Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă propune modele de bune practici în domeniul educațional cu privire la cele mai importante cerințe curente pe care le presupune activitatea didactică. Sesiunile de mentorat didactic și coaching cognitiv comportamental asigură interacțiunea dintre experți și participanți sub forma unui dialog interactiv orientat în funcție de tema abordată. Tematica sesiunilor se află în concordanță cu interesele și preocupările cadrelor didactice, fiind extrem de utilă în contextul provocărilor pe care le ridică invățământul în prezent.

În luna noiembrie, tema abordată în data de 17 noiembrie  2019, în cadrul  LICEULUI TEHNOLOGIC BAIA DE FIER din localitatea Baia de Fier a făcut referire în cazul județului Gorj la Managementul proiectelor în educație. Responsabilitatea școlii ca organizație.

Conceptul de responsabilitate socială reprezintă o noțiune complexă care la ora actuală are în vedere multiple aspecte cu referire directă la nevoile și necesitățile dezvoltării corespunzătoare a unei societăți în ansamblul său.

Inițiativele de responsabilitate socială sunt evaluate la nivel internațional și național ca factori care îmbunătățesc managementul și responsabilitatea organizațiilor indiferent de natura acestora – privată, comercială sau educațională. Aceasta este responsabilitatea asumată pentru activitatea care afectează societatea și mediul, acoperă drepturile omului și ale angajaților, prevenirea corupției și protecția mediului. Pentru a forma încrederea și transparența societății, a angajaților și a organizațiilor neguvernamentale, informațiile despre activitatea socială a organizației trebuie să fie publice pentru a pregăti rapoarte privind activitatea socială.

Conceptul „organizație” acoperă nu numai organizațiile cu profit, ci și organizațiile din sectorul public, i. e. organizații neguvernamentale și instituții publice, al căror scop principal nu este obținerea de profit, ci asigurarea principalelor funcții ale statului. Cu toate acestea, raportarea responsabilității sociale în literatura științifică în primul rând este înțeleasă ca fiind un concept de afaceri responsabil, în timp ce sectorul public este considerat mai mult ca o infrastructură care trebuie să asigure implementarea și dezvoltarea fără probleme a diverselor responsabilități sociale. Cu toate acestea, furnizarea de valori publice și punerea în aplicare transparentă a funcțiilor statului precum educația, sănătatea, apărarea, ordinea publică etc. sunt importante pentru toți cetățenii unei țări.

Investigarea modului în care se implementează responsabilitatea socială în domeniul structural ale sectorului public specific instituțiilor de învățământ, este extrem de importantă deoarece educația este zona în care schimbările sociale inovatoare ar trebui să aibă loc mai întâi. Noile roluri ale sectorului public în contextul schimbărilor social-economice, implementarea sistemului informațional bazat pe principiul angajării și încercările de creștere a valorii publice stimulează aplicarea concepției responsabilității sociale și a principiilor raportării sociale în instituțiile de învățământ.

Conceptul de responsabilitate socială în literatura științifică nu este nou, dar o concepție unanimă acceptată nu a fost încă stabilită. Majoritatea specialiștilor sunt de acord că responsabilitatea socială înseamnă relațiile unei companii cu grupurile interesate de activitatea sa, în timp ce contabilitatea și raportarea activităților sunt evaluate pe trei paliere: economică, de mediu și socială.

S-a constatat că atunci când responsabilitatea socială este pusă în aplicare în instituție, de regulă principiile prevăzute în standardele de responsabilitate socială nu sunt respectate, dar totuși servesc drept obiectiv, deoarece se înțelege că includerea conștientă a principiilor responsabilității sociale în activitatea curentă poate contribui la consolidarea relațiile managerilor cu angajații, pentru a le asigura loialitatea și a-i stimula să îndeplinească mai bine munca.

Trebuie subliniată importanța rolului sectorului educațional în dezvoltarea conceptului de responsabilitate socială, nu numai în teorie, ci și în practică. Responsabilitatea socială și economia cunoașterii sunt indisolubil legate. Economia cunoașterii implică trei domenii principale: informația și tehnologia, capitalul uman și inovația și antreprenoriatul. În consecință, statul, pentru a fi responsabil social, trebuie să contribuie la dezvoltarea capitalului uman, adică inovații, cercetare și dezvoltare de tehnologii noi.

În cercetarea responsabilității sociale, sectorul educației este adesea citat ca una dintre sursele majore ale economiei cunoașterii, care are ca scop dezvoltarea capitalului uman.

Învățământul reprezintă o arie, care poate fi definită nu numai ca un sistem de educație și formare, ci și ca o garanție a dezvoltării societății, ceea ce înseamnă și garanția dezvoltării economice. Investiția în educația umană este, de asemenea, o investiție în capital, în opinia economistului Jozephe Stiglitz, laureat al Premiului Nobel în 2001.

Școala ca principală instituție de învățământ aflată la dispoziția cetățeanului societății este veriga inițială care va antrena capacitatea persoanelor care vor gândi progresiv. Problemele economice, de mediu și sociale îi obligă pe pedagogi să caute noi metode de gândire și acțiune. Pentru a realiza o societate justă și ecologică bazată pe dialogul cultural, protecția naturii, sănătatea și bunăstarea tuturor oamenilor lumii, creativitatea și noutățile sunt pur și simplu necesare (Kazlauskienė, 2010). Doar atunci când se încearcă instruirea indivizilor în dezvoltarea unei personalități responsabile social, se creează cadrul necesar pentu furnizarea cunoștințelor educaționale și de formare a responsabilității sociale.

Activități asimilate responsabilității socială pe care le pot implementa instituțiile de învățământ în raport cu angajații pot fi considerate:

• asigurarea salariului corect și primit la timp
• asigurarea contractelor și oferirea de garanții sociale
• dreptul la odihnă și vacanțele anuale sunt asigurate
• condițiile de muncă sănătoase și sigure sunt asigurate pentru angajați
• drepturile egale sunt garantate respectând interdicția discriminării pe baza vârstei, sexului, originii și credințelor consolidate în Constituție și legile muncii

Activități de responsabilitate socială implementate de instituția de învățământ în relație cu societatea pot fi considerate:

• sprijinirea proiectelor sociale și culturale
• investește în inițiative științifice și culturale
• promovează și explică angajațiilor noțiunile de integritate la locul de muncă și principiile de etică

Instituțiile școlare au la dispoziție o serie întreagă de modalități prin care pot asigura raportarea activităților specifice responsabilității sociale. Dintre acestea se pot aminti:

1. Rapoarte bazate pe indicatori financiari și asimilați acestora

• Rapoarte despre activități bazate pe proiecte;
• Rapoarte de autoevaluare a școlii;
• Analiza planurilor de activitate;
• Rapoarte cu privire la activitatea financiară, implementarea programului anual de activitate, autoevaluarea activității (audit), realizări-prezență, activitate socială (îngrijire pentru școlari: transport, hrană etc.), activitate de întrajutorare pentru școlari, îmbunătățirea calificării cadrelor didactice și planificarea carierei;
• Raport de activitate, raport al managementului școlar, plan de activitate, plan strategic, rapoarte financiare;
• Pregătirea oricăror rapoarte solicitate de autorități;
• Sintetizarea de date financiare, statistice, legate de procesul educațional;
• Rapoarte privind activitatea anuală;
• Rapoarte despre achiziții, activitate, finanțe și autoevaluare profundă.

1. Rapoarte bazate pe informațiile de natură socială

• Rapoarte de autoevaluare a școlii;
• Rapoarte cu privire la activitatea profesorilor și supraveghetorilor din clasă;
• Procesele-verbale ale întâlnirilor cu părinții;
• Rapoarte anuale ale cadrelor didactice la nivel de clasă;
• Rapoarte despre proiecte internaționale și naționale, examinarea analizelor, educație informală;
• Rapoarte ale managerilor de școli în adunările generale ale comunității școlare și la nivelul altor evenimente (conferințe, simpozioane etc);
• Rapoarte ale profesorilor și specialiștilor care ajută copiii în mod direct la ședințele consiliilor profesorilor.

În esență, responsabilitatea socială la nivelul instituțiilor școlare se centrează pe trei direcții în raport cu beneficiarii: acțiuni ai căror beneficiari direcți sunt elevii, acțiuni dedicate părinților și famiilor elevilor, acțiuni dirijate către comunitatea locală în ansamblul său. Totalitatea acestor acțiuni oferă un cadru larg care acoperă nevoile tuturor celor interesați de activitate școlii. Parteneriatele pe care o instituție școlară le poate încheia cu alte instituții de învățământ sau alte organizații și instituții contribuie de asemenea la asigurarea dimensiunii integratoare ale preocupărilor de natură socială.

Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, realizează în mod coerent activități care răspund obiectivelor definite odată cu implementarea sa. Sesiunile de mentorat didactic și coaching cognitiv comportamental sunt menite să asigure un trasfer de informații esențiale pentru cadrele didactic, oferind soluții și răspunsuri la problemele care se întâlnesc în activitatea curentă