Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, permite angrenarea constantă și periodică, cu o frecvență lunară pe tot parcursul desfășurării sale a cadrelor didactice din grupul țintă, într-o suită de activități care generează un plus de cunoaștere precum și posibilitatea de a dobândi noi competențe teoretice și abilități practice.
În cadrul acestor activități se remarcă sesiunile de mentorat didactic și coaching cognitiv-comportamental care vizează abordarea de pe poziții flexibile a unor problematici diverse și extrem de complexe referitoare la principalele domenii pe care le implică activitatea didactică – predarea-evaluarea, pregătirea cadrelor didactice, comunicarea cu elevii, managementul clasei sau managementul educațional, motivarea în muncă a cadrelor didactice, raporturile cu familia și comunitatea locală, problemele de adaptare ale elevilor, gestionarea problemelor specifice elevilor cu situații defavorizate etc.
În cadrul Sesiunii de mentorat didactic și coaching cognitiv-comportamental desfășurate în data de 26 noiembrie 2018, la sediul Școlii Gimnaziale ” Ion Creangă” din Craiova, s-au pus în discuție temele – MENTORATUL ȘI ETAPELE DEZVOLTĂRII PERSONALE ȘI PROFESIONALE, pentru partea dedicată mentoratului didactic respectiv PERSONALITATEA ELEVULUI - FACTOR DE INFLUENȚĂ ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE pentru partea dedicată coaching-ului cognitiv comportamental cu aplicare directă în învățământ.
O pregătire de calitate superioară a profesorilor, bazată pe un sistem integrat de formare iniţială, stagiatură şi dezvoltare profesională continuă este necesară acum mai mult decât oricând pentru a răspunde cerinţelor actuale ale profesorilor şi ritmului schimbării aflat în creştere, precum şi noilor cerinţe pe care aceştia le vor întâmpina pe parcursul vieţii profesionale.
Un fundament iniţial puternic este esenţial pentru înzestrarea noilor profesori cu cunoştinţele, competenţele, abilităţile, atitudinile, conştientizarea şi încrederea necesare pentru a preda, pentru a fi pro-activi şi a gestiona schimbarea cu profesionalism într-un mediu care evoluează rapid. Apare nevoia de a întări dezvoltarea profesională continuă în carierele tuturor profesorilor încă de la debut, pentru ca aceştia să poată înfrunta provocările profesionale continue pe care le întâmpină. Provocările şi schimbările pe care profesorii, care se dedică acestei profesii acum, le vor întâmpina vor fi cel puţin la fel de mari ca acelea cu care se confruntă generaţia actuală. Pentru a-şi putea îndeplini rolul de lideri şi modele într-o societate aflată în tranziţie radicală, profesorii trebuie să beneficieze de un sistem de formare performant.
Programele de pregătire profesională a cadrelor didactice din România au suferit numeroase transformări în ultimii ani, transformări determinate atât de schimbarea structurii învăţământului superior, cât şi de schimbarea planurilor de învăţământ în cadrul departamentelor pentru pregătirea personalului didactic.
Practicarea profesiei didactice implică formarea iniţială a cadrului didactic, încadrarea acestuia într-o unitate şcolară şi debutul activităţii didactice, precum şi formarea profesională continuă. Setul de competenţe necesare carierei didactice s-a aprofundat, ceea ce impune şi în domeniul educaţional învăţarea pe tot parcursul vieţii. Definirea şi oficializarea standardelor profesionale pot susţine cadrele didactice să planifice, să structureze şi să faciliteze dezvoltarea lor profesională continuă. În consecinţă, studierea modului de alcătuire şi reprezentare a profilului carierelor cadrelor didactice este esenţială în înţelegerea, implementarea şi dezvoltarea unui cadru naţional al competenţelor necesare cadrelor didactice, în vederea asigurării profesionalizării carierei.
Sistemul bazat pe mentorat asigură cadrul necesar pentru pregătirea cadrelor didactice, fiind necesară implicarea unor persoane cu experiență, vocație și cunoștințe solide pentru a se putea asigura o bază eficientă în asitarea cadrelor didactice aflate în formare.
Este cert că acele cadre didactice care pregătesc profesori trebuie să aibă calificare înaltă în domeniul lor profesional, de vreme ce în societatea de astăzi cerinţele generale pentru profesori sunt în continuă creştere, dar este, de asemenea, esenţial ca aceste cadre didactice să aibă cunoştinţe aprofundate a domeniului de practică şi să fie în legătură strânsă cu realitatea cotidiană a şcolilor, astfel încât cunoaşterea teoriei şi practicii să nu fie elemente separate şi să interacţioneze în pregătirea oferită viitorilor profesori.
O serie de elemente particulare pentru mentorul de succes pot fi grupate pe principalele secțiuni de mai jos:
1. Atitudine şi caracter
Dornic de a fi un model pentru alţi pedagogi;
Demonstrează un angajament solid pentru profesia de pedagog;
Este convins că mentoratul contribuie la îmbunătăţirea practicilor de predare;
Este dispus să apere interesele colegilor;
Demonstrează un angajament pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi;
Este capabil să reflecteze şi să înveţe din greşeli;
Este dornic să facă schimb de informaţii şi idei cu colegii;
Este flexibil, perseverent, deschis şi receptiv;
Are simţul umorului şi este ingenios.
2. Competenţe profesionale şi experienţă
Este considerat de colegi drept un pedagog remarcabil;
Are cunoştinţe excelente în domeniul pedagogiei şi al obiectelor de studii;
Este încrezut în abilităţile sale de predare;
Demonstrează abilităţi excelente privind managementul clasei;
Se simte confortabil atunci când este observat de alţi pedagogi;
Menţine o reţea de contacte profesionale;
Înţelege politicile, procedurile şi regulile şcolii;
În clasă / grupă este un observator excelent;
Colaborează cu alţi pedagogi;
Este dispus să înveţe strategii didactice de la alţi pedagogi.
3. Abilităţi de comunicare
Este capabil să formuleze strategiile eficiente de instruire;
Este un bun ascultător;
Adresează întrebări, care stimulează reflecţia şi înţelegerea;
Oferă critici în mod pozitiv şi productiv;
Utilizează eficient timpul;
Manifestă entuziasm şi pasiune pentru munca pe care o face;
Este discret şi păstrează confidenţialitatea.
4. Abilităţi interpersonale
Este capabil să construiască nişte relaţii profesionale bazate pe încredere;
Ştie cum să manifeste grijă faţă de necesităţile emoţionale şi profesionale ale
pedagogului;
Este atent la problemele legate de politică;
Lucrează eficient cu persoanele de diferite culturi;
Stabileşte uşor contacte cu alte persoane;
Este răbdător şi are capacitatea de a nu-i judeca pe alţii.
Unul dintre elementele cheie în pregătirea profesorilor este asigurarea combinaţiei potrivite dintre teorie şi practică. Aceasta include, de asemenea, asigurarea combinaţiei potrivite dintre practica didactică drept element al programelor de educaţie formale de la institutul pentru pregătirea profesorilor şi practica de predare stabilite în intervale diferite la o şcoală. Proporţia timpului petrecut în special în pregătirea profesională variază în UE. Atunci când pregătirea profesorilor este disponibilă la nivel universitar, proporţia pregătirii profesionale variază între 13 şi 70% (pentru profesorii de şcoală primară), cele mai mari proporţii fiind înregistrate în Irlanda, Ungaria, Malta, Finlanda şi Slovenia. Pentru profesorii de gimnaziu proporţia timpului petrecut în pregătirea profesională este în general mai mică: variază între 9,1% şi 58,3%, numai trei ţări depăşind 50%: Belgia (comunitatea franceză), Germania şi Malta.
Pentru nivelul liceului proporţia pregătirii profesionale în abilităţi de predare (atât teoretice cât şi practice) depăşeşte rar 30%, excepţie făcând Germania, Malta, Marea Britanie şi într-o măsură mai mică, Italia, Luxemburg şi Austria, care se situează puţin peste 30%. În majoritatea ţărilor UE/EFTA proporţia variază între 14 şi 30%.
Programele de pregătire a profesorilor ar trebui să asigure o pregătire solidă în cunoaşterea specialităţii predate şi a disciplinelor teoretice relevante precum şi a experienţei metodologice şi a practicii didactice. Combinaţia dintre teorie şi practică în pregătirea profesorilor trebuie să fie îmbunătăţită pentru a facilita predarea.
Profesorii cu experienţă, investiţi cu rolul de tutori (mentori, formatori, consilieri, coordonatori), au sarcina de a oferi sprijin candidaţilor din trei puncte de vedere:
a) antrenament pentru activitatea la catedră,
b) cunoaşterea şi adaptarea la mediul şcolar,
c) monitorizarea şi evaluarea activităţilor profesionale ale candidaţilor.
Prin urmare, se remarcă efortul sistemelor de învăţământ din multe ţări de a facilita tranziţia viitorilor profesori spre activitatea profesională deplină.
Mentoratul reprezintă astfel unul dintre sistemele consecrate deja care asigura o pregatire multidisciplinara si integrarea corespunzatoare a cadrelor didactice in sistemul de invatamant.
Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă vine în sprijinul formării cadrelor didactice cu ajutorul unor activități care pleacă de la acest gen de evenimente și ajunge la cursuri de formare profesională dedicate obținerii unor competențe specifice: IT, etc.