Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are în vedere realizarea constantă a unor activitități subsumate obiectivelor de bază ale proiectului – creșterea calității activității didactice la nivelul instituțiilor școlare din grupul țintă și reducerea abandonului școlar.
În completarea activităților referitoare la desfășurarea de cursuri de formare profesională, lunar se organizează și evenimente din sfera mentoratului didactic sau a coaching-ului cognitiv comportamental, evenimente realizate de către experții desemnați din cadrul proiectului. În cadrul acestor evenimente se abordează în permanență tematici noi care acoperă majoritatea problemelor importante cu care se pot confrunta cadrele didactice în activitatea curentă. Mentoratul pune accentul pe identificarea căilor și mijloacelor prin care se poate realiza o imbunatatire a activității persoanelor mentorate prin transferul activ de cunoștințe de la mentor către acestea.
În cadrul Sesiunii de mentorat didactic și coaching cognitiv-comportamental desfășurate în data de 21 OCTOMBRIE 2019, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Dolj, s-a pus în discuție tema – RELAȚIA SATISFACȚIE ÎN MUNCĂ A CADRELOR DIDACTICE - MOTIVARE, ÎN CONTEXTUL INSTITUȚIILOR ȘCOLARE MODERNE
În domeniul educației, satisfacția în muncă a perspanelor angrenate în activitatea didactică presupune o abordare complexă, din perspectiva atât a elementelor și factorilor care contribuie la manifestarea acesteia cât și a calității actului didactic.
Satisfacția în muncă se definește în funcție de obiectul muncii, de conținutul activității efective pe care o depune persoana în cauză. Ea presupune anumite orientări afective ale persoanelor față de rolurile asumate la locul de muncă. De asemenea, satisfacția în muncă mai poate fi cuantificată din perspectiva combinației de sentimente pozitive și negative pe care angajatul le are în legătură cu postul de muncă, considerând că la sosirea într-o organizație, individual aduce cu el nevoi, dorințe și experințe. Nivelul de satisfacție atinsă este direct corelat cu așteptările fiecărui angajat și cu măsura în care volumul de nevoi, dorințe, experiențe cu care vine într-o organizație un angajat se corelează cu percepția asupra avantajelor oferite.
Satisfacția profesională este direct legată de performantă și de starea de bine subiectivă a individului în contextul în care aceasta derivă dintr-o o ocupație pe care individul o practică din plăcere, o ocupație pe care individul o desfășoară bine și o ocupație pentru care individual este remunerat.
Atunci când se analizează factorii care influențează satisfacția în muncă, aceștia se pot grupa în funcție de mai multe criterii astfel:
- Facilitățile oferite de către instituția școlară angajatului
- distanța dintre locul de muncă și domiciliul angajatului,
- durata și complexitatea deplasării de la locul de muncă la domiciliu,
- programul de lucru,
- facilități sociale, (cantină, creșă sau a grădiniță în incinta organizației)
- facilitățile economice,
- facilități socioprofesionale, care vizează posibilitatea dobândirii de noi competențe sau a unei promovări
- Condiții fizice ale muncii care afectează organismul uman
- gradul de igienă a locului de muncă
- ordinea,
- nivelul de zgomot
- luminozitatea
- temperatura
- aspectul estetic
- gradul de periculozitate al muncii
- riscul expunerilor la accidente și îmbolnăviri
- Conținutul muncii
- varietatea sau monotonia muncii
- rutina și inovația
- calificarea cerută de postul de muncă
- gradul de corespondență dintre calitățile, aptitudinile individului și postul de muncă
- Relațiile umane în muncă
- condițiile sociale generale
- gradul de cultură și civilizație din comunitate
- relațiile cu colegii și cu superiorii
- Cadrul organizațional al muncii și cadrul general al organizației
- Conducerea organizației
- Fluxurile informaționale din cadrul organizației
- Relațiile dintre departamente
- Modul de luare a deciziilor
- Coordonarea activității a diverse departamente
Factorii care influențează satisfacția în muncă sunt de natură complexă și pot fi abordați în mod diferit. Astfel mai pot fi identificate alte trei categorii de factori, precum:
- factori organizaționali (condițiile concrete de lucru, munca în sine ca activitate coerentă, posibilitățile de promovare)
- Factorii de grup (dinamica grupului, interacțiunile pe orizontală dintre angajați și respectiv pe verticală – cu eșaloanele superioare)
- Factorii personali (personalitatea, tipul psihosomatic, caracteristicile demografice, aptitudinile profesionale)
Satisfacția va fi influențată de o dimensiune internă a factorilor, în mod uzual legată de nevoia de independență, sentimentul de realizare, stima de sine și percepția legată de munca propriu-zisă în care este angrenat individul. Din aceast punct de vedere pot fi cunatificați de asemenea factori care provin dintr-o perspectivă externă – factori considerați ambientali – relațiile cu colegii, venitul dobândit, condițiile de muncă sau climatul organizațional.
Indivizii vor avea in general o anume predispozitie in a fi satisfacuti sau nu, în functie de tipul de personalitate și de predispoziția genetică se va manifesta o variabilitate destul de mare a gradului in care indivizii sunt dispusi sa consume resurse in raport cu asteptarile pe care le au in legatura cu un anumit loc de mucă. În domeniul educaționalse manifesta o perceptive uneori diferita fata de alte domenii, percpeție care ține de insasi continutul activitatii didactice – formarea si educarea copiilor. Din aceasta perspectiva, rezultatele bune si reusitele elevilor pot reprezenta surse puternice de satisfactie pentru cadrele didactice. De foarte multe ori, in forumul interior al fiecaruia se creeaza un set de valori profesionale, printre care reusita scolara a propriilor elevi reprezinta una dintre cele mai importante.
Masurarea efectiva a satisfactiei se poate realiza atat prin intermediul unor cercetari de tip cantitativ cat si calitativ. Astfel se pot implementa cercetari pe baza de chestionar, sub forma anchetei de teren, chestionar administrat fie direct fie online sau cercetari de tip observare pe baza de fisa de observare. În cadrul chestionarelor se vor utiliza scale specifice, destinate masurarii impactului diverselor variabile asupra nivelului de satisfacșie.Cercetarile cantitative permit efectuarea de analize statistice, deoarece marimea esantionului poate fi reprezentativa pentru o anumita populatie statistice studiata, astfel validitatea rezultatelor fiind asigurata de asemenea. În completarea acestui tip de cercetari se pot realiza de asemenea caercetari de tip calitativ, sub forma interviului in profunzime sau a focus grupurilor, cercetari care aduc in prim plan informații de natura calitativa referitoare la sensul si perceptiile asupra satisfactiei si masurarii nivelului acesteia.
Între satisfacţie şi motivaţie există o strânsă legătură. Pe de o parte, satisfacţia se poate transforma într-o permanentă sursă motivaţională, iar pe de altă parte, satisfacţia poate deveni generatoare de noi satisfacţii sub influenţa motivaţiei (Ş Stanciu, Ş., Ionescu, M. A., Leovaridis, C., & Stănescu, D. (2003). Managementul resurselor umane. Comunicare. ro.).
Din perspectiva psihologică, satisfacţia în muncă poate fi privită şi ca factor sau trăsătură de personalitate, cunoscut fiind faptul că anumiţi oameni sunt predispuşi să fie mai mult sau mai puţin satisfăcuţi, comparativ cu alţii, în condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea în mod similar. În timp ce unii îşi găsesc vocaţia în profesia pe care o exercită, declarându-se satisfăcuţi profesional, alţii nu au niciodată sentimentul că fac ceea ce le place, îşi schimbă des locurile de muncă sau se lamentează zilnic, declarându-se mereu nemulţumiţi (Ticu Constantin-,, Evaluarea psihologică a personalului''Editura Polirom, Iaşi, 2004).
În concluzie, oamenii aduc abilităţi mentale şi fizice precum şi timp în slujbele lor. Mulţi doresc să producă o diferenţă în vieţile personale şi ale celorlalţi prin munca lor. Astfel, de multe ori dorinţa de a avea o slujbă nu este doar de a câştiga bani, ci mai degrabă slujbele pot fi privite ca mijloace de a împlini obiective individuale. Astfel, când o slujbă îndeplineşte sau chiar depăşeşte aşteptările unui individ, este de aşteptat ca acesta să aibă o stare afectivă plăcută. Această stare plăcută reprezintă satisfacţia în muncă. La rândul ei, satisfacţia în muncă are o contribuţie majoră în satisfacţia vieţii, un obiectiv personal pentru care merită luptat.
În cadrul Proiectului POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, activitățile desfășurate au in vedere atingerea obiectivelor proiectului in mod gradual in functie de graficul de desfasurare global. Sesiunile de mentorat didactic și coaching cognitiv comportamental reprezintă eforturi sistematice din partea experților proiectului de a comunica și prezenta participanților informații de ultimă ora referitoare la tematica stabilita anterior. Prin intermediul acestor sesiuni cadrele didactice au putut sa-si testeze gradul actual de pregatire si sa-si completeze diverse arii de competența care erau deficitare pin in prezent.