Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă aduce în prim plan modalități practice de rezolvare a problemelor cu care se confruntă instituțiile școlare din învățământul preuniversitar. Prin intermediul activităților organizate în cadrul proiectului, sunt abordate mai multe canale de dialog și transfer al informațiilor sub forma competențelor și abilităților necesare cadrelor didactice pentru creșterea calității activității depuse.

Sesiunile de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare fac parte din efortul agregat la nivelul proiectului, constituindu-se într-o campanie de informare, conștientizare și motivare adresată atât grupului țintă cât și altor cadre didactice din regiunile de implementare. Problematica abordată în cadrul sesiunilor este una generală, conectată în mod direct la realitățile cotidiene ale școlilor defavorizate.

Pentru județul Dolj, sesiunea de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare din luna ianuarie s-a desfășurat în data de 20 ianuarie 2020, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Dolj, Craiova. În cadrul sesiunii s-a abordat tema cu titlul STILUL DE PREDARE ȘI DEZVOLTAREA PERSONALĂ, temă care se adresează nevoilor dinamice aflate într-o continuă schimbare a cadrelor didactice în prezent, cu precădere în cazul celor angrenate în activitate în cadrul unei școli defavorizate. Pentru cadrele didactice care lucrează cu elevi aflați în situații defavorizate, îmbunătățirea stilului de predare și adaptarea acestuia la necesitățile specifice ale elevilor poate reprezenta o soluție viabilă pentru creșterea rezultatelor acestora.

Succesul școlar este condiționat de o multitudine de factori, atât de natură educațională, didactică cât și de natură temporară, conjuncturală. Printre factorii care influențează în mare măsură succesul școlar poate fi luat în considerare și stilul de învățare. Modurile în care un individ însușește în mod caracteristic, reține și extrage informații poartă denumirea în mod colectiv de stil de învățare al individului. Pe lângă influența propriu-zisă pe care stilul propriu de învățare o poate avea asupra rezultatelor școlare, trebuie subliniat faptul că, situațiile în care există o disproporție evidentă între stilul de învățare și stilul de predare, efectul asupra rezultatelor școlare este dezastrous.

Atmosfera în clasele sau grupurile de lucru care se confruntă cu astfel de situații este demotivantă. Elevii tind să se plictisească și să fie neatenți în clasă, fac prost testele, se descurajează cu privire la disciplinele predate și pot concluziona că nu sunt suficient de buni pentru respectiva disciplină și renunță să mai învețe. În astfel de situații și feedback-ul cadrelor didactice este de asemenea negativ. Cadrele didactice confruntate cu note mici de testare, clase care nu răspund sau ostile, prezență slabă și abandon, pot deveni excesiv de critici pentru elevii lor (înrăutățind lucrurile) sau pot începe să pună sub semnul întrebării propriile competențe ca profesori.

Dimensiunile care pot caracteriza stilul de învățare al elevilor fac referire la următoarele cinci interogări esențiale:

1. Ce tip de informație preferă preferențial elevii: senzorială, vizuală, sunete, senzații fizice sau intuitivă – amintiri, idei, intuiții?
2. Prin ce modalități este percepută cel mai eficient informația senzorială: vizual – desene, diagrame, poze, grafice, demonstrații sau verbal – cuvinte scrise sau vorbite și formule?
3. Cum preferă elevul să proceseze informațiile – în mod activ – prin angajarea în activități fizice sau discuții sau reflectiv – prin intermediul introspecției?
4. Cum progresează elevul către cunoaștere – în mod secvențial (printr-o progresie logică cu pași mici incrementali sau în mod global – cu ajutorul unor salturi mari, în mod holistic?
5. Cu care modalitate de organizare a informației este mai confortabil elevul – inductivă – sunt date fapte și observații cu ajutorul cărora se deduc principiile de bază, sau deductiv – principiile sunt date și pe baza acestora sunt deduse consecințele și aplicațiile posibile?

În funcție de inferențele de mai sus, elevii vor putea fi împărțiți în : copii care învață intuitiv și senzorial, vizual și verbal, activ și reflectiv, secvențial și global.

Stilul de predare va trebui să se adapteze stilului de învățare pentru a se putea stimula la maxim potențialul elevilor și pentru ca aceștia sa-și însușească în timp record noțiunile și competențele cerute.

Stilul de predare, se referă la calitățile omniprezente ale profesorului care persistă chiar dacă condițiile situaționale se pot schimba. Este o etichetă asociată cu diverse seturi de comportamente constante și identificabile de către profesor, indiferent de conținutul predat. Cu alte cuvinte, stilul de predare este expresia totalității filozofiei, credințelor, valorilor și comportamentelor unei persoane – cadru didactic.

Stilul de predare este un factor foarte influent în raport cu experiențele de învățare ale elevilor și este o componentă esențială în determinarea gradului de aprofundare a materiei de către elevi, deoarece profesorii oferă „conexiunea umană vitală între conținut , mediu și elevi”, și pentru că provine dintr-o filozofie educațională care oferă direcție și scop activității de predare a cadrului didactic.

Eficacitatea stilului de predare este legată în mod direct de posibilitatea ca printr-o abordare anume a profesorului să poată fi optimizată integral procesarea informațiilor de către elevi.

Literatura de specialitate oferă o clasificare a stilurilor de predare:

• Vizual, auditoriu, de grup, kinestezic, individual, tactil
• Formal și informal
• Deschis și tradițional
• Stimulare intelectuală - Raport interpersonal
• Expert, autoritate formală, model personal, facilitator și delegator

Pornindu-se de la teoriile constructiviste și behavioriste de învățare, specialiaștii fac distincția între categoria de profesori care predau în mod behaviorist și respectiv categoria celor care se înscriu într-o abordare constructivistă. Astfel, predarea de tip behaviorist este legată de gradul în care profesorul este responsabil de planificarea, conducerea și evaluarea învățării elevilor. Un exemplu de astfel de atitudine  poate fi: „La baza notării elevilor se află în principal pe teme pentru acasă, teste și teste-quizz”.

Predarea de tip constructivist este legată de gradul în care profesorul implică elevii în planificarea, direcționarea și evaluarea procesului didactic. O declarație pe post de exemplu poate fi: ”Transform într-o prioritate la mine în clasă să le ofer timp elevilor să lucreze împreună atunci când nu îi dirijez eu”

Specialiștii au mai relvat faptul că, există o corelație puternică între credințele și percepțiile profesorilor și stilul lor de predare. Un cadru didactic care percepe pozitiv capacitatea sa de predare și adoptă un stil care se află în armonie cu viziunea sa generală și setul propriu de convingeri și valori va reprezenta un profesor bun. Un cadru didactic care adoptă un stil anume de predare fără a fi convins de valoarea acestuia și fără să reprezinte viziunea sa reală asupra actului de predare are toate șansele să nu fie convingător și cu atât mai puțin empatic în raport cu elevii care au nevoie de un suport emoțional suplimentar așa cum este cazul copiilor care provin din medii familiale dezavantajate.

Tematica care vizează aspecte particulare ale activității didactice din școlile dezavantajate reprezintă principalul subiect atins în cadrul sesiunilor de informare ale proiectului QualForm. Așa cum a fost cazul și cu tema de mai sus, clarificarea unor noțiuni și/sau subiecte de mare interes pentru cadrele didactice este principalul demers al acestor evenimente, fiecare nouă sesiune aducând un plus de cunoaștere și contribuind la lărgirea orizontului de înțelegere al participanților în raport cu provocările curente ale activității didactice moderne.