Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă aduce în prim plan o serie de probleme esențiale pentru dezvoltarea unui învățământ preuniversitar de calitate. Actorii implicați în politicile educaționale au nevoie constantă de informații relevante pentru a lua decizii corecte. Implementarea unor proiecte precum Qualform reprezintă totodată o ocazie nimerită de a testa și investiga nevoile reale pe care personalul didactic, managementul școlar le poate avea în contextul actual.

Sesiunile de mentorat didactic și coaching cognitiv comportamental pun accentul în mod special pe crearea unui dialog structurat corespunzător în funcție de tema abordată. Fiecare eveniment desfășurat lunar își aduce aportul nemijlocit la îndeplinirea obiectivelor proiectului, corelându-se cu necesarul de informații oferite per ansamblu.

Sesiunea de mentorat didactic și coaching cognitiv-comportamental desfășurată în data de 20 Ianuarie 2020, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Dolj a abordat drept temă de discuție – TIPOLOGIA RELAȚIILOR CADRE DIDACTICE -PĂRINȚI ÎN MEDIUL ȘCOLAR.

În contextul actual, dezvoltarea firească a unei relaționări optime între părinți ca exponenți ai mediului familial și cadre didactice ca exponenți ai mediului educațional, școlar este o necesitate extrem de importantă. În acest sens, ambele părți implicate în dialog trebuie să realizeze eforturi pentru îmbunătățirea acestuia și gestionarea cu sucees a situației fiecărui elev în parte.

Relația părinte-cadru didactic, reprezintă de fapt expresia unui adevărat parteneriat educațional – un ansamblu de acţiuni sistematice, care permite părinţilor să cunoască specificul procesului instructiv-educativ şi să înveţe a deveni părinţi eficienţi. În prezent, atunci când se discută despre sociologia familiei, se pune problema sociologiei educației familiale. În contextul demersurilor specifice acestui deziderat se remarcă utilizarea ”intervenției socioeducative – un ansamblu de acţiuni finanţate, organizate şi desfăşurate de societate în direcţia susţinerii, orientării, corectării sau suplinirii activităţii educative a părinţilor”.

Intervenția socio-educativă va cunoaște drept forme de manifestare următoarele: educaţia părinţilor, asistenţa educativă, tutela educativă, orientarea (ghidarea) parentală, terapia familială etc. Educația parentală sau educația părinților se va adresa tuturor categoriilor de părinţi, fără excepţie; vizează mărirea competenţelor şi abilităţilor educative ale tuturor părinţilor şi nu doar modificarea unui comportament sau a structurilor existente; activităţile organizate pentru educația parentală, se înscriu într-o logică a prevenirii situaţiilor problematice.

Astfel, parteneriatul educațional, din perspectiva relaționării dintre părinți și cadre didactice poate fi definit drept: forma de colaborare, de comunicare şi de cooperare la nivelul procesului educativ dintre cadrele didactice (comunitatea socială) şi părinţi. Acest parteneriat se va dezvolta având la bază o comunicare eficientă și o serie de elemente care ajuta la particularizarea relaționării: nivelul studiilor pe care îl au pe de o parte părinții, pe de altă parte cadrele didactice, momentul și conjunctura comunicării, problemele și dificultățile specifice întâmpinate de către copil în activitatea sa școlară.

Optimizarea relaționării cadru didactic - părinte pleacă de la o serie de elemente care pot asigura creșterea eficienței comunicării dintre cele două părți și identificarea/atingerea obiectivelor comune ale acestora (succesul școlar al copiilor, integrarea acestora cu succes în societate, etc). Aceste elemente fac referire la: atitudinea celor două părți în raport cu actul educațional și cu efortul de comunicare, percepțiile și experiența fiecăruia în raport cu actul educațional, calitatea relației dezvoltate, caracteristicile familiei copilului și ale instituției școlare curente, existența sau nu a unui protocol de comunicare între părți.

În general, se poate pleca de la premisa că părinții sunt motivați să se implice activ în rezolvarea problemelor din mediul școlar al copiilor deaorece:

• Își cunosc foarte bine copii, și potențialul de dezvoltare al acestora
• Sunt motivați sa aprofundeze cunoștințele lor despre calitatea de elev a copilului
• Au nevoie de informații de la sursă referitoare la calitatea de elev a copilului
• Doresc ca sa fie atinse obiectivele educaționale fixate pentru copii lor
• Sunt motivați să acumuleze experiență suplimentară drept părinți cu directă referire la nevoile educaționale ale copilului
• Doresc sa se implice în soluționarea directă a unor probleme educaționale ale copiilor
• Sunt motivați să își consolideze interacțiunea și relaționarea cu proprii copii
• Sunt conștienți de necesitatea implicării lor în cazul apariției/dezvoltării unor situații dificile referitoare la copii.

Pentru ca procesul de optimizare al relaționării părinte –cadru didactic să funcționeze în mod real, este necesar ca atat cadrele didactice cât și părinții sa-si asume o serie de roluri. În acest sens, in cazul parintilor se va putea discuta despre: oferirea de informații referitoare la mediul familial de dezvoltare la copilului, istoria sa medicala, informații despre tipul de invatare, sustinerea indicațiilor oferite de catre profesori la efectuarea temelor pentru acasa, oferirea unui sprijin direct pe baza de voluntariat pentru clasa de elevi, identificarea intereselor copiilor din perspectiva educatiei pe termen lung, ajuta cadrele didactice pentru a realiza profilul cat mai complet al copiilor, sub forma unei analize SWOT.

În cazul cadrelor didactice, acestea isi vor asuma roluri precum: monitorizarea progresului scolar al copiilor si imprtasirea parintilor a informatilor referitoare la acesta, ofera informatii obiectiv si rapid despre comportamentele deviante sau inadecvate ale coilului, ajuta in mod direct familia pentru a se implica mai mult in educația copiilor, determina cu mijloace specifice interesele elevilor si ajuta astfel in procesul de stabilire a obiectivelor educationale pe termen lung, ofera empatie si atentie copiilor contribuind la dezvoltarea perceptiei acestora cu privire la integrarea în mediul social curent, agrega, transforma si interpreteaza date comunitare referitoare la educație și tendințe în învățământ.

Cele doua categorii de roluri de mai sus se intrepatrund formand un tot unitar menit sa asigure conditiile atingerii potentialului maxim pentru fiecare copil în parte.

În cadrul Proiectului POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, se pune accentul pe situatiile defavorizate in care se gasesc copii care provin din medii familiale neoptimizate.

Fiecare noua sesiune de mentorat didactic are rolul de a asigura informarea corecta a participantilor. Setul de competente pe care cadrele didactice le pot achiesa sau dezvolta in cadrul proiectului sunt legate de sitautiile limita in care se afla la acestea respectiv scoala.