Proiectul POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă, asigură un ansamblu coerent de instrumente, activități, resurse logistice și umane care oferă școlilor defavorizate și grupului țintă targetat posibilitatea creșterii calității activității didactice și a gradului de incluziune școlară, cu reducerea ratei de abandon școlar.

O serie importantă de activități constante se referă la seminariile de schimb de bune practici în asigurarea calității educației incluzive și în facilitarea dialogului școală-familie-comunitate. Ele sunt construite pe principiul dialogului interactiv și a schimbului activ de idei și opinii între toți participanții, fie că aceștia sunt experții din cadrul proiectului, fie cadrele didactice sau persoane din administrația școlilor.

Pentru luna martie, seminariile aferente județului Gorj și Dolj au avut loc în datele de 17 respectiv 18 martie 2019, în ambele locații fiind abordată tema cu titlul: CUM INTERPRETĂM O POVESTE? VALORIFICAREA ACTIVITĂȚILOR CU CARACTER EDUCATIV.

În cadrul seminarului care s-a desfășurat în județul Gorj, mai precis la sediul Școlii Gimnaziale Țânțăreni din localitatea Țânțăreni, persoanele participante s-au angrenat într-o discuție-dezbatere foarte interesantă care a pus accentul pe modalitatea creativă în care sunt concepute poveștile, fiind prezentate cîteva cazuri concrete – Capra cu trei iezi, poveștile fraților Grimm, etc.

Autorii poveștilor în cauză au ăncifrat în cadrul acestora o serie întreagă de elemente de natură socială, specifice societății contemporane cu ei, permițând descifrarea acestor sensuri în funcție de bagajul intelectual al persoanelor.

În cazul activității didactice, utilizarea poveștilor pe post de instrument educațional a reprezentat o modalitate practică abordată încă din cele mai vechi timpuri. Funcția moralizatoare și de transmitere a unor norme pe care le au poveștile, povestirile este unul dintre elementele care au stat la baza însăși apariției acestora în cadrul civilizației umane. Nevoia strămoșilor noștri de a-și încifra experiența de viață și cutumele în cadrul narativ al poveștilor a facut ca acestea să prolifereze și să devină o formă populară de exprimare foarte uzitată.

Poveștile în activitatea didactică au capacitatea să ajute la construirea unui spațiu emoțional și mintal special pentru psihicul copilor, care permite educatorilor implicarea copiilor in jocul de rol, derularea firului narativ și evocarea unor pirghii referitoare la seturi de valori care altfel nu ar fi posibile de utilizat.

În plus față de jocuri si jucariile care sunt materiale auxiliare procesului de invatare asimilat in orele petrecute la scoala sau gradinita, si care prin urmare, ajuta copilul sa isi dezvoltate anumite abilitati, sa isi imbogateasca cunostintele si sa le puna, deopotriva, in practica, povestile completează acțiunea acestora oferind posibilitatea imersării copiilor în cadrul narativ specific fiecărei povești.

Cu ajutorul acestui proces, relatarea unei povești se poate transforma într-un joc educativ, elevii asumându-și roluri ale personajelor evocate în cadrul poveștii și completând scenariul poveștii cu propria versiune interpretativă. Jocul poate ajuta la dezvoltarea creativității, printre cele mai importante beneficii aduse de jocuri în general enumerându-se:

Ø stimularea creativitatii,

Ø dezvoltarea cognivita,

Ø invatarea lucrului in echipa,

Ø dezvoltarea capacititatii de atentie,

Ø dezvoltarea capacitatii de asimilare si de aplicare a cunostintelor dobandite,

Ø dezvoltarea limbajului,

Ø dezvoltarea aptitudinilor sociale, etc.

Pentru copii, jocurile de rol sunt activitati distractive, fiind totodata, și componente cheie ale procesului de invatare. Cei mici trebuie sa intre in pielea unui personaj si sa transpuna contextul in reaitate, jocul de rol fiind, astfel, o activitate sociala activa. Exista studii care atestă faptul că legătura dintre jocurile de rol și dezvoltarea mentală și comportamentală a copiilor nu poate fi tăgăduită.

Jocurile de rol sunt, de fapt, actiuni ce presupun socializarea. Avand in vedere ca rezultatele scolare exceptionale au fost o lunga perioada de timp puse in seama abilitatilor copiilor de a interactiona cu alti copii, dar si cu adulti, rezultă deci că dezvoltarea unor aptitudini sociale cât mai bune este foarte importantă în cadrul procesului educațional pentru succesul școlar al copiilor. Limitele impuse de realitate sunt depăsite prin stimularea imaginației, copii devenind foarte creativi atunci când pretind ca sunt altceva sau altcineva decat ei insusi.

Aceasta activitate contribuie la imbunatatirea aptitudinilor verbale si non-verbale. Atunci când copiii se joaca impreuna ei isi vor dezvolta imaginatia, negociaza alegerea rolurilor si se pun de acord in legatura cu diverse detalii ale povestii, ceea ce ii ajuta sa isi dezvolte abilitatile sociale si sa coopereze cu semenii lor. Invata, de asemenea, cum sa isi controleze impulsurile si sa respecte deciziile altora. Astfel, în mod sintetic se poate constatat că utilizarea jocurilor de rol asociate conținutului poveștilor în cadrul activității didactice produce efecte importante cuantificabile pe următoarele direcții sau planuri:

a)     Dezvoltarea limbajului

Jocurile de rol includ, de obicei, interactiune verbala. Cand cei mici participa la jocuri dramatice, copiaza si exerseaza cuvintele pe care i-au auzit pe altii spunandu-le pana cand, ulterior, isi dezvolta propriile abilitati de comunicare. In plus, copiii sunt constienti de faptul ca, pentru ca jocul sa mearga bine, trebuie sa ii asculte pe ceilalti pentru a putea raspunde.

b)    Dezvoltarea cognitivă

Pentru ca jocurile de rol sa fie cat mai convingatoare, cei mici trebuie sa isi aminteasca imagini si sa construiasca altele noi pe baza experientelor anterioare. Fie ca este vorba despre un moment in care un personaj din poveste realizează o anumită acțiune sau un altul schimbă firul narativ în mod substanțial, copiii trebuie să recreeaza aceste scene, se joaca si invata sa vina cu rezolvari la diverse probleme exersand scenariul. In plus, dacă sunt stimulați corespunzător de către cadrul didactic prin implicarea unei recuzite adaptate poveștii și exersarea propriu-zisă a acțiunilor din poveste, isi dezvolta și abilitățile motorii si de coordonare.

Cercetarile psihologilor au demonstrat faptul ca jocurile interactive si educationale pot determina un copil sa se mentina intr-o continua stare de invatare. Jocul este si va fi o metoda foarte utilizata de educatori si de parinti de a-i implica pe copii in procesul de invatare, cu rezultate foarte bune în combinație cu asumarea de roluri ale personajelor din cadrul poveștilor.

In ciclul primar, copiii trebuie sustinuti si motivati sa invete. Este foarte important sa fie ajutati si acasa de catre parinti, nu doar de educatori si invatatori. Datorita unor simple jocuri, copiii vor beneficia de o serie de stimulente si aptitudini definite ca fiind parte din viitorul lor ca adulti. Este foarte probabil ca un copil sedentar sa aiba rezultate mai slabe la invatatura fata de un copil care experimenteaza joaca alaturi de parinti. De asemenea, parintii trebuie sa excluda premisa potrivit careia joaca e o pierdere de timp si il distrage de la invatura. Este total eronat acest lucru. Astfel, implicarea în cadrul jocurilor construite pe marginea poveștilor îi ajută pe copii din multiple unghiuri: copiii sunt ajutați să descopere și să dezvolte talentul și înclinațiile de natură artistică (interpretative); să-și dezvolte curiozitatea, să dezvolte relațiile colegiale, să dezvolte abilitățile sociale; să dezvolte abilitățile cognitive.

Implicarea în cadrul unui joc dezvoltat pe marginea unei povești, dezvoltă la copii capacitatea de concentrare (copii sunt atenti la coechipieri (daca este cazul) si, in plus, se asigură ca fac lucrurile in mod corect, astfel incat sa poata termina jocul cu succes), memoria (copiii trebuie să rețină acțiunile de bază pe care le execută fiecare personaj în conformitate cu firul narativ al poveștii sau cu scenariul dezvoltat de către cadrul didactic), stima de sine (în cadrul jocurilor, este necesară parcurgerea unor anumite etape, impuse de derularea poveștii care pot avea pentru copii un anumit grad de dificultate, astfel, odată terminat jocul, elevii pot resimți bucuria și mândria că au terminat cu bine, ceea ce inevitabil se leagă de nivele superioare ale stimei de sine..)

În completarea celor expuse mai sus, argumente pentru potențialul pe care utilizarea poveștilor și a jocurilor de rol bazate pe acestea pot fi regasite și in studiile potrivit cărora, de fapt, succesul scolar este strans legat de convingerile despre propriile puncte tari si slabe referitoare la capacitatea de a invata ale copiilor și mai putin de atitudinea fata de scoala. Cu alte cuvinte mai importante decat atitudinea fata de scoala sunt convingerile elevilor despre propriile abilitati de rezolvare a problemelor. In acest context, utilizarea povestilor si a jocurilor de rol ajuta foarte mult copii să dobîndească competențe fără existența unui cadru care să fie perceput drept presant asupra propriei performanțe. Copii sunt liberi sa experimenteze si astfel au sansa reala sa isi creasca stima de sine si increderea in propriile abilitati de invatare. Asumarea unui rol din cadrul povestii presupune un efort creativ si un efort de a intelege morala si consecintele actiunilor personajului in relationarea cu celelalte personaje si respectarea firului naratiunii. Astfel, elevul este pus in situatia de a se adapta la diferite cerinte, lipsind totusi factorul coercitiv dat de confruntarea cu un set de intrumente de evaluare a propriei performante. Bineinteles ca, o confirmare a nivelului ”interpretativ” adecvat va exista in permanenta din partea grupului de copii, insa nu va fi resimtita de către copii drept o bariera de netrecut în raport cu propria capacitate. Pornind de la definirea succesului scolar ca fiind ,,obtinerea unui randament superior in activitatea instructiv-educativa la nivelul cerintelor programelor si ale finalitatilor invatamantului”, cresterea increderii in sine ofera conditiile esentiale pentru randamentul superior al copilului si in cadrul altor activităși educaționale pe lîngă cea implicată de joc.

Pentru elevii din clasele superioare, abordarea poveștilor se transformă într-un exercițiu intelectual care sparge cu succes monotonia transmiterii formale a cunoștințelor. Astfel, relevarea de către cadrul didactic a diferitelor ”straturi” interpretative a poveștilor poate aduce reale satisfacții elevilor, oferind concluzii suprinzătoare și contribuind la creșterea și dezvoltarea creativității în gândire.

Aceasta idee a fost subliniată si de catre expertii care au sustinut seminariile de schimburi de bune practici aferente temei prezentate în debutul articolului. Persoanele prezente în sală au fost invitate să își exprime opiniile referitoare la interpretările care pot fi aduse poveștilor expuse cu titlul exempificativ și asupra modalitîții în care cred ca acestea pot fi transmise la clasa elevilor.

Concluziile discuților au confirmat faptul că poveștile au reprezentat și vor reprezenta în continuare puternice instrumente didactice, educaționale cu un mare potențial de a stimula gândirea elevilor indiferent de vârstă.

Seminariile de schimb de bune practici din cadrul Proiectului POCU/73/6/6/107134 QualForm – Asigurarea CALităţii educației prin FORMare profesională continuă au calitatea de a pune în discuție teme extrem de interesante și de a stimula deopotrivă experții și participanții în direcția unui schimb sunstanțial de idei și informații de ultimă oră adaptate temei abordate. Astfel, este vizibilă contribuția proiectului, și prin acest gen de evenimente la cresterea nivelului de competenta a cadrelor didactice implicate în mod activ în activititate, de la nivelul regiunilor de implementare.