Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, îți dovedește utilitatea din punct de vedere al conținutului, la nivelul regiunilor de implementare prin diversitatea temelor abordate în cadrul diferitelor activități organizate. În cadrul proiectului se desfășoară lunar sesiuni de informare, conștientizare, sensibilizare și motivare a cadrelor didactice care impulsionează participanții prin angrenarea în schimburi interesante de idei și opinii. Sesiunea care a avut loc în data de 12 mai 2019, la sediul Colegiului Auto ”TRAIAN VUIA”, localitatea Târgu Jiu, a propus participanților abordarea unor teme care suscită un interes deosebit din partea cadrelor didactice, aflate atât în poziții de conducere cât și sub formă de titulari: LEADERSHIP-UL ÎN CARIERA DIDACTICĂ. ROLURI ALE CADRULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR.
S-au pus în discuție rolurile diferite pe care le pot avea cadrele didactice implicate în activități manageriale, calitățile necesare pentru îndeplinirea acestora, precum și modalitățile de implicare a cadrelor didactice în managerizarea grupurilor de elevi și/sau a activității de predare.
Prin excelenţă, profesia didactică presupune permenenta formare şi dezvoltare a cadrului didactic astfel încât acesta să fie capabil să îi ofere celui pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care îl predă.
Datorită dezvoltării sociale şi tehnice, respectiv psihice a societăţii, şi a dezvoltării fizice accelerate a copiilor şi adolescenţilor există o puternică motivare aferentă formării continue și evoluției profesionale a cadrelor didactice.
Perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea capacităţilor pedagogice şi sociale pe trei paliere importante: (Berliner, D. C. (1990). At-risk and expert teachers: Some thoughts about their evaluation. In Research-based teacher evaluation (pp. 75-90). Springer, Dordrecht.)
- de convertire practică a finalităţilor de sistem (ideal, scopuri ale educaţiei) în obiective – la nivel funcţional;
- de valorificare deplină a tuturor resurselor pedagogice existente – la nivel structural;
- de proiectare, realizare, dezvoltare şi finalizare a activităţilor specifice procesului de învăţământ – la nivel operaţional.
Ca un corolar a desfășurării corespunzătoare a activității pe cele trei direcții de mai sus, cadrele didactice vor îndeplini rolul de agent activ care dinamizează activitatea educațională din cadrul sistemelor de învățământ în toată complexitatea sa.
În general rolurile manageriale ale cadrelor didactice într-o accepțiune largă, cu referire directă la activitatea instituțiilor de învățământ, se refera la:
1) Planificare: cadrul didactic planifică activitățile cu caracter instructiv și educativ, determină sarcinile și obiectivele pe variate niveluri, își structurează conținuturile esențiale și alcătuiește orarul clasei, etc.;
2) Organizare: organizează activitățile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile și formele de organizare;
3) Comunicare: transmite informațiile științifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabilește canalele de comunicare și repertoriile comune;
4) Conducere: activitatea desfășurată în clasă direcționând procesul asimilării dar și al formării elevilor. Conduita psiho-pedagogică a educatorului se manifestă având la bază ”dirijarea” care facilitează construcția sentimentelor și a ideilor comune;
5) Coordonare: coordonează activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa și contribuind la întărirea solidarității grupului;
6) Îndrumare: îndrumă elevii asigurându-le un parcurs școlar oportun prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective, prin sfaturi și recomandări care să susțină comportamentele și reacțiile elevilor;
7) Motivare: motivează activitatea elevilor prin diferite forme de întăriri pozitive și negative; utilizează aprecierile verbale și reacțiile nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive;
8) Consiliere: consiliază elevii în activitățile școlare dar și în cele extrașcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală și axiologică a acestora.
În mod frecvent, în funcție de context, cadrelor didactice li se vor atribui diferite roluri. Acestea sunt determinate de specificul activității instructiv – educative, de ipostazele aferente rezolvării diferitelor obiective sau funcții pe care aceștia le ocupă și de care răspund. Astfel putem discuta despre:
- profesor de o anumită specialitate,
- diriginte - consilier,
- formator – metodist,
- director,
- responsabil de catedra metodică,
- responsabil cerc pedagogic,
- membru al consiliului profesoral sau de administrație,
- responsabil al unui cabinet de specialitate,
- lider al unui grup de lucru în școală,
- șef – membru al unui proiect de cercetare complexă,
- delegat de către conducere în rezolvarea unei sarcini,
- inspector școlar,
- animator cultural,
- membru în asociații științifice,
- cercetător – practician.
Într-o altă accepțiune, cadrul didactic poate fi surprins în diferite ipostaze dominante, care scot în evidență o anumită latură a activității acestuia sau a pregătirii sale. Astfel putem discuta despre: (Ghidul profesorului debutant / Andreescu Magda Cornelia, Apetroae Mihaela, Apopei Alla, Editura Spiru Haret, Iaşi,2014) (Radu, I., T., Ezechil, L., (2006), Didactica. Teoria instruirii, Editura Paralela 45, Bucuresti)
- expert al actului de predare – învățare: o persoană capabilă să dezvolte cele mai eficiente metode de predare și evaluare necesare pentru optimizarea succesului școlar al elevilor;
- agent – motivator: declanșează și întreține interesul elevilor, curiozitatea şi dorința lor pentru activitatea de învățare;
- lider: conduce un grup de elevi într-un stil democratic, sprijină şi susține afectiv elevii, le este atât îndrumător cât și prieten;
- consilier: este un observator sensibil al comportamentului elevilor şi un sfătuitor al acestora;
- model: prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile şi comportamentul său este un exemplu pozitiv pentru elevi ;
- profesionist reflexiv: se străduiește tot timpul să înțeleagă şi să reflecteze asupra întâmplărilor inedite din clasă, să studieze și să analizeze fenomenele psihopedagogice cu care se confruntă;
- manager: supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalți profesori, cu părinții și cu ceilalți factori.
Din punct de vedere al activității de managerizare a clasei, cadrul didactic are în vedere orientarea și dirijarea resurselor umane și materiale, de care dispun clasa și procesul instructiv-educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiții de eficiență maximă. Pe palierul managementului clasei, cadrul didactic va îndeplini o serie de funcții pentru a se putea discuta despre o activitate de management eficientă precum:
- Planificarea. La nivelul acestei funcții se va putea discuta despre analiza ciclului de decizie anterior, analiza diagnostic a situației actuale, realizarea unui plan de acțiune. Planificarea se referă în esență la evaluarea resurselor disponibile, stabilirea obiectivelor strategice, identificarea seturilor de acțiuni necesare pentru îndeplinirea obiectivelor, implementarea și monitorizarea activităților, eșalonarea responsabilităților și a consumului de resurse în timp.
- Organizarea. Va reprezenta ansamblul de acțiuni menite să valorifice optim mijloacele umane şi materiale ale clasei de elevi şi ale procesului de învățământ.
- Controlul presupune conlucrare, schimb de idei şi opinii, în interesul optimizării procesului educaţional. Etapele controlului sunt: pregătirea, desfăşurarea şi finalizarea. Principalele funcții pe care le va avea un cadru didactic din perspectiva exercitării controlului se referă la: funcţia de supraveghere (a funcţionării procesului); funcţia de conexiune inversă; funcţia de prevenire a eventualelor situaţii de criză educaţională; funcţia de corecţie şi perfecţionare.
- Consilierea educaţională este: holistică, complexă, eclectică şi ştiinţifică. Fazele consilierii sunt: clasificarea, formularea, intervenţia şi încheierea.
- Decizia este un proces de alegere în mod deliberat a unei linii de acţiune, pentru a ajunge la un anumit rezultat, obiectiv. Aplicarea deciziei vizează: comunicarea deciziei, explicarea şi motivarea ei în faţa elevilor, organizarea acţiunii practice, controlul îndeplinirii deciziei, reglarea optimală a acţiunii, adoptarea unor decizii de corecţie a deciziei iniţiale şi evaluarea rezultatelor finale. Deciziile profesorului sunt decizii de conducere: ele vizează proiectarea şi desfăşurarea lecţiilor, organizarea acţiunilor şi a elevilor, îndrumarea în aplicarea lor, în soluţionarea unor situaţii problematice. Deciziile sale antrenează mai multe faze succesive: pregătirea variantelor deciziei, fundamentarea lor, alegerea şi adaptarea variantei optime, cât și organizarea aplicării şi controlul realizării ei. Iar lecția fiind o suită de situații problemă, ea îl solicită pe profesor, să realizeze un proces decizional continuu, de la proiectare la reglare, într-un mod propriu.
- Evaluarea. Din perspectivă managerială, reprezintă verificarea măsurii în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă managerială au fost atinse. Etapele evaluării sunt: obținerea informațiilor - date statistice, informări periodice, analiza unor documente scrise ale elevilor, prelucrarea statistică a datelor; elaborarea aprecierilor - emiterea şi fundamentarea științifică a unor judecăți de valoare asupra datelor prelucrate din punct de vedere statistic.
- Consilierea. Presupune angrenarea cadrului didactic în comunicarea didactică cu elevii, exercitarea directă a unor calități precum: accesibilitatea, empatia, capacitatea de evaluarea psihologică a situației copiilor, motivare. Principalele etape ale consilierii pot fi considerate: clasificarea (presupune adunarea informațiilor primare și identificarea situației de criză), formularea (analiza cazului și delimitarea față de abordarea psihologică), intervenția (angrenarea elevului în activități, rezolvarea situației de criză), încheierea (se constată rezultatele fazelor anterioare și se reiau relațiile normale între cadru didactic și elev, respectiv între elev și colegi, familie etc).
În funcție de o serie de caracteristici se pot deosebi stiluri manageriale diferite precum: (Joiţa, E. Management educaţional. Profesorul-manager: roluri şi metodologie. Editura Polirom. Iaşi. 2000.)
- managerul delegator – realizarea sarcinilor şi luarea deciziilor sunt, în mare măsură, delegate către clasa de elevi; acest stil este aplicabil unor clase în care elevii au performanţe la învăţătură şi sunt motivaţi, iar relaţiile profesor-elevi sunt foarte bune;
- managerul participativ – urmărirea scopurilor şi luarea deciziilor se realizează prin co-participarea profesorului şi a clasei; este un stil aplicabil colectivelor a căror capacitate şi motivaţie pentru învăţare este la nivel mediu;
- managerul persuasiv – profesorul încearcă să-şi convingă elevii prin sugestii şi idei; este un stil aplicabil claselor care nu au capacităţi de învăţare ridicate, dar care au motivaţie;
- managerul directiv (autoritar) – profesorul îndrumă şi direcţionează îndeaproape activităţile şi controlează fiecare activitate a elevilor; este un stil managerial aplicabil colectivelor de elevi care nu au nici capacitate, nici motivaţie pentru învăţare;
Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, integrează cu succes o diversitate de activități atât sub forma cursurilor de formare profesională, cât și sub forma evenimentelor de informare, motivare etc, care oferă posibilitatea unui networking de calitate între participanți și identificarea de soluții comune pentru probleme curente cu care cadrele didactice se pot confrunta în activitatea uzuală.
Profesorii care sunt angrenați în activitatea didactică din cadrul școlilor defavorizate se confruntă cu o serie de situații care reclamă o pregătire temeinică atât din punct de vedere didactic, educațional cât și din punct de vedere managerial sau administrativ. Astfel, posibilitatea de a dialoga cu alți colegi sau cu specialiști despre soluțiile potrivite pentru aceste situații, uneori limită, este foarte importantă și reprezintă un aport deosebit pe care proiectul îl aduce din perspectiva creșterii nivelului de calitate al învățământului din școlile defavorizate.