sau masoara o situație sau un fenomen, o modalitate de masurare a relației dintre o acțiune intreprinsa și consecințe și un instrument care măsoară progresul in direcția atingerii unui obiectiv reflectand anumite trasaturi ale fenomenelor si proceselor sociale, măsurând atat starea obiectiva a sistemelor sociale - structura (alcatuirea, relatiile) si dinamica (functionalitatea si performanta), cat si starea subiectiva (satisfactia, insatisfactia). Ceea ce particularizeaza indicatorii sociali reprezinta caracterul pragmatic al demersului de procurare a informatiei pentru a sti daca lucrurile merg bine sau rau din punct de vedere social. Indicatorii sociali sunt rezultatul integrarii cerintelor de informare, planificare, dezvoltare si conducere existente la un anumit nivel de organizare (comunitar / local, regional, national, international).

Un indicator social indeplineste o serie de functii intre care:

- mijloc de informare privind starea unui domeniu social, mijloc de diagnoza sociala;

- mijloc de analiza, evaluare si interpretare a diferitelor fenomene, relatii, procese sociale si actiuni sociale;

-  mijloc de cercetare a obiectivelor de dezvoltare intr-un domeniu sau altul;

- instrument al planificarii si prognozei dezvoltarii sociale (s.n)

-       mijloc de urmarire (masurare) a schimbarilor intervenite in evolutia fenomenelor respective, de evidentiere a tendintei si a consecintelor unei anumite actiuni intreprinse.

Ca urmare a diversificarii si specializarii, masurarea isi dezvolta functia stimulativa, devenind un instrument democratic de control in luarea deciziilor. Pe langa faptul ca „furnizeaza o masura a progresului catre obiectivele stabilite”, indicatorii sociali indeplinesc o „misiune democratica”, reprezentand un mijloc de influentare a agendei politice: „pe masura ce indicatorii sociali sunt acceptati in discursul public, ei dau glas votantului”

Indicatorii pot orienta activitatea către rezolvarea problemelor sociale importante, astfel, factorii de decizie vor ști cum să aloce resursele în așa fel încât acestea să fie utilizate doar pentru problemele reale, în funcție de gravitatea acestora. De asemenea se poate concentra atenția asupra grupurilor de risc și a zonelor afectate de probleme.

Datele obținute pe baza indicatorilor pot contribui la mobilizarea si canalizarea suportului comunitar. Comunitatea si liderii ei pot sa nu constientizeze existenta unei probleme, pot reactiona disproportionat la un eveniment care nu este reprezentativ pentru problemele comunitatii sau pot pune la indoiala eficienta serviciilor sociale si a banilor cheltuiti pentru dezvoltarea acestora. În acest context, datele obținute prin aplicarea indicatorilor pot furniza argumente solide pentru a clarifica natura problemelor sociale, pentru a contribui la dezvoltarea soluțiilor si a resurselor necesare si, mai ales, pentru a va asigura de faptul ca aceste resurse sunt folosite eficace / eficient.

Datele ofera un suport pentru cererile de finantare. Datele arata ca o comunitate are intr-adevar nevoie de serviciile sau activitatile propuse și va ajuta sa calculați care este dimensiunea suportului financiar de care aveți nevoie. Aplicatiile pentru granturi care includ date sunt atractive atat pentru publicul larg cat si pentru finantatori. Datele despre rezultatele obținute sunt de asemenea importante: ele va fac in continuare elegibili pentru alte finanțari pentru același serviciu /program sau pentru a primi suport extern in implementarea altor proiecte. Cei care folosesc date obtinute din evaluari pentru a demonstra ca serviciul implementat este de calitate, este mai probabil sa primeasca finantare in continuare pentru acel serviciu in comparație cu cei care oferă numai informații vagi. Ca urmare a evaluărilor pe baza datelor de rezultat, un serviciu poate fi ajustat / îmbunătățit /prelungit /extins.

Sistemele de indicatori si indici reprezintă un instrument fundamental de stimulare a dezvoltării sociale, nu numai de măsurare a acesteia:

Configurarea sistemelor de măsurare este parte integranta a gândirii prospective sau a spiritului de guvernare centrat pe dezvoltare.

Societățile moderne au dezvoltat sisteme expert pentru colectarea sistematica de informație care este transmisa subsistemului politic pentru corectarea in timp real a deciziilor ce orientează întregul sistem social.

Dezvoltarea comunicațiilor si tehnologiilor informației a făcut ca aceste sisteme sa devina parte a mecanismelor de creștere a tarilor.

Caracteristicile de bază pentru un indicator social bun se referă la:

-         Capacitatea de a identifica esența problemei și de a avea o interpretare normativa acceptata (toți actorii sa înțeleagă același lucru atunci când folosesc indicatorul respectiv)

-         Capacitatea de a fi robust si valid din punct de vedere statistic; sa aibă aceeași semnificație in timp, sa nu fluctueze din cauza unor fenomene irelevante pentru ceea ce își propune să măsoare, de exemplu din cauza definițiilor diferite in timp a fenomenului măsurat, a sistemelor de colectare diferite, etc.

-         să fie sensibil la performantele politicilor sociale dar sa nu fie manipulabil

-         să se poată actualiza periodic.

-         să asigure comparabilitatea (intre zone geografice, intre grupuri, in timp)

-         să fie transparent si accesibil.

La nivel european sunt definite 4 seturi de indicatori: setul de indicatori cadru, setul de indicatori de incluziune sociala, setul de indicatori privind sistemul de pensii, setul de indicatori privind sănătatea si îngrijirea pe termen lung. De asemenea, fiecare set de indicatori va conține:

Fiecare set de indicatori conține (EC, 2006, p.6):

- Indicatori comuni UE care contribuie la evaluarea comparativa a progresului in direcția atingerii obiectivelor comune. Acești indicatori se refera la consecințele și rezultatul (outcome and output) politicilor sociale.

- Indicatori comuni naționali - oferă informații privind progresul in direcția atingerii anumitor obiective pe baza unor definiții stabilite in comun, fără a avea in mod necesar o interpretare normativa clara. Indicatorii din aceasta categorie sunt adecvați pentru măsurarea caracterului și a dimensiunii politicilor sociale. Nu sunt comparabili intre tari întrucât sursa datelor este diferita iar metodologia de calcul este adaptata in funcție de particularitățile fiecărei tari. Interpretarea datelor trebuie făcută numai prin raportare la contextul măsurării (definiție, presupoziții metodologice, reprezentativitate).

-         Indicatori de context. Lista informației contextuale recomandata de EUROSTAT este orientativa si lăsa loc si altor informații care sunt considerate importante pentru surprinderea si înțelegerea contextului la nivel național. Interesează dinamica anterioara a indicatorilor si, acolo unde acest lucru este relevant, dinamica prognozata.

Lista cadru, agreata deja la nivelul UE, este compusa din 14 indicatori comuni si 12 indicatori contextuali și reprezintă o sinteza a celor mai importanți indicatori din celelalte 3 seturi pe domenii, o parte importanta constituind-o indicatorii de incluziune.

În România, la nivelul anului 2004 a fost elaborat un sistem național de indicatori de incluziune sociala. Dimensiunile si sub dimensiunile vizate au fost:

- resurse (sărăcie, transferuri sociale),piata muncii (ecluziunea de pe piata muncii, excluziunea persoanelor ocupate),

- condiții de locuit (calitatea locuinței, utilități, acces la locuință si costul locuirii, dotare, supraaglomerare),

-   educație (participare la educație, capital educațional),

-         sănătate (acces la servicii de sănătate, mortalitate si morbiditate, viața sănătoasă),

-    ordine publica.

Ulterior, un alt proiect derulat in 2008, in care a fost implicat Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Institutul Național de Statistica și experți din domeniul academic a extins lista indicatorilor de incluziune sociala și a adaptat-o conform cu noua configurație a sistemului de măsurare a incluziunii sociale la nivel european.

Nivelele de agregare teritoriala la care datele sunt disponibile in Romania sunt:

   Rural-urban. Analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma dezvoltării sociale. Gradul de urbanizare este utilizat ca un indicator de dezvoltare (mai ales in modelele care privesc dezvoltarea ca o evoluție liniara) sau explica valorile altor variabile selectate ca indicatori de dezvoltare, cum ar fi indicatorii de acces la infrastructura, densitatea populaţiei etc. Atât decalajele de standard al vietii cat si de stil de viața si oportunități sunt foarte ridicate, stau la baza unor concluzii privind dualitatea societății si la specializarea cercetătorilor si a studiilor pe unul dintre mediile de rezidenta.

- Regiune statistica. Este scara cea mai redusa la care, in prezent, sunt reprezentative anchetele din sistemul statistic social.

- Județ. Estimările utilizate sunt din surse administrative, prin agregarea informațiilor la nivel de localitate, la care se adaugă informațiile de recensământ si provenind din anumite cercetări speciale

- Localitate. Transferul de autoritate de decizie la acest nivel nu este dublat de o creștere a cantității si calității datelor disponibile

- Comunitate. Datele la nivel de localitate pot masca încă disparități puternice, astfel satele unei comune pot avea nivele de bunăstare foarte diferite iar in mediul urban sunt inegalități mai accentuate si exista un proces caracteristic de configurare si delimitare a unor zone deprivate compacte in interiorul orașelor.

În ansamblul său sistemul național de indicatori de incluziune socială asigură posibilitatea măsurării obiective a acestui fenomen și deci posibilitatea fundamentării corespunzătoare a deciziilor politico-economice adecvate.

Seminariile de schimb de bune practici din cadrul Proiectului POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă oferă posibilitatea pentru participanți de a-și lărgi orizontul profesional, de a evolua profesional prin conectarea la teme de mare interes practic pentru activitatea didactică modernă.