Învățământul este, fără doar și poate, unul dintre domeniile de bază în care tehnologiile viitorului trebuie să ajungă, deoarece acestea au potențialul de a deschide noi orizonturi ale educației, cu experiențe de învățare interactive și fără caracterizări negative ale sistemului.

Pe măsură ce tehnologia se schimbă, și educația se transformă – putem observa acest lucru în școlile din străinătate, dar și în școlile și liceele de la noi, unde profesorii sunt din ce în ce mai deschiși la gadgeturi, iar elevii sunt maeștri în folosirea lor. În rândurile de mai jos, am încercat să observăm și să ne imaginăm care este viitorul educației și care sunt avantajele – atât pentru profesori, cât și pentru elevi.

 

Tabletele ca alternativă viabilă pentru manuale

Deja nu mai este cazul să vorbim despre laptop-uri și tablete într-o sală de curs sau într-un laborator. Elevii au deja astfel de dispozitive acasă sau în ghiozdan, dar le folosesc îndeosebi pentru a se distra și pentru a scăpa de monotonia orelor ”clasice”. Școlile vor avea posibilitatea de a le oferi elevilor astfel de device-uri în locul manualelor clasice, care uneori sunt într-o stare cel puțin precară. Este clar, nu toți elevii și-ar permite o tabletă pe care să o aducă la școală, dar marele beneficiu ar fi ușurarea lor de ghiozdanul mult prea greu. Totul devine virtual, dar rămâne extrem de real.

Școala devine mai atrăgătoare

Școlile din viitor nu vor mai avea de-a face nici cu problema absenteismului școlar, iar acest lucru va fi posibil atât mulțumită tehnologiilor noi, cât și unei schimbări de mentalitate. Pe de o parte, există deja platforme care le permit părinților să vadă în timp real situația școlară a copiilor, să comunice cu profesorii și să verifice dacă cei mici sunt prezenți la toate cursurile. Dar nu numai teama că pot fi văzuți de părinți îi va ține pe copii la școală. Tehnologiile din sălile de clasă ale viitorului, lecțiile interactive și metodele distractive de a-și petrece pauzele vor face școala mai atrăgătoare. Legat de schimbarea de mentalitate menționată mai sus, aceasta s-ar putea manifesta prin reducerea orelor clasice de cursuri și alternarea lor cu ateliere practice, dar și prin scurtarea programului școlar sau renunțarea la conceptul de ”temă pentru acasă”. Cam acestea sunt tendințele în materie de învățământ în unele state, iar rezultatele bune înregistrate mulțumită acestor strategii ar putea asigura adoptarea lor în mai multe țări.

Cursuri online și transmisiuni live

Ne bucurăm cu toții de opțiunile de apeluri video integrate în aplicații precum Messenger, dar le putem da și o utilitate mai mare de atât. Cu ajutorul unor sisteme dedicate, profesorii pot susține cursuri de la distanță, pe care elevii să le urmărească prin intermediul unei tablete. Aceleași transmisiuni pot rămâne disponibile și după ce live-ul s-a încheiat, astfel încât să elevii să poată reveni oricând la o idee relevantă pe care ar fi ratat-o la un moment dat. Aceeași soluție este extrem de facilă și pentru elevii care nu pot ajunge la școală într-o anumită zi, din diverse motive. Cu toate că o zi în care zăpada abundentă închide școlile e motiv de bucurie, o astfel de zi se recuperează în weekend de multe ori, fiind doar un câștig pe termen scurt. E mult mai ușor să faci lucrurile la timp, chiar de la distanță, atunci când prezența fizică devine o problemă.

Realitatea virtuală și imprimantele 3D, ca suport de curs

Realitatea virtuală nu lipsește nici din sălile de curs. O asemenea tehnologie nu poate revoluționa doar mersul la muzeu, ci și învățarea de zi cu zi. La orele de laborator aceasta și-ar putea face simțită prezența într-un mod extrem de util, fiind ideală pentru a-i captiva pe elevi printr-o lecție cu adevărat interactivă. Un kit de realitate virtuală extrem de rudimentar are nevoie doar de carton și de o pereche de lentile, astfel că este mult mai accesibil decât ar crede mulți. Mai mult, acesta poate fi creat chiar de către elevi, într-o primă lecție introductivă, iar apoi poate fi folosit ori de câte ori este nevoie de acest dispozitiv.

Imprimantele 3D lipsesc din peisaj, dar sunt ideale într-o școală a viitorului. Acestea pot deveni foarte utile pentru printarea de obiecte necesare ca suport de curs la diverse materii; e mult mai ușor să-i explici unui copil structura moleculei de apă dacă îi dai posibilitatea să țină un astfel de model în mână, decât dacă îi desenezi trei cercuri pe tablă. Imprimantele nu trebuie să fie restricționate, astfel încât doar profesorii să aibă acces la ele. După câteva lecții în care copiii învață cum o imprimantă 3D ar putea crea singuri diverse modele de care au nevoie pentru a oferi un material adițional pentru o prezentare, spre exemplu.

Consilierea profesională

Școlile au datoria de a forma viitori cetățeni productivi ai unei societăți, dar pentru asta e nevoie nu doar de manuale și tehnologii noi, ci și de consiliere. Și la acest capitol există lipsuri, dar inteligența artificială ar putea sta la baza unei soluții pentru elevii care doresc să aibă parte de consiliere profesională.  Un sistem de inteligență artificială îți poate da un test detaliat, pe baza căruia să afli în ce sfere de activitate funcționează mintea ta cel mai bine. Un asemenea test poate oferi elevului o direcție reală în ceea ce privește viitoarea carieră.

Sistemul educațional trebuie să pășească în viitor și trebuie să o facă destul de curând. Chiar dacă reușim să ținem pasul cu tehnologia în alte sfere de interes, beneficiile acesteia nu pot fi ignorate când vine vorba de un astfel de sistem de bază pentru o societate. Într-o școală a viitorului, elevii au cu adevărat oportunitatea să vină cu drag la școală, unde tehnologia îi ajută în mod activ nu doar pentru cursurile de zi cu zi, dar și pentru planurile de viitor pe care vor să și le facă încă de la vârste fragede.

Copiii de astăzi vin în clase cu mintea predispusă să recepteze și să integreze noul cu ajutorul imaginilor rapide, al videoclipurilor, al stimulilor colorați, puternici; au nevoie de fragmentare măruntă a cerințelor, de feedback imediat, de stabilire de misiuni în învățare. Cu toate acestea, actul didactic nu poate fi organizat numai din zona nevoilor lor de stimulare constantă, rapidă și aducătoare de plăcere. Elevul capabil de învățare durabilă este cel care ajunge să iasă din zona de confort, să urmărească o sarcină pe termen lung, să proceseze cerințe duble sau triple și să dezvolte raționamente de analiză, sinteza, evaluare si creativitate din Taxonomia revizuita a lui Bloom.

Deci, pedagogia de astăzi trebuie să plece de la recunoașterea predispozițiilor cognitive hrănite deja de media, de lumea exterioară și să ghideze copilul către căi de cercetare.

Trecerea de la un nivel la celălalt al învățării nu se mai poate face, ca pe vremuri, prin punere la respect, prin activarea fricilor sau a rușinilor sociale. Se face prin conectare și strategii didactice activ-participative. Ca să poți dezvolta operațiile gândirii și nivelul raționamentelor, e preferabil ca sarcinile de lucru să fie organizate în doze scurte, clare, de câte 5-10 minute, cu feedback imediat și cu criterii de notare elaborate anterior, împreună cu elevul.

Elevul de astăzi are nevoie să i se descrie concret cum arată ascultarea activă, atenția, liniștea în bancă. Are nevoie de stabilire de mize pentru aceasta și de laude pentru comportament stabil sau autocontrol – asa zisa disciplina pozitiva.

Elevii au nevoie de laude permanente ale eforturilor, nu ale rezultatelor; lauda inteligenței distruge nevoia de a încerca lucruri noi sau capacitatea de a se ridica din eșec, de teama invalidării valorii personale.

Elevul de astăzi are nevoie ca în clasă să existe:

Măcar câte un element de noutate în fiecare zi – în modul de aranjare a mobilei sau în bogăția de material didactic sau de strategie a profesorului;

Măcar câte un element de ”wow” – ceva care să le stârnească atenția, mirarea;

Câte un rol social atribuit în oră: ”ceasornicar”, “observator social”, “facilitator”, “managerul materialelor”.

De întrebări care le hrănesc ”ego-ul”: ”tu ce părere ai?”/”ce te face să crezi asta?”

Cel mai bine, elevul de astăzi învață dacă se mișcă. Fiecare profesor – chiar și cel de matematică – poate organiza ora ca să existe momente de deplasare, cu un scop anume, din bancă, de regrupare, de schimbare de rol;

Elevul de astăzi are nevoie ca toate criteriile de evaluare să fie dinainte stabilite pentru munca lui, clar și transparent, astfel încât să se poată nota singur – autoevaluarea. Testele –surpriză, de pedeapsă sau testele-fulger sunt percepute ca nedrepte: sunt bune doar dacă sunt acceptate ca provocări.

Orele pot începe de la stabilirea de comun acord a obiectivelor. Ce știu/Ce nu știu/Ce aș vrea să aflu – poate fi organizat într-un tabel, ca set de întrebări la care să răspundă înainte de ora propriu-zisă.

Elevii de azi au gândire stelară sau în rețea. Se plictisesc dacă nu există conexiuni între informații către toate domeniile de activitate sau de cunoaștere; au nevoie de provocări cognitive în ritm susținut intr-o predare integrata.

Copiii de astăzi au nevoie de trăiri puternice ca să rețină înformație. Emoționalul este fundamental pentru memorie și energia de lucru.

Copiii de astăzi au nevoie de lideri puternici – de profesori democratici, dar fermi, capabili să le susțină emoțiile și să stabiliească riguros planul de lucru, ce este și ce nu este acceptabil în oră.

Fiecare oră nu are nevoie de titlu, ci de transmiterea clară a beneficiilor aduse de ea.

Copilul de astăzi are nevoie de ghidaj pentru tehnici de respirație, meditație, autoreflexivitate, centrare în sine, aliniere cu voința și intențiile proprii – mindfulness.

Copilul de astăzi are nevoie mai puțin de informație, cât de strategii de lucru și gândire. Înainte de a fi profesori de istorie, geografie sau matematică, va trebui să le arătăm cu ce contribuim la creșterea și rafinarea gândirii lor. Pedagogia gândirii vizibile – cu protocoale sau jocuri de gândire este una dintre cele mai eficiente în lume fiind aplicata in cadrul Proiectului Zero al Universitatii Harvard.

Tehnologia trebuie integrată în învățare. Mobilele, tabletele si computerele nu pot lipsi de pe bancă începând cu clasa a IV-a.

Elevul de astăzi învață foarte bine prin joc de rol, prin punerea în pielea personajelor sau a situațiilor istorice, a personalităților științifice etc. Are nevoie de modele pozitive si de empatie.

Elevul de astăzi învață foarte mult în afara clasei – vizite, excursii; are mare nevoie de mobilitate și diversitate. Activitatile extrascolare si transdisciplinare au un rol important mai ales daca sunt corelate cu unitatile de invatare pentru o invatare autentica si relevanta.

Copilul de astăzi nu suportă educația DOAR cu stiloul în mână. Învață făcând lucruri cu mâinile – modelând structuri, machete, instalații; invață negociind, selectând, exprimând opinii personale.

Copilul de astăzi are nevoie să își vadă familia efectiv interesată de viața lui școlară.

Copilul de astăzi are nevoie să își vizualizeze grafic progresul, direcția, planul de creștere personală.

Pentru a pune in practica aceste idei, noi, cadrele didactice trebuie sa luam in considerare cele sase concepte ale educatie secolului 21-lea.

Cooperarea

Copiii invata in echipe de 2-4 elevi, avand roluri sociale si cognitive precum: secretarul, prezentatorul, verificatorul, ceasornicarul, managerul timpului etc. Ei coopereaza pentru a atinge obiectivul comun si devin adevarati team players. Obiectivul comun reprezinta suma eforturilor, talentelor si deprinderilor fiecarui membru al grupului, avand mai multa valoare.

Gandirea critica

Elevii filtreaza, selecteaza si sintetizeaza informatia gasita in media intr-o forma care are sens pentru ei si care poate fi aplicata in viata de zi cu zi.

Creativitatea

In secolul al 21-lea, o persoana are nevoie sa creeze ceva nou sau intr-un mod nou folosind informatiile deja achizionate. A fi creativ nu inseamna numai sa fii artist in orele de arte vizuale ci si a gasi idei noi pentru rezolvarea unei probleme.

Comunicarea

Comunicarea este abilitatea de a prezenta informatia intr-un mod clar si precis fiind bazata pe ascultare activa. Are diferite scopuri: a informa, a convinge, a motiva si a instrui. Un elev care comunica eficient este un elev pregatit pentru viata.

Cultura /Cetatenia

Este bine ca elevul sa fie constient de tot ceea ce il inconjoara. Cetatenia si cultura sunt in egala masura importante pentru formarea lui in vederea dezvoltarii competentei interculturale si civice.

Educarea caracterului – Conectivitatea

Conexiunea sociala imbinata cu tehnologia si capacitatea elevilor de a deveni cetateni responsabili si activi sunt alte obiective ale scolii secolului 21-lea.