Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, reprezintă un demers complex care are în vedere atât formarea profesională a cadrelor didactice din invatamantul preuniversitar cat și crearea unei adevarate platforme informaționale care să asigure un know-how superior în ceea ce privește problematica curentă cu care se confruntă învățământul din România.
Sesiunile de mentorat didactic și coaching cognitiv comportamental sunt activități care îmbină în mod fericit comunicarea de tip didactic, cu cea interactivă, care pune accentul pe exprimarea liberă a ideilor participanților. Lunar, sunt abordate teme de mare actualitate care se circumscriu domeniului mentoratului didactic, respectiv coaching-ului, teme care au o directă aplicabilitate în activitatea de zi cu zi a cadrelor didactice. Pentru luna aprilie 2020, tema sesiunii de mentorat didactic și coaching cognitiv comportamental care a avut loc în cadrul platforma online Blackboard,(13-16 aprilie) Universitatea Spiru Haret, s-a referit la : PROIECTAREA, IMPLEMENTAREA ȘI EVALUAREA CURRICULUMULUI EDUCAȚIONAL. AUTOEVALUAREA RAPORTATĂ LA VALORILE GRUPULUI ȘI LA PROPRIILE AȘTEPTĂRI
Evaluarea curriculumului este un aspect necesar și important al oricărui sistem de învățământ național. Acest proces oferă baza pentru deciziile de politică curriculară, pentru feedback cu privire la ajustările continue ale curriculumului și procesele de implementare a curriculumului.
Problemele fundamentale ale evaluării curriculumului se referă la:
a) Eficiența traducerii politicii educaționale guvernamentale în practica educațională;
b) Starea conținutului și practicilor curriculare în contextul preocupărilor globale, naționale și locale;
c) Atingerea obiectivelor și scopurilor programelor educaționale.
Evaluarea elevilor este un aspect important al evaluării curriculumului, care ajută la facilitarea înțelegerii impactului și a rezultatelor programelor de învățământ.
O măsură fundamentală a succesului oricărui curriculum este calitatea învățării elevilor. Cunoașterea gradului în care elevii au obținut rezultatele specificate în curriculum este fundamentală atât pentru îmbunătățirea predării, cât și pentru evaluarea curriculumului.
Evaluarea curriculumului
Termenul „evaluare” se aplică în general procesului de judecată a valorii. În educație, termenul „evaluare” este utilizat cu referință la operațiunile asociate cu programele, intervențiile, metodele de predare și factorii organizaționali. Evaluarea curriculumului urmărește să examineze impactul curriculum-ului implementat asupra realizării elevilor (învățare), astfel încât curriculum-ul oficial să poată fi revizuit dacă este necesar și să revizuiască în fapt procesele de predare și învățare în clasă. Evaluarea curriculumului stabilește:
a) Punctele forte și punctele slabe specifice ale unui curriculum și implementarea acestuia;
b) Informații critice pentru schimbările strategice și deciziile de politică;
c) Diverse input-uri necesare pentru învățare și predare îmbunătățite;
d) Indicatori pentru monitorizare.
Evaluarea curriculară poate fi o activitate internă și un proces desfășurat de diferitele unități din cadrul sistemului de învățământ în scopurile lor proprii. Aceste unități pot include ministere naționale ale educației, autorități regionale pentru educație, sisteme de supraveghere și raportare instituțională, departamente de educație, școli și comunități.
Evaluarea curriculumului poate fi, de asemenea, realizată prin intermediul unor procese de revizuire externe sau comandate. Acestea pot fi întreprinse în mod regulat de către comitete speciale sau grupuri de lucru din domeniul politicilor educaționale curriculum, sau pot fi realizate sub forma unor studii bazate pe cercetări în ceea ce privește starea și eficiența diferitelor aspecte ale curriculumului și implementarea acestuia. Aceste procese ar putea examina, de exemplu, eficiența conținutului curriculumului, metodele pedagogice și abordările instructive existente, instruirea profesorilor și manualele și materialele aferente instruirii.
Evaluarea curriculumului se poate referi și la procesul de a face judecăți de valoare despre meritul sau valoarea unei părți din întregul curriculum. Natura unei evaluări curriculare depinde adesea de audiența și scopul acesteia. Publicul potențial include:
ü Factorii de decizie și alte părți interesate (administratori, profesori, elevi, studenți, părinți, comunități) - pentru a fi informați în legătură cu acțiunile viitoare.
ü Donatori - pentru a atrage finanțare sau pentru a raporta despre utilizarea fondurilor.
ü Cercetători - pentru compararea și identificarea la nivel internațional a practicilor eficiente.
Evaluarea planurilor de învățământ este în mod obișnuit preocupată de impactul curriculumului. Acest impact are în vedere:
- elevii individuali, nevoile lor, nivelul lor de implicare și performanța lor;
- societatea în ansamblul său, inclusiv adecvarea valorilor comunicate și a atitudinilor încurajate, precum și nivelul de satisfacție a publicului;
- economia, inclusiv a piața muncii ca indicator al dezvoltării economice;
Evaluarea planurilor de învățământ va avea în vedere și procesul prin care a fost elaborat curriculum-ul, precum și conținutul și designul curriculum-ului în comparație cu schimbări sociale, tehnologice, economice sau științifice recente; progrese recente în cercetarea educațională și paradigme educaționale; posibile direcții viitoare pentru schimbarea curriculumului.
Evaluarea elevilor
Scopul final al evaluării curriculumului este de a asigura eficiența curriculumului în promovarea unei calități îmbunătățite a învățării elevilor. Prin urmare, evaluarea acestora are în vedere evaluarea procesului de învățare al elevilor.
Evaluarea învățării elevilor a fost întotdeauna un factor cu o influență puternică asupra modului în care este apreciată munca profesorilor și este astfel o sursă importantă de feedback cu privire la implementarea adecvată a conținutului curriculumului.
Îndeplinirea obiectivelor diverse, legate de diagnostic, certificare și responsabilitate necesită diferite tipuri de instrumente și strategii de evaluare selectate pentru a atinge scopuri specifice. Evaluarea învățării elevilor poate fi sumativă sau formativă și există diferite tipuri de teste pentru a răspunde diferitelor nevoi, cum ar fi teste standardizate, teste bazate pe performanță, teste de abilitate, teste de aptitudine și teste de inteligență.
Există mai multe părți sau părți interesate de procesul și rezultatele evaluării curriculumului. Astfel, putem evidenția faptul că părinții sunt interesați pentru că doresc să li se asigure copiilor o educație eficientă și solidă. Profesorii sunt interesați pentru că vor să știe că ceea ce predau în clasă îi va ajuta efectiv să atingă standardele și să obțină rezultatele pe care le așteaptă părinții, comunitatea și managementul instituțiilor școlare. Publicul – comunitățile locale este interesat deoarece trebuie să fie siguri că școlile lor locale fac tot posibilul pentru a oferi programe educaționale solide și eficiente pentru copiii din zonă. Managementul școlar este interesat deoarece are nevoie de feedback cu privire la eficacitatea deciziilor sale curriculare. Specialiștii în educație care se ocupă cu editarea curriculumului sunt interesați pentru că pot utiliza datele și feedback-ul dintr-o evaluare a curriculumului pentru a realiza schimbări și actualizări în materialele pe care le furnizează.
În final, scopul este întotdeauna acela de a asigura elevilor cea mai bună educație posibilă. Deoarece programa reprezintă un factor extrem de important din acest deziderat, evaluarea curriculumului este un mijloc de a decide dacă curriculum-ul ales va apropia școala de acest obiectiv.