Protejarea mediului înconjurător în beneficiul cetățenilor și a generațiilor viitoare reprezintă una din provocările majore ale epocii noastre. Numărul speciilor de plante și animale aflate pe cale de dispariție este în creștere, emisiile industriale afectează aerul pe care îl respirăm, iar cantitatea de plastic care poluează apele mărilor este în continuă creștere. În vederea schimbării cursului evenimentelor și a conservării spațiului nostru natural pentru viitor, copiii, noua generație trebuie educată corespunzător provocărilor existente astăzi.

Pe lăngă afectarea mediului în care oamenii își desfășoară activitate, degradarea mediului conduce la schimbari climatice majore care dacă nu sunt oprite conduc la o accelerare a diatrugerii habitatului oricum în prezet afectat. Costul total al dezastrelor naturale cauzate de condițiile climatice extreme, cum ar fi seceta, furtunile, inundațiile și valurile de căldură în Statele Membre ale UE între 1980 și 2016 depășesc suma de 410 miliarde de euro.

Printre obiectivele propuse prin prin programul Natura 2000 se propune scăderea cu 90% a emisiilor de oxid de sulf în UE între 1990 și 2016, reciclarea a 70% dintre toate deșeurile de ambalaje până în 2030 iar 85% dintre toate locuințele din UE să aibă o calitate excelentă a apei

Costul total al dezastrelor naturale cauzate de condițiile climatice extreme, cum ar fi seceta, furtunile, inundațiile și valurile de căldură în Statele Membre ale UE între 1980 și 2016.

 

Cetățeni din întreaga UE se reunesc pentru a lua o poziție de susținere a mediului înconjurător. De la îmbunătățirea sănătății apelor curgătoare, a mărilor planetei până la sprijinul reciproc din timpul incendiilor forestiere, fiecare dintre noi este este invitat să se alăture celorlalți cetățeni ai Europei care activează în domeniul mediului și să ne aducem contribuția prin colaborarea cu aceștia.

Un important rol în protejarea mediului îl pot avea educatorii, cadrele didactice, indiferent de materia predată, prin atitudinea față de mediu, în principal în clasă precum și în afara școlii. Copiii sunt cei care pot fi cel mai ușor modelați în sensul trezirii preocupării pentru protecția mediului ei fiind astfel pregătiți ca în viața adultă să fie conștienți de nevoia de protecție a mediului și să cunoască măsurile pe care le pot lua la rândul lor.

Este evident că este nevoie de a o abordare a obiectivelor educației de mediu în contextul curriculum și o nevoie de a fi elaborate instrucțiunile necesare atingerii obiectivelor menționate.

Acest chestionar a fost conceput pentru a dezvolta un instrument cu ajutorul căruia să se poată evalua disponibilitatea cadrelor didactice precum și măsura în care acestea sunt conștiente de nevoia educării elevilor în scopul pregătirii acestora pentru protecția mediului.

Se încearcă detectarea percepției persoanelor testate din perspectiva comportamentului față de problemele de mediu (autoeficiență) și așteptarea lor ca un comportament specific în privința protecției mediului și așteptarea lor că va avea ca rezultat dezirabil eficacitatea.

Se consideră că există o îndoială a cadrelor didactice față de posibilitatea implicării lor în activități care să conducă la educarea elevilor în scopul protecției mediului. De asemenea, se înceracă identificarea cauzei lipsei de încredere în propria persoană în abilitatea de a învăța concepte noi despre mediu (credințe negative de autoeficiență), dar și a încrederii că învățarea elevilor în direcția protecției mediului poate fi îmbunătățită prin predare eficientă (credințe pozitive privind speranța rezultatului).

Pe baza răspunsurilor primite se poate încerca identificarea celui mai potrivit mod de abordare a problematicii de mediu – fie prin integrarea temelor de mediu în predarea disciplinelor din programa școlară fie prin includerea în programa școlară a unei discipline, separat pentru problematica mediului.

Rezultatele obținute pot fi luate în considerare în proiectarea sau revizuirea a diferitelor programe de pregătire profesională continuă a cadrelor didactice ca instrument de sprijin adecvat pentru pregătirea viitorilor practicieni pentru a preda problemele de mediu în școli. Lipsa de sprijin se manifestă prin ne-oferirea unui curs pentru instruirea în problematica protecției mediului sau prin eșecul integrării conceptelor respective în procesul de pregătire a cadrelor didactice prin cursuri selective.

Experiența din trecut se deduce faptul că  elevii manifestă în general o lipsă de cunoștințe în ce privește protecția mediului care poate fi corectată prin predarea lor în școli, existând disponibilitatea de a ajuta elevii să învețe conceptele despre mediu.

Chestionarul constă dintr-un set de întrebări scara de tip Likert, prin care respondenții își exprima de la un acord puternic (1) până la un dezacord puternic (5). Conține 23 de enunțuri, 13 exprimate pozitiv și 10 negativ. Acest chestionar cuprinde două scale, și anume, scala personală a credinței eficienței didactice (dimensiunea de autoeficiență care conține 13 elemente) și scala de așteptare a rezultatului (dimensiunea speranței rezultatului) care conține 10 elemente).

În interpretarea rezultatelor procentele se împart de-a lungul a trei categorii: cei care se află în acord, cei care exprimă o poziție de incertitudine sau neutru și cei care sunt în dezacord cu enunțul. Procentele mai mari de cincizeci pot fi considerate semnificative suficient ca să exprime ceva care să justifice considerația. În cazul în care 25% mai mult din răspunsurile cad sub un nivel incert sau neutru, acest lucru indică faptul că respondenții nu au putut să ia o poziție și poate fi privit ca un motiv de îngrijorare. Prin aplicarea chestionarului se pot trage concluzii privind faptul dacă respondenții consideră că predarea cunoștințelor de mediu este utilă, familiarizarea elevilor cu conceptele respective este posibilă și că respondenții cred că pot crește performanțele elevilor prin o predare eficientă.

Credința personală negativă în autoeficiență și pozitiv credința de așteptare a rezultatului percepută de profesorii preseruice în studiu susține cu tărie necesitatea creșterii acestora cunoștințe și abilități în predarea cunoștințelor despre protecția mediului. Acest lucru de a combina credința negativă și credința pozitivă nu este deloc contradictorie. Unii își dau seama că nu au cunoștințe și abilități suficiente în predarea cunoștințelor despre protecția mediului (prin urmare, autoeficiență negativă) și totuși ei cred că pot realiza cu bine predarea, familiarizarea elevilor cu conceptele despre protecția mediului va crește (prin urmare, pozitivă rezultatul așteptării). De aici rezultă că există o disponibilitate de a primi instruire în predarea conceptelor despre protecția mediului. Pregătirea s-ar putea să se facă prin includerea în lecțiile disciplinelor de elemente despre protecția mediului sau prin introducerea în programa de învățământ a unui curs separat privind protecția mediului.

Itemii chestionarului sunt în număr de 23 dintre care 13 se referă la eficiența didactică (dimensiunea de autoeficiență) și 10 exprimă gradul de așteptare a rezultatului (dimensiunea speranței rezultatului).

Vă rugăm să indicați gradul în care sunteți de acord sau nu sunteți de acord fiecare afirmație de mai jos, încercuind literele corespunzătoare către dreptul fiecărei afirmații.

1 – sunt total de acord;

2 – sunt de acord;

3 – sunt neutru;

4 – dezacord;

5 – nu sunt de acord.

1.      Când un elev obține rezultate mai bune decât de obicei în educația privind protecția mediului, este de obicei deoarece profesorul a depus un efort suplimentar.

2.      Voi găsi continuu metode noi de predare a lecțiilor despre mediu.

3.      Oricât de mult m-aș strădui nu voi putea lecțiile despre mediu la fel de bine ca pe cele mai multe lecții din alte discipline.

4.      Atunci când notele obținute de elevi la pentru lecțiile despre mediu se datorează faptului că profesorul lor a găsit un mod de abordare didactică mai eficientă.

5.      Cunosc pașii necesari pentru predarea conceptelor despre mediu eficient.

6.      Nu voi fi eficient în monitorizarea activităților de predare privind protecția mediului.

7.      În cazul în care elevii nu pot asimila cunoaște în studiul conceptelor privind protecția mediului, cel mai probabil se datorează modului de abordare didactică a temei.

8.      În general voi preda lecțiile despre mediu mai puțin eficient decât disciplinele mele.

9.      Mediul social din care elevii provin poate influenta negativ rezultatele obținute în urma predării conceptelor despre protecția mediului.

10.  Rezultatele slabe ca urmare a capacității reduse de asimilare a unor elevi nu pot fi imputate cadrului didactic.

11.  Când un copil cu rezultate de regulă mai slabe progresează în domeniul protecției mediului, se datorează de obicei atenției sporite dată de profesor.

12.  Înțeleg conceptele despre protecția mediului suficient de bine pentru a fi eficient în predarea lor elevilor.

13.  Efortul crescut în predarea conceptelor despre mediu determină schimbări mici în cazul anumitor elevi.

14.  Profesorul este în general cel responsabil pentru performanțele elevilor în privind protecția mediului.

15.  Acumularea de cunoștințe despre protecția mediului este direct legată de eficacitatea modului de predare al profesorului.

16.  Dacă părinții constată că copilul lor manifestă un interes crescut pentru problemele de mediu la școală, probabil se datorează performanței profesorului copilului.

17.  Există dificultăți în a explica elevilor de ce experimentele științifice pe teme de mediu funcționează.

18.  De regulă voi putea să răspund la întrebări ale elevilor în privința protecției mediului.

19.  Mă întreb dacă voi putea dobândi cunoștințe, abilități și competențe necesare predării cunoștințelor, conceptelor despre protecția mediului.

20.  Dacă va trebui să aleg, prefer să nu invit conducerea școlii pentru a-mi evalua modul de predare a lecțiilor despre protecția mediului.

21.  Când un student are dificultăți în înțelegerea unui concept despre protecția mediului, de obicei voi încerca să schimb modul de a ajuta elevul pentru a înțelege mai bine.

22.  Când predau o lecție despre protecția mediului, de regulă consider ca fiind bine venite întrebările elevilor.

23.  Nu știu ce să metode să adopt pentru a stârni interesul elevilor pentru problemele de mediu.

Chestionarul poate fi completat la adresa: https://forms.gle/CBVuRzdjys6ms3WF8