Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are drept obiectiv principal dezvoltarea calității activității didactice prin dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului didactic cu precădere fiind vizate cadrele didactice din școlile defavorizate din cadrul regiunii de implementare.
Aceste deziderate sunt îndeplinite cu ajutorul unui evantai generos de activități și evenimente printre care se pot enumera seminarii de schimb de bune practici, sesiuni de informare, conștientizare și motivare, cursuri de formare profesionala, module de practică dedicate cadrelor didactice și nu în ultimul rând sesiuni de mentorat didactic și coaching cognitiv- comportamental.
Acestea din urmă se adresează cu precădere unor necesități stringente de natura profesionala pe care cadrele didactice in prezent le manifesta in directa conexiune cu activitatea depusa la scoală. Tematica abordată în cadrul sesiunilor este inspirată deci din problematica reală a școlilor, încercându-se tratarea cu precădere a unor subiecte și teme specifice pentru problematica școlilor defavorizate.
În data de 17 februarie 2019, la sediul Colegiului Auto ”Traian Vuia”, din localitatea Târgu Jiu, se va realiza o nouă sesiune de mentorat și coaching care va avea drept temă – MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII INDIVIDUALE ȘI ORGANIZAȚIONALE. RELAȚIA DINTRE ÎNCREDEREA ÎN SINE, CLIMATUL ȘCOLAR ȘI PERFORMANȚA ȘCOLARĂ.
Managementul schimbării reprezintă o problematică complexă care, în contextul activității didactice din cadrul sistemului de învățământ are particularități date, pe de o parte de natura activităților depuse și a modului de organizare a instituțiilor de învățământ și pe de altă parte de caracteristicile angajaților, a factorului uman implicat în aceste activități.
Teoreticienii din domeniu analizează managementul schimbării sub forma a două dimensiuni de bază- schimbarea organizațională și respectiv schimbarea individuală, la nivelul personalului acesteia.
Schimbarea la nivelul organizației presupune realizarea unor modificări substanțiale, profunde la nivelul întregii organizații, modificări care vizează de pilda misiunea si viziunea, introducerea unor noi tehnologii, diversificarea activităților in care este angrenata organizația, noi sisteme de management, de evaluare si control al activității, noi relații cu entitățile din mediul extern, cu alte cuvinte schimbarea efectiva ca sistem a organizației.
Se vor modifica procedurile, sistemele de lucru, structura organizatorică, atribuțiile si rolurile angajaților, relațiile de muncă canalele si protocoalele decizionale. In cazul instituțiilor de învățământ schimbarea organizațională prezinta trăsături specifice pentru acest gen de entități, ea având un conținut diferit si in funcție de modalitatea de organizare si funcționare a întregului sistem de învățământ la nivel de tara. In cazul tarii noastre statutul, modul de organizare si funcționarea fiecărei instituții de învățământ aflata direct sub coordonarea ministerului Educaţiei sunt reglementate de legislația din domeniu, fiind supuse unor cerințe specifice. Chiar si instituțiile de învățământ din sectorul privat vor avea modalități de funcționare si organizare conform acelorași tipuri de cerințe specifice. Astfel, schimbarea in cazul instituțiilor de învățământ este determinata in mare măsură de modificări structurale sau legislative ale însuși sistemului de învățământ care in Romania ultimilor ani se pot sintetiza cu ajutorul a doua sintagme: descentralizare si managementul calității, implementarea unui sistem de indicatori de calitate.
Schimbarea la nivel individual, al angajaților va presupune modificarea modului de acțiune a angajatului, a mijloacele cu care operează, a responsabilităților sale și a competențelor de care acesta are nevoie. O situație aparte este întâlnită in cazurile in care schimbarea competentelor este extrem de necesara. De cele mai multe ori, aceasta schimbare la nivelul competentelor este strâns legata de valorile și cultura organizației. Personalul, pentru a putea realiza cu succes propria schimbare individuala trebuie sa înțeleagă si sa accepte modificările de la acest nivel- al valorilor organizației si a culturii sale. Aceasta, pentru ca, de cele mai multe ori, chiar personalul de execuție care nu este convins de necesitatea schimbării, de sensul și conținutul acesteia, va reprezenta principale barieră în implementarea schimbării organizaționale. In cazul personalului din instituțiile de învățământ, schimbarea acestora afectează radical, uneori chiar modul in care acesta percepe cariera didactica. De aceea schimbarea individuala in cazul cadrelor didactice este un proces extrem de complex, dificil de gestionat. Orice modificare in modul de organizare a activităților, in trasarea responsabilităților, in rapoartele de munca dintre colegi, etc, cu alte cuvinte orice modificare de substanță aferenta schimbării la nivel organizațional a instituției școlare trebuie explicata, susținută cu deosebita atenție pentru fiecare dintre cadrele didactice angajate in cadrul instituției. Daca aceste modificări nu devin parte integranta din sistemul de valori si din felul in care cadrele didactice percep misiunea, obiectivele si activitățile scolii, ele sunt sortite eșecului pentru ca implementarea lor se va lovi de un refuz sau o bariera vizibila. Cadrele didactice au nevoie de o pregătire prealabilă pentru schimbare poate un pic mai bine dozata fata de alte categorii socio-profesionale. Aceasta, deoarece, in majoritatea cazurilor un cadru didactic de succes, motivat si angrenat puternic in activitate este o persoana care crede cu tărie in obiectivele, viziunea, misiunea si mijloacele utilizate de către instituția de învățământ in cadrul căreia își desfășoară activitatea. Performanta sa profesionala este măsurată in corelație cu cea a colegilor, cu cea a elevilor, in procesul de creștere a acesteia fiind implicat managementul instituției școlare.
Daca se încearcă o ierarhizare, o clasificare a schimbărilor organizaționale care pot exista la un moment dat, putem vorbi de o serie de criterii care operează aceasta clasificare, si anume: posibilitatea de anticipare a schimbărilor din mediul extern al organizației si a influentei exercitate de către aceasta si respectiv amploarea schimbărilor care au loc. Astfel in funcție de primul criteriu se vor putea deosebi: schimbări organizaționale anticipative, și respectiv reactive; in timp ce in funcție de al II-lea criteriu vor exista schimbări organizaționale incrementale si respectiv strategice.
Schimbările anticipative au in vedere schimbări care permit organizației sa se adapteze la modificări ale mediului care au fost deja anticipate, în timp ce schimbările reactive se refera la acele schimbări care apar drept necesitate în urma unor modificări substanțiale ale mediului dar care nu au fost anticipate. In cazul instituțiilor de învățământ din tara noastră, acestea au trecut prin ambele tipuri de schimbări, atât cele rezultate în urma cunoașterii unor modificări viitoare de mediu importante cât și cele efectuate ca urmare a acțiunii unor factori de mediu imprevizibili (anumite inițiative legislative care nu au fost previzionate etc).
Schimbările incrementale se refera la modificări moderate ale activităților sau a volumului acestora, in timp ce schimbările strategice vizează modificările de mare amploare de la nivelul strategiei unității de învățământ, a structurii organizatorice, a misiunii sau valorilor.
Cele 4 categorii de schimbări evidențiate au la baza doua criterii majore prezentate anterior. Acestea însă pot fi completate si cu o alta clasificare realizata pe baza unor criterii subsidiare, si anume : schimbări de ajustare, schimbări de adaptare, schimbări de reorientare, schimbări de reconcepere.
Schimbarea de la nivelul unei organizații va trebui abordată de o manieră complexa, specialiștii identificând și in acest caz două ”extreme” - schimbarea mecanicista, impusa angajaților, fiind orientata pe procese, sisteme si structuri si respectiv schimbarea organică orientată spre comportamentul resurselor umane și abilitățile și deprinderile necesare pentru reușită. Pentru instituțiile de învățământ abordarea este una combinată, cu precădere fiind folosită a II-a modalitate deoarece, cadrele didactice sunt extrem de sensibile la modificări impuse convențional din afara acesteia.
Din punct de vedere al blocajelor care pot apare în cazul schimbărilor la nivel organizațional se pot enumera: schimbările anterioare eșuate, diversele mituri organizaționale, costuri prea costisitoare ale schimbărilor anterioare, fezabilitatea scăzuta a schimbărilor anterioare, diversele presiuni de grup, lipsa de comunicare și neînțelegerile dintre diversele eșaloane decizionale.
La nivel individual, blocajele se manifestă pe multiple planuri, cum ar fi: blocaje determinate de percepția selectivă, blocaje determinate de obiceiurile personale, blocaje determinate de dependenta fata de anumite proceduri, instrumente de lucru ,etc, blocaje apărute pe fundalul temei de necunoscut, blocaje determinate de rațiuni economice.
Indiferent de natura blocajelor și de nivelul la care se manifestă- individual sau organizațional, acestea afectează capacitatea si potențialul instituției de a evolua si de a se adapta unui mediu dinamic.
Instituțiile de învățământ se vor confrunta cu problematici diverse, care presupun o interacțiune puternica intre factorii umani – cadre didactice si elevi, cadre didactice si manageri, manageri si elevi etc. Schimbarea in cadrul acestor instituții este un proces care necesita angrenarea unei multitudini de resurse atât umane, logistice, materiale cat si know-how, sau de natura procedurala. O ceriință aparte pentru instituțiile de învățământ este cea legata de armonizarea schimbărilor la nivel organizațional, instituțional cu cele de la nivel individual, raporturile existente intre instituție și individ fiind complexe și determinante pentru calitatea unui act didactic coerent
Prin problematica abordată, proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă gestionează cu succes nevoile de formare ale cadrelor didactice, aducând în prim plan tematici de dezbatere interesante și extrem de utile în activitatea didactică din prezent.
Și tematica abordată în cadrul sesiunii prezentate mai sus se înscrie în seria unor subiecte de succes care au suscitat interesul participanților și care contribuie din plin la atingerea obiectivelor proiectului.