Personalul încadrat în învăţământul preuniversitar beneficiază de dreptul de a participa la oricare din formele de pregătire şi de organizare a perfecţionării/formării continue.

Personalul didactic, de conducere, îndrumare şi control, precum şi personalul didactic auxiliar participă la activităţile de formare continuă, în condiţiile art. 275 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă un ansamblu de activităţi având ca scop dezvoltarea competenţelor, cunoştinţelor şi expertizei individuale şi se realizează ca dezvoltare profesională şi evoluţie în carieră.

Ansamblul activităţilor de formare continuă cuprinde:

a)programe de perfecţionare a pregătirii ştiinţifice, psihopedagogice şi didactice, inclusiv cercuri psihopedagogice, inspecţii speciale şi interasistenţe la clasă;

b)programe de formare în domeniile conducerii, îndrumării şi evaluării învăţământului;

c)cursuri de pregătire şi susţinerea examenelor de obţinere a gradelor didactice II şi I; gradele didactice pot fi obţinute la una dintre specializările înscrise pe diploma/diplomele pe care candidatul o/le deţine sau la una dintre disciplinele pe care cadrul didactic le poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare Centralizator;

 

d)programe de conversie profesională;

e)studii corespunzătoare unei specializări din alt domeniu de licenţă;

f)sesiuni de comunicări ştiinţifice, conferinţe, ateliere, seminare în domeniul educaţional;

g)programe de schimburi de experienţă în reţele de educaţie naţionale şi internaţionale.

Formarea continuă şi formarea iniţială sunt concepute ca procese interdependente, între care se stabilesc interacţiuni şi pârghii de autoreglare menite să adapteze permanent formarea personalului didactic la dinamica proceselor şi sistemelor de educaţie.

Formarea continuă a personalului didactic se întemeiază pe modelul abordării prin competenţe şi pe conceptul de dezvoltare cumulativă a nivelului de competenţă a personalului didactic. Nivelul de competenţă vizat prin programele şi activităţile de formare continuă/perfecţionare este evaluat în funcţie de:

a)capacitatea cadrului didactic de a mobiliza, a combina şi a utiliza în mod autonom capacităţile de cunoaştere, abilităţile şi competenţele generale şi cele profesionale în acord cu evoluţia curriculum-ului naţional şi cu nevoile de educaţie.

b)capacitatea cadrului didactic de a face faţă schimbării, situaţiilor complexe precum şi unor situaţii de criză.

Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar este coordonată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi se realizează printr-un sistem de instituţii, organizaţii şi structuri între care se stabilesc relaţii ierarhice şi relaţii funcţionale menite să asigure coerenţa, compatibilitatea şi respectarea standardelor de calitate în proiectarea, realizarea şi evaluarea programelor de formare continuă la nivel naţional.

Din punctul de vedere al poziţiei şi competentelor cu care sunt abilitate instituţiile, organizaţiile şi structurile care îl alcătuiesc, sistemul naţional de formare continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar cuprinde:

a)instituţii şi structuri cu funcţii de reglementare, coordonare, finanţare, evaluare, acreditare şi monitorizare a programelor de formare continuă

b)instituţii, organizaţii şi structuri cu funcţii de organizare şi realizare a programelor şi activităţilor de formare continuă, având statutul de furnizori de programe de formare continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control.

Modalităţi de organizare a formării continue

Formarea continuă a personalului didactic poate cuprinde forme şi modalităţi diferite de dezvoltarea profesională în funcţie de nivelul de competenţă profesională şi de specialitatea/domeniul de activitate.

Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control şi recalificarea profesională se realizează pe baza standardelor profesionale pentru profesia didactică.

Modalităţile principale de organizare a formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt:

a)activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupe de unităţi, respectiv catedre, comisii metodice, şi cercuri pedagogice;

b)sesiunile metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane, schimburi de experienţă şi parteneriate educaţionale pe probleme de specialitate şi psihopedagogice;

c)stagiile periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei;

d)cursurile organizate de societăţi ştiinţifice şi alte organizaţii profesionale ale personalului didactic;

e)cursurile de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice;

f)cursurile de formare în vederea dobândirii de noi competenţe şi calităţii/ funcţii, conform standardelor de pregătire specifice;

g)cursurile de pregătire a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice;

h)cursurile de pregătire şi perfecţionare pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de control, potrivit unor programe specifice;

i)bursele de perfecţionare şi stagiile de studiu şi documentare, realizate în ţară şi în străinătate;

j)cursurile postuniversitare de specializare;

k)studiile universitare de masterat pentru cadrele didactice care au absolvit cu diploma de licenţa de 4 ani;

l)programe postuniversitare;

m)studiile universitare de doctorat;

n)dobândirea de noi specializări didactice, diferite de specializarea/ specializările curentă/ e.

Programele şi activităţile de perfecţionare pot fi organizate în forme de învăţământ flexibile, adaptate obiectivelor şi conţinuturilor formării, precum şi posibilităţilor şi cerinţelor participanţilor, respectiv:

a)prin cursuri cu frecvenţă, organizate modular, în perioada vacanţelor şcolare, în zilele nelucrătoare sau în zilele lucrătoare cu acordul participanţilor şi al sindicatelor;

b)în sistemul învăţământului la distanţă, prin utilizarea platformelor e-learning şi a suporturilor electronice, combinate cu orientarea şi asistarea învăţării prin procedurile de tutoriat;

c)prin cursuri fără frecvenţă organizate de instituţii de învăţământ superior, combinate cu consultaţii periodice, potrivit opţiunilor participanţilor;

d)prin alte forme de organizare care îmbină învăţarea asistată de formatori prin cursuri, seminarii, laboratoare şi activităţi practice comune, cu învăţarea prin studiul individual şi activitatea independentă a participanţilor.

Evaluarea formării continue

Evoluţia în carieră va fi evaluată conform criteriilor stabilite pentru acordare a gradelor didactice.

Evaluarea formării continue se efectuează prin:

a)acumularea creditelor profesionale transferabile;

b)validarea competenţelor obţinute în activitatea didactică cuprinse în fişele anuale de evaluare ale personalului didactic, în rapoartele de inspecţie şi asistenţă la oră;

c)punctarea portofoliului.

Programele de formare continuă asigură dezvoltarea profesională sistematică a personalului didactic şi sunt valorificate prin sistemul de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile.

Condiţia participării periodice la programe de perfecţionare şi implicit acumularea a 90 de credite profesionale transferabile, se consideră integral îndeplinită în următoarele situaţii:

a)pentru personalul didactic care a obţinut, în intervalul respectiv, gradul didactic II, gradul didactic I sau titlul de profesor emerit;

b)pentru personalul didactic din învăţământul antepreşcolar, preşcolar şi din învăţământul general obligatoriu care a absolvit, în intervalul respectiv, studii universitare de masterat, în domeniul de specialitate sau în domeniul Ştiinţele educaţiei, cu condiţia ca suma creditelor la licenţă şi masterat să fie de cel puţin 300 de credite;

c)pentru personalul didactic care a absolvit, în intervalul respectiv, studii universitare de doctorat în domeniul de specialitate sau în domeniul Ştiinţele educaţiei;

d)pentru personalul didactic care a absolvit, în intervalul respectiv, un program de conversie profesională în învăţământ prin studii postuniversitare cu durata de minimum 3 semestre;

e)pentru personalul didactic care a obţinut, în intervalul respectiv, o specializare didactică, diferită de specializarea curentă (licenţă şi masterat didactic).

Competenţe pentru evoluţia în cariera didactică şi dezvoltarea profesională

Formare continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar se bazează pe sistemul competenţelor profesionale, conform art. 244 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Principalele domenii în care se definesc competenţele corespunzătoare profesiei didactice sunt:

a)domeniul specializării şi al didacticii specializării corespunzător disciplinelor de învăţământ şi funcţiei deţinute de cadrul didactic;

b)domeniul pedagogiei şi psihologiei educaţiei;

c)domeniul managementului educaţional şi al legislaţiei şcolare;

d)domeniul tehnicilor de informare şi de comunicare aplicate în procesele de predare şi învăţare, în managementul instituţional şi gestionarea datelor;

e)domenii inter-trans-disciplinare şi cross-curriculare vizând strategiile alternative şi complementare de instruire, cercetarea şi inovarea, comunicarea şi parteneriatele cu mediul social etc.

Sistemul de competenţe pe care se întemeiază prezenta metodologie preia şi adaptează la specificul profesiei didactice şi la cerinţele învăţământului preuniversitar românesc categoriile şi nivelurile de competenţă cu care operează Cadrul European al Calificărilor (CEC), Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (CNCIS) şi Cadrul European al Competenţelor.

Competenţele profesionale reprezintă ansamblul unitar şi dinamic al cunoştinţelor şi abilităţilor.

Sistemul de competenţe cuprinde cinci categorii fundamentale:

a)competenţe profesionale: competenţe cognitive, competenţe funcţional-acţionale;

b)competenţe complementare: compentenţe digitale, competenţe lingvistice, competenţe de consiliere;

c)competenţe transversale: competenţe de rol, competenţe de dezvoltare personală şi profesională;

d)competenţe de conducere, de îndrumare şi de control;

e)competenţe dobândite prin programe de conversie profesională.

Cunoştinţele, ca dimensiune cognitivă şi element structural al competenţei, se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific adecvat specialităţii, explicare şi interpretare.

Abilităţile, ca dimensiune funcţional-acţională şi element structural al competenţei, se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare.

Competenţele profesionale derivate din cunoştinţele şi abilităţile enumerate vizează: proiectarea, realizarea şi evaluarea procesului educaţional din învăţământul preuniversitar, structurarea logică şi transpunerea psihopedagogică a conţinuturilor predării şi învăţării în specializarea obţinută prin studiile de licenţă sau, după caz, prin studiile de specializare de nivel mediu, investigarea şi soluţionarea problemelor specifice şcolii şi educaţiei.

Competenţele complementare reprezintă ansamblul competenţelor de proiectare şi realizare a procesului instructiv/educativ ca modalitate de comunicare şi se exprimă prin următorii descriptori: comunicare flexibilă şi persuasivă, accesarea corectă a surselor de informare, cunoaşterea şi înţelegerea relaţiei elev-profesor-părinţi-şcoală-comunitate.

Competenţele complementare vizează: stăpânirea conceptelor şi a teoriilor de comunicare orizontală/verticală, utilizarea calculatorului în procesul instructiv/educativ, aplicarea cunoştinţelor, a capacităţilor şi a atitudinii necesare în activitatea de consiliere a elevilor şi a părinţilor.

Competenţele transversale sunt acele capacităţi care depăşesc un anumit domeniu, respectiv program de studii, având o natură transdisciplinară şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate, interacţiune socială, dezvoltare personală şi profesională.

Competenţele transversale vizează: recunoaşterea şi respectarea diversităţii şi a multiculturalităţii, autonomia învăţării, iniţiativă şi spirit antreprenorial, deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii, respectarea şi dezvoltarea valorilor şi eticii profesionale, inserţia activă şi eficientă în colectivitate/comunitatea şcolară şi/sau profesională, cultivarea unui mediu şcolar centrat pe valori şi relaţii democratice, autonomia în căutarea, selectarea, prelucrarea şi comunicarea informaţiilor.

Descrierea competenţelor dobândite prin evoluţia în carieră

Evoluţia în carieră se realizează conform art. 242 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Acordarea gradului didactic II asigură cadrului didactic, atingerea unui nivel înalt de profesionalizare, competenţele astfel dobândite, constituindu-se ca o valoare adăugată în intervalul parcurs de la obţinerea definitivării.

Acordarea gradului didactic I asigură cadrului didactic un nivel superior de competenţă profesională, prin care îşi poate valorifica la un nivel deosebit activitatea de cercetare şi expertiză în mediul educaţional.

Competenţele dobândite prin promovarea gradului didactic II

Competenţe profesionale:

a)Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei de specialitate şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire.

b)Asimilarea noilor concepte şi teorii în concordanţă cu tendinţele şi abordările actuale din domeniul didacticii specialităţii.

Competenţe psiho-pedagogice:

a)Valorificarea personalizată a programei şi a manualelor şcolare şi adaptarea acestora la particularităţile elevului/grupului de elevi;

b)Valorificarea, în cadrul proiectului activităţilor educative/extracurriculare, a potenţialului metodologic al diferitelor modele de proiectare curriculară şi al altor studii curriculare integrate;

c)Aplicarea tehnicii şi a strategiilor centrate pe elev în vederea atingerii progresului şcolar.

Competenţe psiho-sociale:

a)Cooperarea cu şcoala, cu elevii, cu părinţii, cu diferiţi parteneri sociali în vederea atingerii obiectivelor educative ale şcolii;

b)Pilotarea situaţiilor de predare-învăţare în funcţie de particularităţile clasei/grupului de elevi şi de competenţele vizate de programele şcolare;

c)Elaborarea de proiecte şi programe de adaptare rapidă a elevilor la schimbările de natură socială (legate de drepturile copilului, viaţa asociativă şi participarea la viaţa comunităţii modificând comportamentul de tip tradiţional);

d)Colaborarea cu membrii echipei pedagogice pentru realizarea sarcinilor care permit dezvoltarea şi evaluarea competenţelor vizate de programele şcolare.

Competenţe privind managementul clasei:

a)Planificarea, organizarea şi monitorizarea modului de funcţionare a clasei în vederea favorizării învăţării şi socializării elevilor;

b)Operarea cu standarde de pregătire profesională pentru proiectarea unui demers didactic adaptat specificului clasei;

c)Comunicarea clară a exigenţelor cu privire la comportamentele şcolare şi sociale adecvate, aşteptate de la elevi.

Competenţele dobândite prin promovarea gradului didactic I

Competenţe profesionale:

a)Realizarea corelaţiilor intra, inter şi pluridisciplinare a conţinuturilor;

b)Valorificarea superioară a conceptelor fundamentale achiziţionate prin cercetarea metodico-ştiinţifică.

Competenţe psiho-pedagogice:

a)Stabilirea unor conexiuni concrete între rezultatele învăţării, experienţele de învăţare şi formele de evaluare;

b)Utilizarea achiziţiilor cognitive şi practico-aplicative în elaborarea programelor pentru curriculum la decizia şcolii şi curriculum de dezvoltare locală;

c)Elaborarea unor situaţii de învăţare cu caracter aplicativ, raportate la exigenţele unui învăţământ aflat în progres, integrat evoluţiei învăţământului European.

Competenţe psiho-sociale:

a)Stabilirea de parteneriate cu elevii, colegii, părinţii şi alţi factori interesaţi în procesul instructiv - educative;

b)Selectarea unor metode şi tehnici moderne de organizare a activităţilor didactice, extracurriculare folosind o gamă variată de mijloace şi materiale legate de viaţa comunităţii pentru punerea în evidenţă a atitudinilor şi comportamentelor psiho-sociale;

c)Identificarea dinamicii şi a tendinţelor de pe piaţa muncii şi corelarea acestora cu procesul instructiv-educativ.

Competenţe privind managementul clasei:

a)Capacitatea de a crea condiţii pentru ca elevii să se angajeze în situaţii-problemă, sarcini sau proiecte semnificative, ţinând cont de particularităţile cognitive, afective şi sociale;

b)Organizarea şi administrarea mediului de învăţare în colaborare cu părinţii şi conducerea organizaţiei şcolare;

c)Gestionarea situaţiilor de criză educaţională;

d)Implicarea elevilor în viaţa comunităţii (activităţi umanitare, culturale, sportive, de protecţie a mediului, de voluntariat s.a.).

Descrierea competenţelor dobândite prin dezvoltare profesională

Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control este parte componentă a formării continue, conform art. 242 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,

Dezvoltarea profesională se realizează numai prin instituţii acreditate pentru formare continuă pe baza sistemului de recunoaştere, acumulare şi echivalare a creditelor profesionale transferabile elaborate de către M.E.N.

Sistemul de competenţe cuprinde:

Competenţe pedagogice - exprimate în proiectarea, conducerea, evaluarea procesului de instruire, în cunoaşterea, consilierea şi asistarea dezvoltării personalităţii elevilor.

a)Folosirea cunoştinţelor din documentele de curriculum şi din alte surse în conceperea experienţelor de învăţare.

b)Dezvoltarea şi implementarea unui program model pentru a aborda nevoile de învăţare specifice ale unui elev sau ale unui grup de elevi.

c)Capacitatea de a comunica uşor cu elevii, de a-i influenţa şi motiva pentru activitatea de învăţare.

d)Priceperea de a acţiona permanent şi adecvat în orice situaţie didactică în scopul realizării obiectivelor educaţionale.

e)Capacitatea cadrului didactic de a forma elevilor convingeri morale, civice, estetice; profesorul este capabil de a exercita influenţe pozitive asupra vieţii afective a elevilor.

Competenţe sociale - exprimate în interacţiuni cu elevii şi cu comunitatea şcolară:

a)Stabilirea de parteneriate cu membrii comunităţii şcolare extinse.

b)Motivarea activităţilor de echipă;

c)Transmiterea cunoştinţelor obţinute prin procesul continuu de învăţare profesională cu privire la dezvoltarea şcolii, a curriculum-ului şi a proceselor curriculare.

d)Cunoaşterea elevilor.

Competenţe referitoare la managementul clasei obiectivate în organizarea şi conducerea clasei şi a organizaţiei şcolare.

a)Capacitatea de a investiga şi soluţiona problemele specifice ale şcolii şi educaţiei.

b)Capacităţi şi atitudini de relaţionare şi comunicare cu mediul şcolar şi cu cel profesional.

c)Utilizarea tehnicilor şi instrumentelor de evaluare specifice procesului educaţional.

d)Gestionarea actului decizional prin asumarea răspunderii sau delegarea responsabilităţilor în cadrul grupelor de lucru din unităţile de învăţământ.

Competenţe profesional-ştiinţifice:

a)Selectarea cunoştinţelor specifice disciplinei predate în funcţie de capacităţile de învăţare, nevoile, interesele şi aspiraţiile elevilor;

b)Interrelaţionarea domeniilor de învăţare şi a cunoştinţelor interdisciplinare;

c)Articularea valorilor culturale şi educative de bază, a principiilor de învăţare şi evaluare care stau la baza curriculum-ului.

Competenţe info-documentare:

a)autonomie în căutarea, selectarea, prelucrarea şi comunicarea informaţiilor;

b)selectarea unor tehnici de cercetare documentară adaptate tipului de cercetare;

c)utilizare a resurselor info-documentare pe suporturi multiple în pregătirea cursurilor, în predare şi evaluare.

Competenţe de management al carierei şi al dezvoltării personale:

a)Analizarea autoreflexivă a nivelului propriei pregătiri profesionale în raport cu exigenţele formulate pentru cariera didactică;

b)Identificarea tipurilor de competenţe dezirabile în plan personal (identificarea necesarului de formare raportat la nevoile personale);

c)Stabilirea nevoilor de formare proprii prin raportare la cadrul legal naţional şi european care reglementează evoluţia în cariera didactică;

d)Îmbunătăţirea activităţii didactice prin dezvoltarea unor seturi/ tipuri noi de competenţe în concordanţă cu evoluţia profesiei didactice şi cu oferta de formare.

Competenţele dobândite prin dezvoltare profesională de către personalul didactic cu funcţii de conducere, îndrumare şi control sunt:

1)Competenţe de comunicare şi relaţionare.

2)Competenţe psiho-sociale.

3)Competenţe de conducere şi coordonare.

4)Competenţe de gestionare şi administrare a resurselor.

5)Competenţe care vizează dezvoltarea instituţională.

6)Competenţe de evaluare.

7)Competenţe de utilizare a tehnologiilor informaţionale.

8)Competenţe care vizează self-managementul.

Evaluarea şi certificarea în cadrul sistemului de credite transferabile

Evaluarea competenţelor profesionale se raportează la elementele descrise de standarde profesionale pentru profesia didactică şi standardele de calitate şi se efectuează în raport cu criteriile de realizare descrise de standarde.

După absolvirea cursurilor de formare continuă se obţine Certificatul de competenţe profesionale.

Acordarea certificatului de competenţă se bazează pe evaluarea a ceea ce candidatul ştie să facă în condiţii reale de muncă.

Monitorizarea evoluţiei în carieră este realizată de inspectoratele şcolare judeţene/ al Municipiului Bucureşti prin inspectorul de specialitate şi de către directorii unităţilor de învăţământ;

Monitorizarea dezvoltării profesionale se face la nivelul judeţului prin casele corpului didactic, iar la nivelul unităţilor de învăţământ prin comisia pentru perfecţionare şi formare continuă, şi este responsabilitatea directorului casei corpului didactic/unităţii de învăţământ.

Conversia profesională

Prin programe de conversie profesională, cadrele didactice dobândesc noi competenţe pentru alte specializări sau pentru ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele dobândite prin formarea iniţială, conform art. 244, alin. 5, pct. d) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Unităţile de învăţământ preuniversitar recomandă formarea continuă prin conversie profesională pentru angajaţii proprii, conform art. 244 (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Programele de conversie profesională pot fi urmate de orice cadru didactic care doreşte să obţină o nouă specializare.

Cadrelor didactice care au finalizat un program de conversie profesională li se consideră îndeplinită condiţia de participare periodică la programe de formare continuă.

Programele de conversie profesională sunt furnizate de instituţii de învăţământ superior, la solicitarea MEN, în funcţie de nevoile de competenţe apărute în sistemul de învăţământ preuniversitar ca urmare a dinamicii proceselor şi evoluţiei sistemelor de educaţie.

 

Programele de conversie profesională furnizate pentru personalul didactic cu studii superioare, prin cursuri de nivel universitar sau postuniversitar, vor avea la baza sistemul de recunoaştere şi echivalare a creditelor de studii.