Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, are în vedere o serie de obiective majore pentru sistemul de învățământ din țara noastră. Printre acestea – creșterea calității activității didactice din instituțiile școlare cuprinse în grupul țintă – reprezintă un obiectiv complex pentru a cărui îndeplinire, proiectul are prevăzute mai multe tipuri de activități, care abordează această problemă din mai multe unghiuri.

Activitățile care au în vedere mentoratul didactic se centrează pe transferul de cunoștințe dinte experți și participanți în funcție de tema abordată. De asemenea caracterul de work-shop pe care aceste activități îl au, oferă posibilitatea participanților să întrețină un dialog activ între ei, existând și dimensiunea corespunzătoare schimbului de experiență și idei între aceștia.

Una dintre problemele de mare importanță care pot fi abordate cu ajutorul mentoratului, deoarece presupune experiența didactică acumulată este reprezentat de stimularea creativității elevilor prin intermediul activităților didactice. Predarea axată pe stimularea creativității poate fi o soluție constructivă pentru optimizarea procesului de achiziție a unor competențe și abilități esențiale. Sesiunea de mentorat didactic și coaching cognitiv-comportamental desfășurată în data de 18 Noiembrie 2019, la sediul Școlii Gimnaziale Coșoveni, a abordat drept temă de discuție – Învățarea și creativitatea în dezvoltarea abilităților de viață la școlari.

Creativitatea este definită drept un proces psihic complex care necesită foarte multă imaginaţie, proces răspunzător pentru dezvoltarea de noi idei care stimulează progresul ştiinţific şi social. Creativitatea va fi dezvoltată în egală măsură cu ajutorul unor calități intrinseci precum voinţa, ambiţia şi perseverenţa și capacitatea de a încerca şi a experimenta fără a renunţa.

În cadrul școlii, cel mai des întâlnită în cazul elevilor este imaginația de natură reproductivă (de exemplu pe baza decrierilor verbale ale profesorilor, elevii pot să-și imgineze de pildă diverse forme de relief, sau pe baza lecturii unor opere litareare, copii își pot imagina personaje, locuri, sentimente etc.).

Potențialul creativ al fiecărui elev este vast, și poate fi dezvoltat cu ajutorul procesului învățării. Tipologia formelor de creativitate este și ea de asemenea diversă, aceasta cuprinzând:

1. Creativitatea mimetică – este considerată cea mai rudimentară formă de manifestare a creativităţii şi constă de fapt în reproducerea unor informaţii citite sau auzite şi imitarea unor acţiuni sau evenimente deja văzute.

1. Creativitatea biasociativă – presupune asocierea liberă între idei sau elemente raţionale cu idei sau elemente intuitive, încercarea de a crea legături logice între idei şi generarea liberă a cât mai multe idei.

1. Creativitatea analogică – se referă la stabilirea de analogii între procese, prin preluarea unor idei dintr-o disciplină și aplicarea lor în cazul altei discipline de studiu.

1. Creativitatea narativă – este generată de capacitatea omului de a crea povesti, de a descrie spațiile, personajele, timpul care le configurează.

1. Creativitatea intuitivă – este considerată cel mai înalt nivel de creativitate și se referă la capacitatea de a prefigura ”lumi” noi.

Profesorii din orice domeniu de studii trebuie să înţeleagă creativitatea ca fiind prezentă la orice copil şi de aceea trebuie să le ofere posibilitatea şi libertatea de a o exprima. Dacă nu are libertate de gândire şi exprimare, un copil nu poate imagina, nu poate crea, nu poate explora în nici un domeniu, nici artistic, dar nici social, nici cultural şi nici ştiinţific. Şcoala, prin intermediul cadrelor didactice are rolul de a forma comportamentul creator pentru generaţiile care se formează.

Instituțiile școlare din zilele noastre ar trebui să pună mai mult accent pe dezvoltarea creativităţii intuitive şi pe producţiile creative, pe lucrul în echipă ca factor generator de creativitate. De asemenea, un element extrem de important este cel legat de învingerea barierelor în dezvoltarea creativităţii, bariere de multe ori autoimpuse sau autoinduse precum ar fi supraevaluarea competiţiei, conformismul şi blocajele emoţionale (teama de a greşi, teama de aprecierea colegilor etc).

Cadrele didactice au un rol deosebit în identificarea și eliminarea tuturor tipurilor de bariere din calea creativităţii şi să le elimine prin comunicare empatică cu elevii, prin trensmiterea informaţiilor deschis şi prin învingerea propriilor prejudecăţi şi bariere de genul elevii nu pot fi mai creativi decât profesorii sau îi cunosc bine şi elevul X nu este prea creative în general.

Şcoala prin cadrele ei didactice este responsabilă pentru stimularea potenţialul creativ al elevilor prin identificarea în primul rând a potenţialului creativ al elevilor, prin asigurarea suportului etic pentru comportamentul creator şi nu în ultimul rând pentru dezvoltarea posibilităţilor individuale de comunicare. (Cerghit I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976, p. 129).

Deşi creativitatea şi inteligenţa sunt înnăscute ele trebuie descoperite de către cadrele didactice pentru fiecare disciplină de studii şi apoi potenţate. Creativitatea trebuie cultivată şi încurajată pornind de la educarea respectului de sine al elevului care trebuie să se manifeste în orice domeniu. De asemenea, pentru dezvoltarea creativităţii la elevilor este necesară renunţarea la stilul de predare care presupune învăţarea individuală şi simpla reproducere a cursurilor şi punerea accentului pe învăţarea colectivă sau de grup şi experimentarea sau folosiderea imaginilor 3D sau online.

În cazul învățământului din țara noastră, a existat un accent prea mare pus teme având un volum prea mare pentru elevi, gen referat sau proiect care determină doar culegerea de informaţii disparate şi de multe ori neavizate. Este cazul ca accentul să fie pus pe activităţile productive-experimentale sau gen asocieri de cuvinte şi învăţarea ca o joacă.

În general, indiferent de situațiile conjuncturale, pentru obținerea unor rezultate pozitive este nevoie ca în activitățile didactice care vizează dezvoltarea creativității copiilor să se angreneze cadre didactice care la rândul lor au un nivel înalt de creativitate și competitivitate.

În efortul lor de a dezvolta creativitatea, profesorii trebuie să fie motivați și să facă apel la propriile resurse creative. Prin intermediul a diverse exerciții și instrumente didactice, profesorii pot induce elevilor ideea că sunt oricât de creativi doresc, că se pot dezvolta la infinit prin intermediul unor activități susținute.

Climatul de lucru de la nivelul clasei, propice pentru stimularea și dezvoltarea creativității elevilor, se va caracteriza printr-o serie de elemente precum :

1. luarea în considerare a tuturor întrebărilor puse de către elevi, tratarea acestora cu respect și atenție sporită;
2. transmiterea unui feedback pozitiv în legătură cu ideile avansate de către copii, sugestionarea pozitivă a elevilor de către profesori care pornesc de la convingerea că fiecare idee este valoroasă, putând fi identificate criterii de evaluare pentru confirmarea potențialului acestora;
3. încurajarea lucrului copiilor chiar și atunci când nu primesc evaluări ale ideilor proprii din partea profesorului;
4. alocarea unei anumite perioade de timp pentru producția de idei;
5. trebuie încurajat lucrul atât cu clasa întreagă, cât și cel individual sau pe grupe mici.

Pentru a se putea organiza un climat creativ care să folosească în mod efectiv copiilor este necesară de asemenea manifestarea unor factori precum: stimularea divergenței (stimularea copiilor în a identifica cât mai multe soluții pentru o singură problemă și utilizarea unui volum suficient de timp), manifestarea receptivității din partea cadrelor didactice sub forma capacității de a asculta și răspunde la toate solicitările elevilor, acordând încredere și stimulând dialogul în vederea clarificării modalității de analiză a problemei ridicate, manifestarea pozitivității sub forma aprecierilor legate de fiecare idee avansată de către copii, stimularea co-participării elevilor la evaluarea răspunsurilor.

Printre factorii inhibitori ai creativității copiilor au fost enumerați frica de ridicol, intleranța față de opiniile colegilor, percepția de sine devalorizantă și conformismul. În același context, printre factorii stimulatori pot fi considerați: aprecierea originalității, aprecierea formulărilor neobișnuite, flexibilitatea și fluența de idei. Aceste categorii de factori trebuie și pot fi gestionați cu succes de către cadrele didactice, pentru a se putea maximiza rezultatele obținute cu diverse categorii de copii. Unul dintre cele mai importante aspecte care trebuiesc gestionate de către profesori se referă la creșterea stimei de sine a copiilor și a încrederii în sine a acestora. Un climat afectiv și o orientare mentală bazată pe nivele înalte ale încrederii în sine și a stimei de sine vor conduce în mod inevitabil la rezultate pozitive.

În cadrul Proiectului POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, sunt propuse lună de lună teme de mare interes pentru participanți, teme care confirmă valoarea originală a proiectului și modalitatea interactivă de abordare.

Sesiunile de mentorat didactic și coaching cognitiv comportamental sunt ocazii deosebit de bune pentru stimularea interactivității participanților datorită schimbului activ de idei și de experiență practică. Dezvoltarea unor competențe cât mai diversificate ale cadrelor didactice și stimularea creativității acestora sunt obiective secundare importante ale proiectului a căror îndeplinire este extrem de importantă pentru atingerea target-urilor propuse.

În ultimă instanță, stimularea creativității elevilor se bazează în mare măsură pe stimularea creativității cadrelor didactice. Acest lucru este posibil în contextul în care cadrele didactice sunt corespunzător motivate și au un nivel de satisfacție în muncă cât mai înalt. Participarea la activitățile organizate în cadrul proiectului dorește să contribuie nemijlocit la aceste deziderate fiind în permanență create și adaptate în raport cu nevoile curente ale cadrelor didactice.