Basmele, ,,mari povestiri” ale timpurilor, se perpetueaza in timp datorita faptului ca, in continutul lor, sunt reflectate teme existentiale generale, despre existenta comuna, care transcende distanta geografica sau temporala dintre oameni.
Sursa: https://www.aliexpress.com/item/Fantastic-Art-fabric-Party-stage-photography-backdrops-fairy-tale-unicorn-background-for-Festical-celebration-XT-3836/32713391714.html
Transmiterea lor, multa vreme doar orala si apartinand patrimoniului cultural, aduna intregul sat in jurul batranilor si acest ritual devenea miezul vietii intelectuale si socializatoare a comunitatii.
Astfel, basmul si celelalte forme de naratiune din patrimonial de mituri, legend, povesti isi indeplineau printre membrii comunitatii, functiile de afiliere culturala, socializare, relationare si moral – valorica.
O data elaborate, aceste povesti deveneau bun comun, numele autorului sau autorilor originari era sters cu vremea iar originea castor povestiri era treptat atribuita divinitatilor locale care, in mod direct sau prin alegerea inteleptilor povestitori isi manifestau voia de a darui omenirii din nestematele pretioase ale cunoasterii.
Un fapt mai putin cunoscut este acela ca astfel de povestiri izvorasc din profunzimile psihicului uman sim ai exact in inconstientul uman, motiv pentru care, acesta fiind un spatiu interior comun tuturor memebrilor specie umane, povestirile erau assimilate profund in patrimonial cultural al comunitatilor. (Marie Louis von Franz, psiholog centrat pe studiul inconstientului colectiv, afirma ca ,,Basmele sunt expresia cea mai pura si mai simpla a proceselor psihice ale inconstientului colectiv….Limbajul basmului pare a fi limbajul international a intregii omeniri, al tuturor epocilor, raselor si civilizatiilor”.)
Basmele au, ca poveste umana sau care umanizeaza toate personajele, faze specifice ale actiunii lor:
- Inceput, in care actiunea releva o stare precara de echilibru situational, sau care incepe brusc sa isi piarda echilibrul
- O criza, faza in care se prezinta personajul principal, problema este larg elaborate, aliatii apar si se manifesta, inamicii isi releva puterile malefice si blocheaza potentialul si binele, precum si procesul de solutionare cu toate dificultatile si evolutiile sale
- Incheierea, care infatiseaza o noua situatie, sau situatia cu un echilibru restabilit, insa cu mentiunea ca acest echilibru este intodeauna temporar stabil, fiecare basm incepand parca de la finalul unui alt basm care se termina cu ,,Au trait fericiti pana la adanci batranete” , pana cand apare un nou inamic. Prin urmare, ca si in viata individului, basmele sunt de fapt secvente de trecere de la un timp la altul, de la o etapa la alta.
In aceasta idee, nu este de mirare ca basmele au devenit in modernitate studiate ca simbolistica si utilizate in metode de vindecare psihica, stiut fiind ca rolul lor therapeutic si ca factor facilitator de maturizare este folosit de secole in populatiile africane si de catre samani.
In ceea ce priveste utilizarea lor ca metoda de vindecare a suferintei psihice, un moment important a fost cel al realizarii legaturii intre intelepciunea si gandirea intuitive specifica Orientului Mijlociu si abordarea terapeutica specifica Occidentului, legatura fiind asigurata de apropierea basmelor de fantezie, de intuitive, de o zona mai putin rationala, insa in mod voit utilizata de catre specialist pentru a transcende modelul rational, tehnologizat.
Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/266205027947257721/visual-search/?x=0&y=0&w=564&h=438
Acesta este un moment important, intrucat multe dintre problemele de discomfort sau de dezechilibru psihologic, comportamental, al familiilor, adultillor si copiilor din modernitate sunt in directa relatie cu modelele sociale rationale si tehnologizate care se rasfrang asupra vietii si relatiilor. In acest model, principala prioritate este acordata realizarilor si performantei iar relatiile ( manifestari si calitate a relatiilor) trec in plan secund, si devenind astfel sursa de insatisfactie si de dificultati in dezvoltarea copilului si ulterior, al adultului.
Un alt aspect important in ,,tehnica” basmului sunt personajele, ele find reprezentarea in firul epic al unor prezente general – umane:
- Protagonistul, eroul sau eroina povestirii, care trebuie sa depaseasca niste obstacole sau sa realizeze un parcurs cu un scop salvator sau de crestere;
- Aliatii protagonistului, in forme umane sau mai instinctuale, magice sau intelepte;
- Inamicii, care pot fi anumite obstaole sau creature magice, obiecte sau situatii dificile, cu rolul de a bloca traseul protagonistului si de a-l impiedica sa implineasca sarcinile performant sau cu success.
Astfel, personaje cum sunt regina, printesa, mastera, vrajitoarea, zana, batranica, zmeoaica, dragonul, uneori fata sarmana sau nepriceputa dar buna, etc., reprezinta imagini romantate ale figurilor feminine din viata copilului: mama, femeile din viata de familie a copilului,educatoarele, invatatoarele, profesoarele, si alte femei care apar in viata copilului sau adolescentului, in care copilul poate proiecta aspecte positive sau negative din ceea ce traieste alaturi sau fata de ele.
De asemenea, magii, imparatii, regii, printii, baietii sarmani, uneori prostul satului, vrajitorul, monstrul, etc. reprezinta in basme figurile romantate ale barbatilor prezenti in viata copilului: tatal, alte persoane de gen masculin din viata reala a copilului, prin care copilul poate trai emotiile negative sau pozitive pe care le traieste in mod real alaturi de acestia.
In dezvoltarea copilului, este necesar sa intelegem dinamica povestii, semnificatia basmelor si scopul acestora. Astfel:
- cele care au un erou sau o eroina care trebuie sa-si procure inainte de orice mijloace de suprvietuire ( de exemplu, povestile cu copiii abandonati in padure) au ca scop structurarea autonomiei persoanale, a increderii in sine a copilului
- cand scopul povestii este acela de a se ajunge la o casatorie fericita, basmul priveste tema completarii aspectelor masculine si a celor feminine dintr-o persoana, rezolvarea dihotomiilor, a conflictelor dintr-o persoana si din cum ii percepe pe ceilalti: curaj-frica, independenta – autonomie, etc.
- cand scopul povestii este dobandirea unei anumite capacitati, puteri superioare sau este acela de a depasi anumite incercari, atunci in basm este vorba de o problema interioara individuala, de procesul de crestere si maturizare personala a copilului, dobandirea de abilitati si competente ale varstei sau necesare intamplarilor dure prin care poate trece un copil
- acele povesti care par sa placa indeosebi in anumite perioade unui copil, sau cee ace ii place sa tot asculte sau cee ace ii place sa nascoceasca sis a aduge la un basm sunt marturii inconstiente asupra dificultatilor si temelor cu care se confrunta copilul intr-o anumita etapa sau intr-o anumita situatie familiala sau scolara; cu alte cuvinte, copilul cauta solutii in basme pentru problema pe care o are atunci.
- Caracterul fluid, jucaus, posibil, al basmului face ca acesta sa fie calea cea mai naturala de a-si accesa fanteziile, temerile si trecerile de la o varsta la alta. In mod instinctive, copilul va apela la acele basme care ofera solutii la problemele cu care se confrunta ei insisi.
Mentionam cu precadere dintre personajele clasice ale basmelor, eroul sau eroina, care, in mintea si sufletul copilului, intruchipeaza un alter-ego:
- eroul deseori porneste la drum pentru ca este nevoit, sarac, stramtorat, captive, trebuie sa elibereze pe cinea care ii este drag sau este important pentru el, ceea ce transmite copilului ca esecurile sau difiultatile sunt doar un inceput de drum
- eroul sau eroina este uneori un print /o printesa, alteori prostul satului sau cea mai sarmana fata din sat, sau cel mai natarau dintre frati sau cea mai vitregita dintre surori. Astfel, ii este transmis copilului ca acele capacitate care ii pot asigura persormanta, reusita, eficienta, succesul, nu sunt conditii de plecare de tipul: avutie, forta fizica ori capacitate logico-rationale si sunt subliniate caitti cu ar fi: onestitatea, generozitatea, curajul, abilitatea de a stabili interactiuni positive, etc.(valori pro-sociale)
- pentru a reusi, eroul sau eroina trebuie sa se confrunte cu inamici sau obstacole, doar confruntarea ( spre exemplu, sa invinga o vrajitoare, un monstru, sa ia contact cu ,,celalalt taram” sa faca o alianta cu un personaj magic) ajuta eroii sa obtina putere interioara si in astfel pot sa beneficieze de diferite tipuri de recunoastere simbolica: domnia, fata de imparat, puterea si bogatia.
Astfel, copilul invata ca achizitiile presupun rabdare, toleranta, munca, risc si determinare.
Un alt tip de abordare a basmului este cel adus in atentia specilaistilor in sanatate mintala, si anume un tip de povesti care imbina aspect contemporane ale vieti copilului cu personaje de poveste, inzestrate cu puteri magice pozitive sau negative. O astfel de poveste este ,,Retman si Retmagia. Redam mai jos o preluare a evolutiei acestui tip de abordare a dificultatilor copilului, concept si produse originate in SUA si dezvoltate de catre prof. univ. dr. Daniel David intr-o strategie de interventie terapeutica pentru gandurile si comportamentele irationale ale copiilor (sursa http://retman.ro/):
,,RETMAN este un personaj asociat terapiei raţional-emotive şi cognitiv-comportamentale prin care aceasta se adresează mai eficient copiilor, adolescenţilor şi publicului larg.
Primul concept RETMAN a fost elaborat la Albert Ellis Institute, SUA, în anii ‘70-‘80, în forma unui personaj de benzi desenate, reprezentându-l atunci chiar pe Albert Ellis (Calvin Merrifield şi Rebecca Merriefield: Call Me Retman and Have a Ball, 1979). Numele de RETMAN provine de la numele Rational Emotive Therapy, aşa cum era numită atunci această formă de psihoterapie cognitiv-comportamentală (Ellis, 1994).
Conceptul RETMAN a fost reluat în anul 2007, cu aprobarea Albert Ellis Institute, de către o echipă de psihologi români, coordonată de Prof. univ. dr. Daniel David. Echipa a dezvoltat inovativ şi programatic conceptul RETMAN, într-un sistem RETMAN integrat, prezentat aici, care include: (1) benzi desenate terapeutice; (2) poveşti terapeutice; (3) desene animate terapeutice; şi (4) sistemul robotic terapeutic RoboRETMAN.
Profesorul Daniel David a extins lumea lui RETMAN, creându-i un inamic, în persoana faimosului şi puternicului IRAŢIONALIUS şi personaje, ajutoare ale lui IRAŢIONALIUS, corespunzând gândurilor iraţionale: (1) NECESARUS (pentru gândirea rigidă/inflexibilă/absolutistă); (2) CATASTROFUS (pentru catastrofare); (3) FRUSTRATUS (pentru lipsa de toleranţă la frustrare) şi (4) DESCURAJATUS (pentru autodepreciere).[…]
RETMAN promovează „Decalogul Raţionalităţii” şi administrează „Pastile Psihologice” – care îi ajută pe oameni să fie fericiţi -, IRAŢIONALIUS promovează „Decalogul Iraţionalităţii” – care generează oamenilor suferinţă psihologică. Decalogul Raţionalităţii (creat de David, 2012/2006) s-a dovedit mai eficient ca Decalogul Iraţionalităţii în promovarea sănătăţii mintale la adolescenţi în studii clinico-experimentale (Lupu şi Iftene, 2009).”,,The impact of rational emotive behaviour education on teenagers. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 9, 95-105)
Fiind un instrument care ofera copiilor perspectiva diferita asupra modurilor lor neadaptate de reactive la emotii si ganduri negative, carte cu povesti terapeutice poate fi un si nstrument foarte util cadrelor didactice in lucrul cu elevii, si este disponibila publicului pentru consultare pe http://rtscluj.ro/content/view/105/2/ .
Sursa: https://www.suntparinte.ro/secretul-fericirii
Copilul, expus in perioada formarii abilitatilor sale unei comunitati, unei familii, unor conditii de viata deseori defavorizante poate beneficia la clasa sau in sedinte cu consilierii de Decalogul rationalitatii, o declaratie alcatuita dintr-un ghid de ganduri formulate rational prin care copiii pot sa-si restructureze cognitiile si sa-si modeleze comprtamentele dupa norme caracterizate de echilibru si rationalitate.
Conform http://retman.ro/?page_id=63 , Decalogul Rationalitatii, elaborat de psihologul Daniel David în 2012, în baza dezvoltărilor mai recente din terapia raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală este formulat dupa cum urmeaza:
,,Pentru a viaţă raţională şi fericită a se citi zilnic, dimineaţa sau seara înainte de culcare, timp de o lună, iar apoi, cu rol preventiv, o dată pe lună:
1. AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, nu înseamnă că eşti fără valoare ca om, ci doar că ai avut un comportament mai puţin performant, care probabil poate fi îmbunătăţit în viitor. Ca om eşti valoros prin simplul fapt că exişti. Aşadar, este bine să te accepţi necondiţionat, dar asta nu înseamnă că trebuie să-ţi accepţi imediat şi necondiţionat şi eşecurile, fără să încerci măcar să le corectezi, atât cât este omeneşte posibil.
2. AR FI PREFERABIL să reuşeşti în tot ceea ce faci şi fă tot ce depinde omeneşte de tine în acest sens, DAR DACĂ NU REUŞEŞTI, aminteşte-ţi că este doar (foarte) rău, fără a fi însă catastrofal (cel mai rău lucru care ţi se putea întâmpla) şi că poţi găsi mulţumire în alte activităţi, chiar dacă este mai greu la început. Indiferent cât de rău este răul care ţi s-a întâmplat, nu este cel mai mare rău care ţi se poate întâmpla!
[…]
10. SINGURUL LUCRU CARE TREBUIE – deşi şi acesta este condiţional, non-absolutist: doar dacă doreşti să fii sănătos şi fericit – ESTE CĂ NIMIC NU TREBUIE CU NECESITATE. Faptul că îţi doreşti un lucru foarte mult şi faci tot ceea ce este omeneşte posibil să-l obţii, nu înseamnă că acest lucru trebuie să se întâmple cu necesitate. Altfel spus, este bine să înţelegem şi să acceptăm faptul că nu scrie nicăieri că dorinţa noastră, fie ea intensă şi justificată prin efortul angajat în atingerea ei, trebuie să devină realitate doar pentru că noi dorim şi luptăm pentru asta.
Numai cerinţele/dorinţele lui Dumnezeu pot dobândi obligatoriu realitate ontologică (devin realitate); dorinţele noastre devin uneori realitate, iar alteori, chiar justificate fiind, rămân simple dorinţe deoarece viaţa şi/sau ceilalţi ni le blochează (sau chiar nu dau doi bani pe ele). Aşadar, este bine să ne dorim lucruri, să luptăm pentru ele, dar, în acelaşi timp, să fim gata să acceptăm faptul că, în ciuda efortului nostru, s-ar putea să nu se întâmple ceea ce ne dorim. Ar fi bine să înţelegem şi să acceptăm acest lucru!”
Decalogul poate fi utilizat prin discutii in clasa sau prin strategii in care copiii isi descopera comportamentele disfunctionale si identifica in Decalog pasajul prin care isi poate modela gandurile si explica, etc.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB
· David, Daniel, Dobrean Anca, Gotiu Mihai, (2015), Retman si Retmagia. Desene animate psihoterapeutice, Bucuresti, Editura Trei
· Santagostino, Paola, (2008), Cum sa te vindeci cu o poveste,Utilizarea imaginatiei pentru a te vindeca, Bucuresti, Editura Humanitas
· Pesseschkian, Nossrat, (2005), Povesti orientale ca instrument de psihoterapie, Bucuresti, Editura Trei
· https://www.suntparinte.ro/secretul-fericirii
· https://ro.pinterest.com/pin/266205027947257721/visual-search/?x=0&y=0&w=564&h=438
· https://www.aliexpress.com/item/Fantastic-Art-fabric-Party-stage-photography-backdrops-fairy-tale-unicorn-background-for-Festical-celebration-XT-3836/32713391714.html
· Decalogul Rationalitatii, http://retman.ro/?page_id=63
· Retman si Retmagia, http://rtscluj.ro/content/view/105/2/