Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, urmărește dezvoltarea unor competențe cheie pentru cadrele didactice din regiunile de implementare - județele Gorj și Dolj, în special pentru persoanele angrenate în activități din cadrul școlilor defavorizate, dar nu numai.

Activitățile organizate sunt diverse fiind vorba atât despre activități de informare sau coaching și mentorat cât și despre cursuri de formare profesională cu module de stagii de practică.

Pe parcursul discuțiilor prilejuite de către Seminarul de schimb de bune practici în asigurarea calității educației incluzive și în facilitarea dialogului școală-familie-comunitate care a avut loc în cadrul proiectului în data de 25 noiembrie 2018, la sediul Colegiului Auto Traian Vuia, localitatea Tîrgu Jiu, s-a pus în discuție tema – BUCURIA UNUI SECOL DE LA MAREA UNIRE.

 

Tema a suscitat un viu interes din partea celor prezenți la eveniment, fiind considerată un subiect extrem de important în special în contextul momentului actual care prilejuiește comemorarea unui eveniment marcant pentru istoria națională și dezvoltarea României ca stat modern.

Participanții și-au exprimat o serie de opinii care s-au centrat pe idea potrivit căreia evenimentul comemorării a 100 de ani de la Marea Unire are valențe deosebite atât în plan social cât și cultural-istoric, fiind necesară implicarea cât mai profundă a tuturor cadrelor didactice pentru a stimula și motiva corespunzător implicarea elevilor. Valorile naționale și identitatea culturală a unui popor sunt elemente de bază care trebuie să fie prezente în educația formală a oricărui cetățean.

Transmiterea valorilor naționale și a identității culturale face parte din procesul firesc de dezvoltare a culturii indivizilor. La ora actuală conceptul de cultură a fost lărgit în așa fel încât să includă toate formele de creativitate și expresii ale grupurilor sau indivizilor, atât în stilul lor de viață cât și în activitățile lor artistice.

Cultura contribuie la formarea identităților – exprimarea de sine și încrederea în sine – și la dezvoltarea simțului de apartenență, ceea ce reprezintă și un agent important pentru transformările sociale și economice, pentru coeziune socială și educație pentru participarea civică democratică.

O viață culturală prosperă are un efect pozitiv asupra solidarității și dezvoltării sociale. Cultura a pătruns în spațiul politic și a deschis o oportunitate pentru conștientizare; cu toate acestea, succesul depinde în principiu de următoarele: colaborare, sinergie, cooperare, reînnoire ciclică, regândirea constantă şi complexă a conceptelor şi ideilor şi adaptarea acestora.

Cultura este depozitara unor valori culturale – elemente atât imateriale cât și materiale, forme de exprimare a identității unei civilizații - parcuri istorice, grădini, muzee, piețe istorice urbane și peisaje urbane, monumente antice, moștenirea industrială, locuri religioase, cimitire si situri comemorative, situri arheologice și lista poate continua.

În prezent, la nivelul Uniunii Europene Datorită crizei morale, sociale și de identitate a ţărilor occidentale, cetățenii tind să se concentreze pe trecut, la întoarcerea către rădăcinile lor. Efectul impactului globalizării asupra culturilor regionale se resimte prin faptul că, aceste culturi devin standardizate și omogene, prin urmare permeabile. Rezultatul într-un final, ar fi acela că, anumite diferențe culturale care alcătuiesc anumite grupuri, țări și oameni unici, dispar încet, practic sunt eradicate. Astfel, reevaluarea moștenirii istorice și culturale este un răspuns la uniformizarea la nivel global. În acest context, pe plan internațional se manifestă fenomene socio-culturale extrem de interesante, precum dezvoltarea turismului care vizează locațiile care evocă moștenirea istorică a unei zone.  Turismul moștenirilor, o activitate odihnitoare, de timp liber care este conectată la moștenirea culturală, este una dintre cele mai dinamice arii ale pieței de turism în ultima decadă. Valorile moștenirilor devin din ce în ce mai importante în dezvoltarea economică, regională și în revitalizarea zonelor industriale decăzute. Sub umbrela noțiunii de resurse ale moștenirilor, putem înșira o numeroasă listă. Moștenirea lumii se referă la valorile din trecut care au trecut testul timpului, și generațiile următoare le consideră demne pentru a fi păstrate și conservate, transmise copiilor lor. Moștenirea, interpretată într-un sens mai larg al cuvântului, este tradiția culturală și identitatea comună a societății. Pentru copii, stimularea cunoașterii diferitelor forme de moștenire culturală și istorică ar trebui să reprezintă o prioritate care ar trebui tratată ca atare la nivelul sistemului educațional național.

Accesul la cultura națională și la valorile importante ale acesteia reclamă o serie de acțiuni concrete precum:

v Recunoașterea și prioritizarea sectorului educațional, susținerea proiectelor culturale, conectarea lor la mediu de învățare non-informal.

v Construirea sinergiei între educație și cultură la fiecare nivel posibil.

v Prioritizarea învățământului formal, non-formal și informal în cadrul programelor viitoare EU.

v Prezentarea oportunităților tinerilor pentru ca aceștia să experimenteze cultura – atât în interior căt și în exteriorul instituțiilor de învățământ. Asigurarea cum că experiențe reflectă diversitate și standarde ridicate.

v Schimbul continuu al informațiilor despre noi inițiative între grupurile de lucru ale Coordonării Metodei Deschise, sinergia dintre cultură și educație și Platforma Accesului la Cultură.

Stimularea interesului copiilor, elevilor în general pentru valorile naționale și pentru cultura națională în totalitatea ei se poate realiza cu succes în cadrul instituționalizat al școlii, acesta oferind toate prerogativele unor acțiuni eficiente și de succes. Prin educație, copii pot fi stimulați și motivați în direcția obținerii unor rezultate palpabile. Educația este factorul determinant al dezvoltării psihoindividuale. Aceasta este o formă organizată, sistematică și continuă de formare a personalității umane.

Procesul complex de formare și devenire a personalității umane este indisolubil legat de activitatea de învățare și de educație, în general.

Învățarea școlară este o formă tipică, specifică de învățare umană. Este orientată în direcția asimilării de cunoștințe și a formării structurilor psihice și de personalitate. Vizează obiective precise, implică proiectare și anticipare, dirijare, control și decizie.

Vârsta preșcolară este o perioadă a descoperirii. Aceasta este perioada în care se conturează primele elemente ale conștiinței de sine și a socializării. Este perioada apariției competențelor, iar acestea țin de implicarea în explorarea, explicarea, procesarea realității, dar și de acțiune asupra ei. Copiii la această vârstă iau parte la transformările din viața socială, economică și din mediul înconjurător, acest lucru stârnindu-le curiozitatea. Pornind de la acest fundament, implicarea lor în activități care să stimuleze curiozitatea și dorința de a ști mai multe despre istoria națională este necesară și binevenită.

Este esențială implicarea mai profundă a cadrelor didactice pe linia atingerii unor obiective educaționale cum ar fi:

Ø dezvoltarea preocupării elevilor de a se implica în evoluția comunității din care fac parte, prin cunoașterea evenimentelor istorice centrale ce stau la baza constituirii neamului românesc;

Ø stimularea în rândul elevilor a acelor manifestări comportamentale care denotă punerea în act a spiritului patriotic, precum și a mândriei identității naționale;

Ø mobilizarea întregii comunități locale în vederea implicării în activitățile care promovează istoria și valorile naționale, cu scopul împărtășirii bucuriei de a cunoaște și dorinței de a progresa;

Ø stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea şi respectarea valorilor fundamentate ale istoriei şi culturii naționale;

Ø dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter ale elevilor prin îmbogățirea şi valorificarea cunoștințelor istorice ale acestora;

Ø dezvoltarea aptitudinilor artistice ale elevilor prin încurajarea creativității personale.

Educația realizată prin munca cadrelor didactice în cadrul instituțional, poate realiza cu implicarea direct proporțională a acestora o serie de deziderate. Astfel, elevii pot fi învățați să:

- să preţuiască omul, cultura, munca, virtuţile morale şi creştine

- să acceadă la fascinanta lume a culturii populare materiale şi spirituale;

- să găsească similitudini între practici din viaţa şcolii şi practici din viaţa satului;

- să lege prezentul de trecut şi de viitor;

- să ştie de unde vin şi încotro se îndreaptă;

- să cunoască şi să iubească munca de cercetare pedagogică;

- să îşi formeze trăsături pozitive de voinţă şi caracter;

Aceste deziderate educaționale pot fi atinse prin activități de genul:

- valorificarea firească a elementelor de tradiţie în procesul instructiv-educativ;

- descrierea unor tradiţii străvechi, prilejuită de sărbătorile religioase;

- descrierile obiceiurilor legate de munca la câmp;

- descrierile obiceiurilor laice, legate de tainele din viaţa omului;

- interpretarea cunoscutului joc popular Căluşeru’;

- povestirea legendei unui sat şi conştientizarea faptului că fiecare sat are o legendă proprie;

- relatarea unor întâmplări autentice care au generat o colindă;

- organizarea unei vizite în satul nostru natal, pentru ca elevii să ia contact nemijlocit cu viaţa la sat;

- elaborarea de produse didactice comune învăţător-elevi;

- organizarea serbărilor de Crăciun, cu valorificarea elementelor de tradiţie;

- stimularea reflecţiei personale a elevilor şi a părinţilor lor în legătură cu relevanţa educaţională a tradiţiei;

- proiectarea, experimentarea şi validarea unor strategii educaţionale care valorifică tradiţia;

- promovarea arhetipurilor morale din basmele populare;

- sprijinirea culegerii de informaţii diverse despre prestaţia, performanţele şi trăsăturile de personalitate ale elevilor;

- încurajarea elevilor, a părinţilor acestora şi a întregii comunităţi în direcţia apropierii de tradiţia autentică şi vie, pe care să o „pătrundă”, să o decodifice şi să îi exploateze constructiv valenţele.

Dezvoltarea unui curriculum educațional, în cadrul procesului de învățământ care să conțină explicitarea tradițiilor populare poate fi o soluție utilă pentru motivarea și atragerea corespunzătoare a elevilor în ceea ce privește conectarea la valorile culturale naționale.

Comemorarea unor evenimente de mare însemnătate precum Marea Unire reprezintă tot atâtea ocazii de a scoate în evidență importanța valorilor naționale și conectarea tuturor factorilor responsabili la acestea. 1 Decembrie 1918 va rămâne ziua în care românii au înfăptuit unul dintre cele mai semnificative şi mai importante acte istorice, cu deosebite consecințe pentru evoluția ulterioară a națiunii noastre.

În istoria neamului românesc au fost mari acte definitorii, respectiv cucerirea Daciei de către romani – care ne-a dat structura de esenţă romanică, latină a poporului şi limbii – şi Unirea din 1918, când s-a desăvârşit statul naţional, marcând întreaga existenţă a milioane de români. Desăvârşirea statului naţional unitar român s-a putut realiza în condiţiile interne şi internaţionale cu totul deosebite generate de prima conflagraţie mondială, astfel că Marea Unire este o cunună a istoriei naţionale. A strâns pe toţi românii într-o singură graniţă, fiind creată o ţară ce va juca un rol important în politica europeană interbelică.

Seminariile de schimb de bune practici din cadrul Proiectului POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă oferă de fiecare dată posibilitatea afirmării libere a unor idei, care contribuie substanțial la îmbunătățirea cunoștințelor cadrelor didactice prezente, lărgirea orizontului profesional și stimularea interesului pentru dezvoltare profesională.