Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are rolul să ofere o platformă utilă pentru orice cadru didactic care dorește asigurarea unei dezvoltări personale și profesionale optimizate.

Proiectul presupune desfășurarea unei multitudini de activități destinate pregatirii cadrelor didactice sau stimulării, motivării, informării si conștientizării acestora in raport cu diverse teme adiacente procesului de învățământ.

Una dintre activitățile importante si pentru promovarea obiectivelor proiectului este constituită de desfășurarea sesiunilor de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare a cadrelor didactice în raport cu problematica specifică școlilor defavorizate.

Sesiunea de informare din data de 16 decembrie, desfășurată la sediul ȘCOLII GIMNAZIALE ”VOIEVOD LITOVOI”, din Târgu Jiu, avut drept temă de discuție AUTOMANAGEMENTUL. MANAGEMENTUL STRESULUI.

Evenimentul a permis participanților să realizeze un amplu schimb de idei care a pus în evidență importanța aplicării unor principii de management în activitatea fiecărui cadru didactic, în special din perspectiva faptului că resursele disponibile pentru fiecare dintre noi sunt limitate. Auto-managementul presupune implementarea unui sistem de obiective personale, raportate la un orizont de timp rezonabil in raport cu specificul activității desfășurate, obiective care vor fi îndeplinite cu ajutorul unor modalități si tehnici de gestionare oportuna a resurselor disponibile.

Managementul stresului reprezintă o arie particulară cu referire la activitatea didactică, aceasta deoarece există un consens intre specialiști care apreciază ca nivelul de stres la care este supus in prezent cadrul didactic este impresionant. Sursele stresului in cadrul activitatii didactice sunt de mai multe feluri, majoritatea dintre ele fiind direct conectate cu rolurile pe care si le asuma un cadru didactic in cadrul activitatii sale – manager al clasei de elevi, pedagog, consilier, cercetător științific, etc.

Având in vedere complexitatea acestui fenomen, se impune de la sine abordarea in mod organizat a acestuia si identificarea unui sistem de management al stresului care sa permită optimizarea pe termen lung a activității didactice.

Drept fundament pentru manifestarea stresului la locul de munca ca un fenomen social sunt luate in considerare schimbări majore in ceea ce privește:

ü Insecuritatea profesiei

ü Orele de muncă

ü Controlul asupra activității

ü Stilul managerial

Se pare că în multe domenii de activitate se constată o creștere a insecurității şi a programului de muncă, o diminuare a controlului asupra evenimentelor care se întâmplă la locul de muncă, în carieră sau în viață, precum și o amplificare a problemelor șef – subordonați.

Managementul stresului se referă la acele acțiuni care au o structură formalizată și sunt implementate cu scopul de a preveni și a reduce stresul angajaților.

Un program de managementul stresului este util pentru:

ü A oferi o modalitate specializată şi confidenţială de a trata şi reduce stresul personalului şi al familiei acestora, cât şi de a îmbunătăţi abilităţile acestora de a face faţă evenimentelor negative.

ü A creşte eficienţa şi eficacitatea personalului şi instituţiei.

ü A reduce numărul accidentelor la locul de muncă.

ü A reduce plângerile publicului referitoare la comportamentele necorespunzătoare ale angajaţilor.

ü A reduce centrarea negativă a mass-mediei pe activitatea instituției.

ü A îmbunătăţi starea generală de bunăstare a personalului şi a familiei acestuia.

În orice program de management al stresului profesional, prima etapă se referă la clarificarea diferitelor tipuri de reacții care pot apărea în urma unor evenimente şi la stabilirea gradului de periculozitate pe care îl au acestea, astfel încât angajații să fie capabili să recunoască la ei înșiși sau la alții aceste simptome.

Este foarte important de precizat faptul că stresul reprezintă o reacţie normală la o situaţie anormală şi are rolul principal de a ne proteja de situaţia ameninţătoare, permiţând:

• Concentrarea întregii atenţii asupra ameninţării respective;

• Mobilizarea energiei maxime;

• Pregătirea pentru acţiune în scopul de a răspunde ameninţării.

Stresul reprezintă procesul prin care organismul reacţioneză şi încearcă să facă faţă unui anumit eveniment care determină o presiune extraordinară asupra fiinţei umane. Asemenea evenimente se referă deseori la pierderi, ameninţări şi răniri fizice sau emoţionale.

Prima modalitate pentru profesorii de a-şi controla nivelul de stres este să recunoască sau să identifice ce agravează nivelul lor de stres. Unele dintre cele mai întâlnite surse de stres sunt lipsa de timp, relaţii nesatisfăcătoare  cu colegii sau administrația, număr mare de elevi în clasă, lipsa de resurse, program supraîncărcat, comportament nesatisfăcător al elevilor, adaptarea la schimbare şi conflicte de rol. Fiecare profesor reacţionează diferit la sursele de stres, de aceea cea mai bună strategie pentru a controla multitudinea de factori stresori este conştietizarea celor care au cel mai mare impact şi găsirea unei soluții creative. Când situaţia se ameliorează, alţi factori stresori pot fi mult mai uşor manevrați şi va fi mult mai uşor instalarea echilibrului în viața profesorului.

Activitatea de  predare va implica mereu și existența unor factori de stres. Cu toate acestea pot fi identificate şi aspecte pozitive ale stresului. Astfel profesorii sunt motivaţi să exploreze noi metode de predare, să adopte abordări inovatoare în creşterea nivelului de motivare a elevilor. Numai atunci când devine nivelul devine exagerat, copleşitor vor putea fi observate consecințele negative ale stresului. Profesorii, administrația şi managementul instituției școlare pot facilita condiţiile de ameliorare a stresului.

Astfel, se poate observa că, cadrele didactice care au o susținere socială ridicată din partea managementului instituției au și nivele de stres mai scăzute comparativ cu persoanele care nu se bucură de același gen de susținere.

Din acest punct de vedere, o modalitate eficienta de managerizare a stresului este reprezentata de implicarea cadrelor didactice in procesele decizionale la nivel de instituție, ceea ce conduce automat la diminuarea sentimentului de subordonare. Totodată, factorii decizionali pot dezvolta împreună cu cadrele didactice programe de ameliorare a stării fizice și psihice sau pot organiza periodic activități prin care, cu ajutorul unor experți invitați să fie identificate oportunităţi de dezvoltare profesională, învăţarea tehnicilor de reducere a stresului, analiza şi evaluarea propriului nivel de stres, modificarea obişnuinţelor emoţionale, gestionarea capitalului de energie personală şi dezvoltarea unei atitudini pozitive şi constructive.

În conditile în care stresul propriu-zis este foarte greu sau aproape imposibil de evitat, percepțiile fiecărui individ referitoare la stres și propria persoană pot oferi solutia. Restructurarea cognitivă este un proces simplu de reconfigurare a gândurilor care poate anticipa emoţiile cauzate de stres. Îi permite individului de a identifica factorul stresor, reformularea lui astfel încât să ia o conotaţie neutră sau pozitivă, oferirea unei noi interpretări şi evaluarea succesul acestor noi gânduri în diminuarea stresului.

Stresul poate avea consecinţe grave pentru starea de sănătate a pedagogilor, dar şi asupra celor cu care cadrele didactice interacţionează – elevi, colegi, părinţi şi membrii familiei. Astfel, se impune o managerizare riguroasa a stresului si aplicarea unor principii ferme care sa permita optimizarea activiatii didactice.

Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, integrează cu succes o diversitate de activități atât sub forma cursurilor de formare profesională, cât și sub forma evenimentelor de informare, motivare etc, care oferă posibilitatea unui networking de calitate între participanți și identificarea de soluții comune pentru probleme curente cu care cadrele didactice se pot confrunta în activitatea uzuală.

Profesorii care sunt angrenați în activitatea didactică din cadrul școlilor defavorizate se confruntă cu o serie de situații care reclamă o pregătire temeinică atât din punct de vedere didactic, educațional cât și din punct de vedere managerial sau administrativ. Astfel, posibilitatea de a dialoga cu alți colegi sau cu specialiști despre soluțiile potrivite pentru aceste situații, uneori limită este foarte importantă și reprezintă un aport deosebit pe care proiectul îl aduce din perspectiva creșterii nivelului de calitate al învățământului din școlile defavorizate.