Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are în vedere asigurarea unui cadru de dialog capabil să ofere șanse reale pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice angrenate în cadrul școlilor defavorizate.

În acest sens, periodic, proiectul are în vedere organizarea a diferite evenimente și activități în cadrul cărora participanții au ocazia sa interactioneze foarte bine, in raport cu propriile nevoi de formare si dezvoltare a competentelor.

Sesiunile de informare, conștinetizare și motivare au un rol complex, care conform denumirii își propune obiective ambițioase. Pe de o parte transmiterea de informații esențiale organizate conform tematicii abordate dar și implicarea în discuții a cadrelor didactice, creșterea nivelului de interes al acestora și a motivării în direcția identificării de soluții creative, cât mai bune pentru problemele curente din cadrul școlilor defavorizate. 

Sesiunea de informare din data de 18 februarie, desfășurată la sediul INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ, din Târgu Jiu, avut drept temă de discuție IMPORTANȚA SISTEMELOR INCLUZIVE DIN VIAȚA ȘCOLARULUI.

Experții prezenți din partea proiectului au prezentat într-o manieră sintetică, participanților, conținutul sistemelor specifice pentru educația incluzivă. Tehnicile incluzive presupun o abordare specifica din partea cadrelor didactice si dezvoltarea de către aceștia a unui set de competente de asemenea specifice. Efortul de a lucra cu copii care au diferite forme de deficiente fizice sau chiar psihice este substanțial si calitativ diferit fata de activitatea didactica obișnuită, curenta pentru majoritatea instituțiilor de învățământ. Implicarea cadrelor didactice in implementarea unor astfel de tehnici este rodul unui nivel de motivare corespunzător, care se manifestă pe fundalul existenței deja a unor calități personale importante – empatie, răbdare, creativitate, capacitate de adaptare la copii cu stiluri de învățare diferite în cadrul aceleași grupe de lucru etc. 

Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptata de catre Adunarea generală a ONU in martie 2007 stipuleaza foarte clar dreptul persoanelor cu dizabilitati la educatie, in cadrul articolului 24: ” Statele Părţi recunosc dreptul persoanelor cu dizabilităţi la educaţie. În vederea realizării acestui drept, fără discriminare şi cu respectarea principiului egalităţii de şanse, Statele Părţi vor asigura un sistem educaţional incluziv la toate nivelurile, precum şi formarea continuă…..”

Iata ca, educatia incluziva in prezent se bucura de un sprijin legislativ și juridic menit sa asigure implementarea si dezvoltarea mai facila a tehnicilor incluzive. Si in tara noastra, in ultimii ani s-a pus accentul tot mai mult pe acest gen de abordare, atat ministerul educatiei cat si o serie de organizatii non-guvernamentale dezvoltand experti in domeniu si contribuind la implementarea efectiva a acesteia in institutiile de invatamant.

Elevii cu cerințe educaționale speciale necesită strategii de învățare diferite precum și o abordare corespunzătoare a managementului clasei. Astfel, din această perspectivă managementul clasei la nivel incluziv presupune crearea tuturor condițiilor pentru asigurarea accesului la curriculum.

Din această perspectivă, cadrele didactice care managerizează o clasă incluzivă vor utiliza următoarele instrumente esențiale: modalitatea de așezare ”incluzivă” a meselor, utilizarea tehnologiilor moderne, folosirea materialelor manipulative, utilizarea dispozitivelor vizuale, implementarea unui sistem de management al comportamentului pozitiv, selectarea pentru copii a unor cărți cu nivel ridicat de interes, utilizarea graficelor de lucru, crearea și gestionarea unui stoc de informații despre elevi, utilizarea în procesul didactic a jocurilor.

Organizarea procesului de predare și gestionarea eficientă a diverselor stiluri de predare presupun de asemenea gestionarea de către cadrul didactic a următoarelor activități/instrumente:

• alegerea și coordonarea materialelor de predare-învățare (manuale, materiale

demonstrative, distributive);

• identificarea strategiilor de predare, adecvate potențialului de învățare al copiilor;

• coordonarea colectivului de elevi (antrenarea în activități prealabile sau succesoare

desfășurării lecției (de exemplu, căutarea informațiilor suplimentare

la o temă anumită, elaborarea proiectelor, eseurilor, referatelor la temă etc.),

așezarea în bănci, crearea grupurilor etc.);

• coordonarea lucrului individual;

• evaluarea și aprecierea continuă a eforturilor copiilor;

• gestionarea timpului și altor resurse;

• ordonarea mediului (așezarea mobilierului, echipamentelor) etc.

În procesul de motivare a elevilor, un element deosebit de important este reprezentat de managementul relațiilor inter-personale. Managementul relațiilor se referă la intreg spectrul de relații cadru didactic-elev, cadru didactic-cadru didactic, cadru didactic-părinți, cadru didactic-comunitate etc. Acest tip de management presupune abordarea unor forme de lucru și de comunicare care să valorizeze atat pe cei care invață, cat și pe cei care ii invață.

Motivarea corespunzătoare se manifestă în contextul creării unui mediu de învățare optimizată, corespunzător gestionat, având rutine și structuri clare pentru toți participanții la procesul educațional. Acest lucru presupune utilizarea unor strategii precum:

-         Crearea la nivelul clasei a unui mediu incurajator, suportiv (crearea unui climat psihologic pozitiv, un mediu sigur si protector pentru copii, stimularea feedback-ului pozitiv din partea copiilor, limitarea ciclului de comportament aversiv reciproc)

-         Aplicarea metodei ignorarii selective (metoda utilizata pentru limitarea devierilor de comportament, este incurajata totodată dezvoltarea comportamentelor corecte, care nu sunt dăunătoare nici pentru copiii în cauză nici pentru alții)

-         Concentrarea pe structură și rutină (copiii, in special cei cu dificultăți de invățare și de comportament ușoare pană la moderate, insușesc mai ușor lucrurile structurate (spații, mobilier, obiecte, procese) și rutina; structurarea și rutina ii ajută pe copii să invețe, să insușească scheme de acțiune și comportamente adecvate și compatibile mediului școlar și statutului de elev.)

-         Eliminarea și dezamorsarea crizelor de comportament (abordarea crizelor de comportament ale copiilor cu CES din perspectiva profesională și nu personal; profesorul va apela la metodele și tehnicile de diminuare a comportamentelor provocatoare, menținând controlul asupra situației din clasă și neadmițând escaladarea crizei de comportament.)

-         Cresterea capacitatii de auto-evaluare a copiilor si de asumare a responsabilitatilor si a consecintelor propriilor actiuni (alegerile bune ale copiilor trebuie să fie aprobate, consolidate și celebrate. Alegerile greșite, nepotrivite, presupun ca copii să înțeleagă de ce au optat pentru o astfel de alegere și ce opțiuni alternative ar fi avut, dacă ar fi făcut alegeri mai bune.

-         Limitarea utilizarii metodei pedepsei (copii care au deficit de atenție au o sensibilitate mai redusă la metoda bazată pe recompense și pedepse)

Tehnicile incluzive prespun dezvoltarea unui sprijin activ din partea cadrului didactic. In general, toti copii trebuie stimulati si afectiv, nu numai intelectual pentru a putea beneficia de o dezvoltare echilibrata si coerenta. In cazul copiilor cu CES, aceasta stimulare trebuie realizata gradual si pe multiple planuri in asa fel incat copiilor sa li se creeze conditiile propice pentru exploatarea  cat mai eficientă a potențialului pe care îl au. Stimularea impreuna cu copii normali s-a dovedit a fi benefica pentru cei din categoria copiilor defavorizati, fiind vizibile mecanisme de compensare si adaptare a acestora in urma comunicarii cu copii normali de aceeasi varsta. Astfel, atingerea unor niveluri de motivare corespunzatoare pentru copii cu CES este dependenta in mare masura de integrarea acestora prin educatia incluziva.

Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are în vedere organizarea unei palete largi de activități care permit atât persoanelor din cadrul grupului țintă cât și altor participanți să-și dezvolte o diversitate de competențe extrem de utile în raport cu cerințele existente la ora actuală în cadrul școlilor defavorizate.

În acest sens, sesiunile de informare, conștientizare, motivare ale cadrelor didactice oferă și posibilitatea impulsionării dialogului, a schimbului liber de idei fără intervenția unei forme de evaluare sau testare. 

De foarte multe ori dialogul este cel puțin la fel de util și important în raport cu alte forme de derulare a activităților, asigurând cadrul necesar pentru transferul de informații