Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, implică realizarea unor activități complexe, corelate cu obiectivele de bază asumate în debutul proiectului. Acestea presupun creșterea calității activității didactice și îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice din grupul țintă. Activitățile proiectului sunt gândite să producă efecte pe multiple planuri, conținutul acestora fiind intercorelat. Printre acestea se remarcă campania de informare, conștientizare și motivare adresată cadrelor didactice care se implementează în special prin intermediul sesiunilor de informare și conștientizare.

Sesiunea de informare din data de 24 iunie, sesiune desfășurată la sediul INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ, Craiova, a avut drept temă de discuție BARIERE ÎN COMUNICAREA PROFESOR-ELEVI.

Comunicarea didactică este o formă particulară a comunicării umane care este indispensabilă în transferarea unor conținuturi clare, specifice unui act de învățare și care presupune un raport bilateral profesor-elev. Profesorul nu are rolul doar de a transmite niște informații, ci el este nevoie să comunicacu elevii săi.

Conform lui Cerghit Ioan comunicarea didactică include în structura ei următoarele componente (Cerghit Ioan – Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2002):

Subiecţii sau participanţii la acţiune – pe de o parte o persoană numită emiţător care îndeplineşte funcţia de transmitere de informații care de cele mai multe ori este identificată cu profesorul, iar pe de altă parte o peroană sau mai multe care primesc și decodifică informațiile şi care poartă numele de receptor sau receptori, care în cazul actului didactic se identifică cu elevul sau elevii.

De obicei, în cazul actului didactic distincţia dintre receptor şi emiţător este relativă, deoarece în schimbul de informaţii fiecare partener îndeplineşte ambele roluri. Mesajul – se referă la conținutul care face obiectul transmiterii şi receptării, are de cele mai multe ori un specific didactic și deţine un rol central în procesul comunicării. El reprezintă o informaţie structurată după anumite legi epistemologice, logice, sintactice, pedagogice. Conţinuturile mesajelor se disting prin:

• natura subiectului de tratat (domeniul de specialitate),

• modul de structurare şi prezentare a informaţiei,

• sensul, simplu sau complex, pe care îl presupune,

• încărcătura motivaţională. Intenţiile sau finalităţile comunicării – se referă a scopurile și obiectivele pedagogice.

Din acest punct de vedere, comunicarea didactică presupune o relaţie cu dublă finalizare: una cognitivă (de construire a sensului a ceea ce elevii ascultă, citesc, văd) şi alta formativ-educativă (efect al faptului că elevii gândesc, văd, citesc).

Suportul material al mesajului, este format dintr-un cod transmisibil, de care se leagă actele de codare şi decodare indispensabile comunicării mesajului. A coda presupune transformarea în semne adecvate (cuvinte, simboluri matematice, grafice etc) ideile, gândurile şi trăirile care se intenţionează a fi împărtăşite elevilor.

Competenţa comunicativă didactică presupune ca profesorul să deţină un cod de comunicare pedagogică cât mai bine pus la punct. Prin utilizarea acestuia, elevii trebuie să decodeze informaţia. Astel, pentru a se asigura eficienţa comunicării trebuie ca atât profesorul cât şi elevii să deţină coduri comune.

Formele sau modalităţile de prezentare a conţinutului comunicării sunt diverse și trebuiesc adaptate conținuturilor de învățare, obiectivelor actului de predare, etc. Comunicarea în clasă este complexă, totală, variată, combinând forme, tipuri şi mijloace de comunicare diferite; este formală (planificată) şi informală, uneori explicită şi implicită, directă şi indirectă (prin intermediul înregistrărilor, imprimatelor), verbală şi neverbală, în acelaşi timp.

Canalele de comunicare utilizate în cadrul comunicării didactice sunt de asemenea adaptate specificului acestei comunicări. Astfel, informaţia poate fi transmisă pe cale verbală, oral-vizuală sau combinată.

În procesul de comunicare se vor manifesta și o serie de factori perturbanți. Acestea sunt obstacole de natură să provoace unele deformări, distorsiuni sau interferenţe asupra conținutului comunicării.

Cadrul în care se manifestă comunicarea didactică este un cadru psiho-social, fizic şi temporal de tip şcolar. Din punct de vedere al feed-back-ului primit pentru transmiterea mesajului, acesta constă în informaţiile care se întorc de la receptor la emiţător. Acestea pot fi pozitive, de confirmare, care semnalează că totul decurge normal, sau negative sesizând că trebuie realizate modificări în comportamentul de comunicare.

Un în ultimul rând, din punct de vedere al structurii procesului de counicare se va putea discuta despre efectele sau influenţele pe care comunicarea le are asupra elevilor. Comunicarea didactică este purtătoare de efecte: cognitive (achiziţii de cunoştinţe, de operaţii şi strategii rezolutive), afective (dezvoltarea unor trăiri afective, impresii, interese, sentimente, reacţii atitudinale), comportamente sociale (dezvoltarea unor conduite participative, de cooperare, de responsabilitate şi decizie).

În cadrul procesului de comunicare, așa cum s-a precizat mai sus, pot apare diverși factori perturbatori. Aceștia pot acționa ca niște blocaje de natură diferită, blocaje ce pot fi clasificate în funcție de criteriile avute în vedere în (Sălăvăstru Dorina – Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004):

-         Blocaje datorate subiectilor angajati in comunicarea didactica – respectiv cadrul didactic si elevii

-         Blocaje datorate relatiilor de natura sociala care se manifesta intre participantii la comunicarea didactica

-         Blocaje determinate de caracteristicile domeniului in care are loc comunicarea

Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are în vedere dezvoltarea unor competențe cheie pentru cadrele didatice moderne, adaptate nevoilor specifice pe care acestea le au în mod curent.

 Sesiunile de informare, conștientizare, motivare sunt evenimente care oferă un cadru adecvat și echilibrat pentru acumularea de informații esențiale cadrelor didactice, propice unui dialog activ și creativ. Sesiunile continuă pe toată perioada de derulare a proiectului fiind o prezență constantă în agenda de evenimente a acestuia.