Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă se află la final de drum, în ultima lună de implementare. Pe parcursul derulării sale, prin intermediul diverselor tipuri de activități s-au inițiat și desfășurat multiple eforturi comunicaționale menite să transmită informații de interes major către participanții din cadrul proiectului. Un astfel de demers a fost reprezentat și de Campania INFORM-EDU – Informare, Conștientizare, Sensibilizare, Motivare Resurse Umane Calificate în Școli Defavorizate, care s-a derulat pe parcursul implementării întregului proiect. Elementul central al campaniei este reprezentat de organizarea sesiunilor de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare, lunar, sub forma unor activități distincte care au pus accentul pe informarea participanților, creșterea nivelului de conștientizare în raport cu diversitatea de probleme cu care se confruntă la ora actuală cadrele didactice din cadrul școlilor defavorizate și de asemenea, motivarea corespunzătoare a acestora.

 

În cazul județului Dolj, sesiunea de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare din luna iunie a avut loc în intervalul 13-17 iulie 2020, pe platforma online Blackboard a Universității Spiru Haret. Sesiunea s-a concentrat pe o tematică generoasă care a suscitat interesul tuturor participanților într-o măsură deosebită, fiind conectată în mod special la cerințele actuale ale elevilor din școlile defavorizate: ELEVUL – ÎNTRE LUMEA COPILĂRIEI ȘI UNIVERSUL ADULȚILOR.

Particularitățile procesului de învățământ specific școlilor defavorizate presupune asigurarea unei interactivități sporite a copiilor cu cadrele didactice și utilizarea constantă a tehnicilor și metodelor de predare/evaluare care solicită maximal capacitatea senzorială a copiilor. Jocul ocupă un rol deosebit de important în dezvoltarea armonioasă a copiilor preșcolari și școlari deoarece el reprezintă în sine, modalitatea firească și naturală prin care aceștia își satisfac nevoia de activitate, de a acționa cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune în diferite roluri şi situații care îi apropie de realitatea înconjurătoare.

Jocul, departe de a fi o simplă acţiune gratuită, distractivă, recreativă, menită doar să consume excesul energetic, caracterizând biologia infantilă, reprezintă de fapt un demers cât se poate de serios, specialiștii stabilind faptul că una dintre vocațiile jocului este aceea de a scoate la suprafaţă diverse aptitudini şi vocaţii. Prin joc, copilul are ocazia să-și stimuleze și să-și dezvolte capacitățile cognitive, creativitatea și reușește chiar să-și educe însușirile de personalitate. Jocul permite de asemenea stimularea corespunzătoare a potențialului psihic, cultivarea inițiativei, a inventivității, a flexibilității în gândire precum și a spiritului de cooperare și de muncă în echipă.

Chiar și în afara mediului educațional, jocul poate oferi un cadru extrem de bine echilibrat pentru dobândirea a diverse competențe și pentru a exersa diverse aptitudini.

El are o puternică funcție socializatoare, umanizatoare, prin joc copilul aspirând la condiția de adult, exersându-și funcțiile psihomotorii și socioafective. Prin combinarea diferitelor feluri de jocuri copilul şi colectivul de copii se vor afla în situația dezvoltării unor relaţii complexe între ei, vor trăi unele emoţii și vor dezvolta sentimente. Copiii învaţă prin joc să conducă şi să se supună, de asemenea învaţă să lege și să dezvolte prietenii.

Totuși, în special pentru a servi unor scopuri educaționale bine definite, pentru a putea fi transformat cu succes într-un instrument didactic, jocul trebuie analizat și dezvoltat pe baza unui anumit ritualism sau formalism exprimat prin reguli foarte clare și etape bine definite. În acest mod se construiește un cadru favorabil dezvoltării, autodepășirii propriei condiții actuale. În condiţiile specifice de joc, mai bine decât în alte condiţii se realizează funcţiile memoriei: întipărirea, recunoaşterea, reproducerea ca şi operaţiile gândirii: comparaţia, generalizarea, clasificarea. Cu alte cuvinte,  jocul va reprezenta mijloc de însuşire activă a cunoştinţelor, fiind o activitate în care copilul investește multă energie și în marea majoritate a cazurilor și timp, pentru a stimula și întreține modificări importante, de substanță a psihicului, pregătindu-se trecerea copilului la o etapă superioară de dezvoltare.

Aspectele esențiale care fac ca jocul să fie un candidat ideal pentru instrumentarul didactic de calitate pot fi considerate ca fiind:

-         Jocul realizează stimularea cognitivă

-         Jocul îi pregătește pe copii pentru viaţă,

-         Jocul oferă copiilor oportunitatea de a exersa roluri ale adulților (socializarea anticipativă)

-         Jocul contribuie în mod esențial la formarea şi dezvoltarea responsabilității etice

-         Jocul permite de asemenea exersarea judecata estetică a copilului

-         Jocul stimulează fantezia, „conştiinţa imaginativă” şi un nume gen de percepţie a ideilor.

-         În cadrul jocul, este posibil ca atât realitatea cât şi fantezia să se combine într-un mod natural

-         Prin intermediul jocului, copilul va fi capabil să își apere și dezvolte individualitatea.

Jocul are capacitatea să reunească experiențele copilului derulate în diverse contexte – acasă, în comunitate , la școală. De fapt, diferitele experiențe de învățare sunt interconectate între ele și inter-dependente. Dezvoltarea unor aptitudini fizice în cadrul jocurilor contribuie la crearea bazelor necesare pentru dezvoltarea unor competențe cognitive și sociale mai târziu. Acțiunea de a se juca a unui copil este dinamică și este destul de dificil în a fi analizată secvențial sub forma unor procese mentale separate și independente.

Cercetările sugerează că experiențele de învățare jucăușe par să fie un mecanism deosebit de eficient pentru dezvoltarea unor abilități cu largă aplicabilitate, dinamice și interconectate. În cazul unor copii care se joacă în grup imaginându-și că formează o familie virtuală, pe măsură ce toți încep să acționeze în afara zonelor lor de confort, își creează încrederea în sine și capacitatea de a face față unor noi provocări. Privit la nivelul dimensiunii sale biologice, începând de la jocul vocal al unor bebeluși și până la jocul observat în cazul altor specii cum ar fi primatele sau delfinii, jocul pare a fi o înclinație firească în cadrul regnului animal, ajutând  indivizii dintr-o specie să învețe, să crească și să prospere. Cazurile extreme, în care bebelușii au fost crescuți în condiții deplorabile sau în cazul unor experimente realizate în mod controlat pe mamifere care au fost private de joc, s-a putut evidenția faptul că jocul nu este pur și simplu un „bonus”. Mai degrabă, jocul are un rol cheie în dezvoltarea sănătoasă și pozitivă, importanța sa pentru promovarea dezvoltării sănătoase a copilului, în special pentru copiii care trăiesc în sărăcie și al căror acces la experiențe sigure, jucăușe poate lipsi de multe ori este esențială. Din acest punct de vedere, învățarea prin joc prezintă atuuri considerabile în cazul elevilor care provin din școlile defavorizate și care, de multe ori nu dispun în cadrul mediului familial de o atmosferă propice studiului prin intermediul jocului. Astfel, utilizarea jocului drept instrument didactic de către cadrele didactice din școlile defavorizate poate reprezenta o soluție viabilă pentru optimizarea succesului școlar al copiilor, în special al celor pentru care alte metode sau tehnici nu prezintă la fel de multă eficiență din cauze obiective. Jocul în echipă – desfășurat în cadrul securizant al școlii reprezintă de asemenea un

Tematica care vizează aspecte particulare ale activității didactice din școlile dezavantajate reprezintă principalul subiect atins în cadrul sesiunilor de informare ale proiectului QualForm. Așa cum a fost cazul și cu tema de mai sus, clarificarea unor noțiuni și/sau subiecte de mare interes pentru cadrele didactice este principalul demers al acestor evenimente, fiecare nouă sesiune aducând un plus de cunoaștere și contribuind la lărgirea orizontului de înțelegere al participanților în raport cu provocările curente ale activității didactice moderne.