Sursa: http://bcbstwelltuned.com/2016/11/02/dealing-with-academic-anxiety-in-children-and-teens/
Anxietatea de performanță este una dintre cele mai cunoscute forme de anxietate. Anxietatea de performanță este teama de a eșua. Adesea apare în situații în care cineva trebuie să facă performanță, cum ar fi: examene, prezentări, teste, discursuri.
Un studiu de anvergurǎ (https://www.statista.com/statistics/826896/anxiety-among-us-college-students/) care a inclus un eșantion reprezentativ de elevi din USA, a relevat cǎ ȋn toamna anului 2018, 29,5% dintre elevii de colegiu din au raportat că au simțit o anxietate copleșitoare în ultimele 2 săptămâni, iar 18,9% au raportat că au trǎit anxietate în ultimul an.
De asemenea, ȋn articolul ,, Consilierea psihologică online pentru elevi”, Cosmina Mǎrginean afirmǎ ,,Conform unui studiu realizat în 8 locuri din România de către Organizația „Salvați Copiii”, 20% dintre copii suferă de o afecțiune psihică, 3,5% au fost diagnosticați cu depresie clinică și 13% cu tulburări de anxietate (anxietate generalizată, anxietate socială, fobii, anxietate de separare, atacuri de panică). La nivelul României, există astfel 880.709 copii cu probleme și tulburări de sănătate mintală, dintre care 154.124 copii cu depresie și 572.461 copii cu tulburări de anxietate.”
Elevii care se confruntǎ cu anxietate de performanță, trǎiesc situații ȋn care anxietatea le inhiba abilitățile de a performa academic cât se poate de bine. Stresul negativ cauzat de anxietatea de performanță face astfel încât să nu mai poatǎ funcționa așa cum elevii au, ȋn fapt, capacitatea sǎ o facǎ. De aceea, anxietatea de performanță poate duce la o suferință psihologică clară.
Prevalența anxietății de performanță comportǎ urmǎtoarele cifre:
- ȋn ȋnvǎțǎmântul primar anxietatea de performanță apare la 1 din 12 elevi
- ȋn învățământul secundar, 10-20% dintre elevi se confruntă cu anxietatea de performanță, care este la fel de frecventă la băieți ca la fete. De multe ori fetele muncesc mai mult în școală și acordă mai multă atenție muncii lor școlare, dar sunt ȋnclinate , de asemenea, mult mai probabil să ceară ajutor în activitatea școlară decât bǎieții.
Conform DSM-5, un instrument american de diagnostic, anxietatea de performanță nu este o tulburare separată, dar anxietatea de performanță poate fi în schimb parte din alte tulburǎri, cum ar fi: anxietate socială sau anxietate generală. Deci, conform DSM-5, anxietatea de performanță face parte dintr-o tulburare de anxietate mai generală.
Anxietatea de performanțǎ se manifestǎ la nivelul tuturor nivelurilor de funcționare umanǎ: cognitive, fizic și comportamental.
Simptomele cognitive ale anxietății de performanță
Imaginea de sine negative, autoevaluare negative, locul de control intern (credința că nu este ȋn controlul lor nici-o situație), dificultăți de acceptare a unui compliment, cerințe prea mici / prea mari de la sine, evitarea situației care provoacă anxietate, anxietatea de performanță poate prelua în întregime o situație
Simptomele fizice ale anxietății de performanță
Ȋnroșirea extremitǎții cefalice (cap, gât, torace), palpitații cardiace, transpiratie, sunete și deranjamente gastrice și intestinale, durere de cap, hiperventilație, leșin
Simptomele comportamentale ale anxietății de performanță
Procrastinare, perfectionism, evitarea anumitor sarcini, visare diurnǎ, etc.
Când vorbim de anxietate de performanță?
Toată lumea experimentează un anumit stres sau anxietate atunci când are nevoie de performanță. Aici, vorbim de anxietate sau stres pozitiv și anxietate sau stres negativ. Anxietatea sau stresul pozitiv ne vor determina să ne comportăm mai bine. De exemplu, ne poate motiva să ne concentrăm asupra studierii cu o zi înainte de examen, astfel încât să obținem note mai bune. Anxietatea și stresul pozitiv fac astfel încât să performăm mai bine și să nu ne inhibe performanța.
Anxietatea de performanță, pe de altă parte, se caracterizează prin anxietate negativă și stres. Această anxietate negativă și stres o vor face astfel încât să nu putem funcționa optim și, ca urmare, am putea obține, de exemplu, o oprire. Anxietatea de performanță este astfel întotdeauna negativă, deoarece poate avea o influență mare asupra vieții noastre. Anxietatea de performanță poate duce la suferință. Anxietatea și stresul, pe care le resimțițim în anxietatea de performanță, vor duce la o anxietate irațională, ȋntrucât apare credința cǎ vom avea mereu eșec. Această anxietate vă va inhiba mai degrabă decât vă va motiva. Simptomele anxietății de performanță pot avea o influență atât de mare încât ar putea începe hiperventilarea, care la rândul ei crește nivelul enxietǎții.
Tipuri de anxietate de performanță
Anxietatea de performanță cognitivă
Anxietatea de performanță cognitivă este anxietatea în care elevului ȋi este frică cǎ nu reușește la sarcinile școlare. Studiul poate fi important, iar persoanele cu anxietate de performanță cognitivă se tem să nu eșueze la un examen, test, la o prezentare sau la lucruri similare. Persoanele cu anxietate de performanță nu sunt îngrijorate doar că nu și-au mărit suficient cunoștințele, dar pot experimenta și anxietate de performanță în ceea ce privește modul în care aplică aceste cunoștințe. De multe ori, persoanele cu anxietate de performanță cred că nu pot aplica în mod corespunzător ceea ce au învățat și, prin urmare, sunt anxioși că ar putea eșua.
Anxietatea de performanță cognitivă provine, în general, de teama de a obține o evaluare negativă sau o critică cu privire la ceea ce au făcut sau au învățat. În acest sens, notele joacă un rol important, dar evaluarea negativă poate veni și ȋn formǎ verbal și atitudinalǎ, din partea prietenilor sau a familiei. Astfel, în anxietatea de performanță cognitivă se întâmplă astfel încât cineva nu se teme doar de lucruri precum obținerea unei note „slabe”.
Anxietatea de performanță socială
Dacă elevul are anxietate de performanță socială ȋi este frică să nu fie respins într-un mod de relaționare, interacțiune și situaționare socialǎ. Ȋi va fi frică de eșecul sarcinilor sociale. Pentru tineri este adesea important să simtǎ cǎ aparțin unui grup, să fie parte a ceva, sǎ fie acceptati. Acest lucru va juca un rol important în formarea identității lor. Cineva cu anxietate de performanță socială este îngrijorat de a fi respins la nivel social și de a nu face parte din nimic, de a nu fi inclus. Nu numai că persoanele cu anxietate de performanță socială își fac griji că sunt respinși, ci și că sunt evaluate negativ.
Ceea ce poate ajuta un elev ȋn aceastǎ situație sunt manifestǎrile unor abilități sociale bune. Dacă elevul nu are abilități sociale bune, anxietatea de performanță socială este mai probabil să i se dezvolte și intensifice.
Anxietatea de performanță motorie
Dacă elevii se confruntǎ cu anxietate în ceea ce privește performanțele motorii, ei sunt ȋngrijorați sau convinși cǎ vor eșua ȋn sarcinile motorii De exemplu, ȋși fac griji că fac ceva greșit atunci când activeazǎ în sala de sport sau în timpul fitness-ului. Au anxietate pentru cǎ vor face mișcǎri greșite sau pentru cǎ vor face greșit o mișcare.
Cauzele anxietății de performanță
a. Stimă de sine scazută
Anxietatea de performanță poate fi cauzată de stima de sine scăzută. De exemplu, școlarul poate fi convins că va da greș și, dacă acest lucru se întâmplă, crede că eșecul este doar vina lui. Ȋi se pot trece prin cap următoarele gânduri:
,,Nu sunt suficient de inteligent”
,,Pur și simplu nu sunt suficient de bun”
,,Poate asta este prea mult pentru mine”
Cu alte cuvinte găsește cauza eșecului doar ȋn el ȋnsuși. Persoanele cu anxietate de performanță vor crede cu greu (sau nu vor accepta realitatea) că nu au reușit la un examen „pentru că întrebările erau foarte dificile”.
Eșecul în sine îl face pe școlar să se simtă și mai rău și, astfel, anxietatea de performanță creează o și mai mică stimă de sine, ceea ce la rândul său crește intensitatea și frecvența anxietǎții de performanță.
b. Prea multă ,,presiune” psihologicǎ
În zilele noastre, există multă presiune pentru a face performanță. Elevii simt deja presiunea performanței la o vârstă fragedă. Persoanele cu anxietate de performanță se confruntă cu o presiune în exces. Pentru unii oameni cu anxietate de performanță, școala sau locul de muncă este cel mai important lucru din viața lor, în sensul că eșecul îi afectează cu adevărat. Nimeni nu vrea să eșueze și se acordă multă importanță succesului în școală și la serviciu. A face față eșecului poate fi foarte dificil.
c. Un mediu nesecurizant și critic
Copiii, având personalitate ȋn formare, au o sensibilitate deosebitǎ ȋn a ȋnvǎța și a fi influențabili la modele comportamentale din jur. O comunitate sau o familie criticǎ, pot induce ȋn emoțiile și cognițiile unui copil anxietate de performanțǎ, ce va fi manifestǎ ulterior ȋn toate domeniile vieții lui.
Ȋn calitate de cadru didactic, este mai mult decât probabil că sǎ fi observat creșterea anxietății în clasă și școală, ȋn special în preajma sesiunilor de testare sau chiar putem observa chiar copii care suferă trauma ȋn aceste situații de testare. Știm astǎzi că anxietatea este mai mult decât doar „ a-ți face griji”. Anxietatea poate influența performanța ȋn clasa și performanța clasei la fel de mult ca orice altă dizabilitate de învățare.
Copiii care sunt îngrijorați și anxioși nu o fac intenționat. Sistemul nervos acționează automat, mai ales când vine vorba de îngrijorare (care adesea provine din reflexele general umane ȋn fața situațiilor periculoase, și anume reflexele ,,luptă!” sau ,,fugi!”). Acesta este motivul pentru care frazele precum „doar relaxați-vă” sau „calmați-vă” nu sunt utile și nu ajutǎ acești copii sau persoanele cu anxietate de performanțǎ. Însă, cu practicǎ și ȋnțelegere, copiii pot învăța să își încetinească manifestǎrile ,,creierului anxios”, iar profesorii pot învăța să îi ajute. Iată câteva moduri prin care puteți ajuta copiii anxioși în clasă.
1. Exersează respirații profunde. Multe resurse online oferǎ astǎzi exerciții sistematizate de respirație, care calmeazǎ și relaxeazǎ.
Când oamenii își încetinesc respirația, își încetinesc activitatea cerebralǎ. Când observǎm că unul dintre copiii din clasǎ se confruntă cu anxietatea, de multe ori am putea conduce întreaga clasă într-un exercițiu de respirație. Ajutăm astfel copilul care este copleșit și, de obicei, și alți câțiva copii. Uneori, o putem face doar pentru că întreaga clasă este ,,agitate” și trebuie să ne concentrăm pe conținuturile lecției. Respirațiile lente și adânci sunt recomandate.
2. Faceți o pauză și ieșiți afară.
A fi afară în natură poate calma și un creier excitat și hiperactivat. Uneori, doar o schimbare de peisaj este ceea ce face diferența. Respirând aerului rece sau a ne lua timp pentru a observa pasarile ciripind poate calma, de asemenea, un creier suprasolicitat. A ȋndemna elevii să observe cu atenție mediul înconjurător îi poate ajuta să ȋși îndepărteze atenția de la grijile lor spre ceva mai tangibil; astfel, le putem ghida atenția cu ȋntrebǎri de genul: ,,câte tipuri diferite de copaci vedeți? câte cântece de pasăre diferite auziți? câte nuanțe de verde sunt diferite în iarbă?”, etc.
3. Vorbeste deschis despre anxietate.
Nu vă stabiliți ca obiectiv sǎ opriți definitive și permanent anxietatea, chiar dacǎ așa vǎ doriți, ca pur și simplu sǎ scăpați de ea. Este o parte a vieții și nu este realist să credem că va dispărea complet. Putem ajuta elevii să vadă și să înțeleagă acest lucru în propriile acțiuni, sǎ accepte cǎ este o manifestare general-umanǎ și sǎ ȋnțeleagǎ și sǎ știe cum o resimt și alte personae.
4. Mențineți copiii în mișcare.
Exercitiul ajuta pe oricine se simte nelinistit. Anxietatea poate ajunge să pară din afarǎ ca o manifestare de agitație sau furie la copii, așa că, dacă vedeți aceste manifestǎri, încercați să faceți cu elevii o pauză de mișcare. Cadrele didactice au de regulǎ deja câteva modalități preferate de a face acest lucru, dar dacă sunt în căutarea unor idei, resursele online ȋn domeniu abundǎ ȋn sugestii structurate pe vârste diferite.
5. Încercați metoda ,,mergi și vorbești”i.
Pornind de la ideea de mișcare, dacă avem un elev aflat ȋntr-o stare de anxietate crescutǎ, care are nevoie temporar de atenție individuală, încercați metoda ,,walk and talk”. Putem face cu elevul câteva ture în jurul locului de joacă sau de sport al școlii, și putem observa cum elevul ȋncepe sǎ se simtǎ mai calm, mai bine. Plimbarea de acest tip servește la calmarea stǎrii anxioase prin trei efecte: 1. ȋndepǎrteazǎ elevul de situație. 2. ȋi oferǎ o șansă să explice și sǎ ȋși explice sau ȋnțeleagǎ problema. 3. ȋi ajutǎ circulația sanguinǎ astfel ȋncât sǎ circule mai liber sângele prin creier și mușchi, ȋn mișcare fizicǎ, ceea ce elimină energia psihicǎ și fizicǎ producătoare de anxietate și, ȋn același timp aduce endorfine ȋn creier prin exerciții pozitive.
6. Gândește pozitiv: putem ȋndemna elevii sǎ ținǎ un jurnal de ,,recunoștință”
Creierul este incapabil să producă gânduri anxioase, în timp ce produce gânduri pozitive provenite ȋn special din ,,recunoștință pentru lucrurile pozitive și frumoase din jurul nostru”. Dacă putem declanșa un flux pozitiv de gândire, uneori puteți stopa sau diminua semnificativ anxietatea. Putem ȋncuraja elevii să păstreze jurnale de recunoștință și, în fiecare zi, să înregistreze cel puțin un lucru pentru care sunt recunoscători, iar când elevii devin copleșiți de negativitate sau de anxietate, îi putem încuraja să-și recitească jurnalele.
7. Amintește-le copiilor să mănânce sănătos și să ȋși pǎstreze starea de bine.
În cea mai mare parte, cadrele didactice nu prea au controlul asupra a ceea ce mănâncă elevii și a cât de mult dorm, dar aceste lucruri contează atunci când vine vorba de gestionarea anxietății. O dietă sănătoasă și un somn echilibrat fac diferența în cât de bine un elev este capabil să se descurce în situații care ar putea fi copleșitoare. Este unul dintr motivele pentru care gustarea și timpul de odihnă sunt o parte esențială a zilei atunci când vorbim de programul zilei de lucru a preșcolarului.
8. Împărtășește o poveste cu elevii tăi.
Adesea, când unul dintre copiii se luptă cu anxietatea, consilierul școlii sau cardul didactic poate veni și împărtăși o carte pentru copii despre gestionarea anxietății, cu întreaga clasă. Este posibil ca unii copii să nu fie receptivi la intervenții directe, individuale, dar vor răspunde frumos dacă știu că întreaga clasă primește aceleași informații.
9. Încercați să creați un spațiu în care copiii să își poată exprima anxietatea.
Existǎ tot mai frecvent recomandarea de a crea spații sigure în clasă, unde elevii sǎ se poatǎ retrage și sǎ staționeze singuri pentru un timp, iar aceasta este o opțiune excelentă de oferit dacă aveți elevi care se confruntă cu anxietatea. O altă idee este oferirea de credite la clasă. Uneori, acest lucru poate face minuni prin a le oferi copiilor un avantaj, cum ar fi 5 minute de pauzǎ.
10. Oferiți condiții adaptate individual.
Pentru elevii mai mari, adaptarea condițiilor de testare poate face toată diferența. Mulți elevi se luptă cu anxietatea de performanță, mai ales când vine vorba de teste. Când un elev se simte neliniștit, creierul său pur și simplu nu poate funcționa la fel de efficient pe cât are elvul capacitatea realǎ de a o face. Putem configura testele și sarcinile astfel încât copiii anxioși să fie mai puțin stresați, iar aceasta va face sǎ performeze mai bine, prin metode cum ar fi: timpul prelungit și foile de indicia - acestea ar putea ajuta copiii care suferă de anxietate la test.
Vestea bună despre anxietate este că este una dintre cele mai ușor de gestionat lupte de sănătate mintală cu care se confruntă copiii în clasă. Cu sprijinul și strategiile potrivite, majoritatea copiilor sunt capabili să dezvolte strategii care să-i ajute să-și gestioneze anxietatea.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB
· http://bcbstwelltuned.com/2016/11/02/dealing-with-academic-anxiety-in-children-and-teens/
· https://www.statista.com/statistics/826896/anxiety-among-us-college-students/
· Mǎrginean, C., Consilierea psihologicǎ online pentru elevi, https://www.romaniacurata.ro/consilierea-psihologica-online-pentru-elevi/
· https://clinica-hope.ro/anxietatea-la-copii/
· Bourne, E.J, (2029), Anxietatea și fobia. Ghid practic pentru gestionarea anxietǎții și a fobiilor, București: Ed. ALL