Profesorul are nevoie să cunoască reţeaua relaţiilor afective, de atracţie sau de respingere din clasă şi să modeleze pattern-urile de atracţie, pentru a-i sprijini pe cei izolaţi să reintre în grup şi să evolueze mulţumitor în cadrul lui.

 Profesorul are nevoie de un set de tehnici specifice, cum ar fi sociograma clasei, derivată din concepţia sociometrică a lui Jacob Moreno. Considerata de multi teoreticieni ca fiind o forma specifica de ancheta psihosociologica, analiza sociometrica s-a impus odata cu aparitia lucrarii lui J. L. Moreno, „We shall survive” prin care autorul isi manifesta intentia de a gasi o modalitate de sondare a relatiilor interpersonale din cadrul grupurilor mici, mai cu seama a celor de natura preferentiala. Principalul instrument utilizat in cadrul metodelor sociometrice il constituie testul sociometric care, de la Moreno si pana astazi, a fost utilizat cu o dubla destinatie:

 

a)      sa permita determinarea locului pe care il ocupa un individ oarecare in contextul relatiilor interpersonale din grup (cat de popular sau, dimpotriva, cat de izolat, respins, ignorat este);

b)      sa permita detectarea structurii psihologice globale a grupului, cu diferitele lui substructuri, in centre de influenta, grade de coeziune etc.

Prin intermediul acestui instrument se incearca o studiere a structurilor de grup prin prisma factorilor psihologici, mai ales a atractiilor si respingerilor ce se manifesta in cadrul grupului.

Cercetarea cu ajutorul testului sociometric parcurge cateva etape distincte:

A)    alcatuirea si aplicarea testului sociometric;

B)     despuierea testului si alcatuirea sociomatricei;

C)    intocmirea sociogramei;

D)    reorganizarea grupului potrivit imaginii rezultate din test.

Tehnicile sociometrice evidentiaza relaţiile de simpatie, de antipatie şi raporturile de indiferenţă din clasă, oferind o radiografie afectivă a colectivului.

Testul sociometric, principalul instrument aflat la îndemâna profesorului, conţine întrebări care se cere elevilor să precizeze în ordine pe câțiva (de regulă, trei) din colegii lor, împreună cu care ar face sau nu o anumită activitate, pe care i-ar accepta sau nu ca ocupanți ai unui anume status în clasă etc.

Etapa A: TESTUL SOCIOMETRIC

Nume şi prenume elev..............................................................................

Vârsta.................................   

1.Numeşte trei dintre colegii tăi cu care ai vrea să fii prieten.Scrie-i în ordinea preferinţei.

         1……………………………………

         2.......................................................

         3...........................................................

2.Numeşte trei dintre colegii tăi cu care nu ai dori să fii prieten

          1.......................................................

          2.........................................................

          3.................................................................

ETAPA B: Matricea sociometrică necesara includerii elevilor in grupuri cu structura cooperative

SOCIOMATRICE = metodă de prelucrare a datelor culese prin testul sociometric.

Este un tabel cu două intrări, în care sunt trecuţi toţi membrii grupului investigat, cu alegerile şi respingerile emise şi primite de fiecare dintre aceştia.

Regulile principale de alcătuire sunt:atât pe verticală cât şi pe orizontală se trec numele indivizilor din grupul cercetat.

Notarea percepţiei alegerilor şi respingerilor se face alături cu cifrele ordonate în paranteză.

Pe baza datelor ordonate în tabel se calculează o serie de indici pentru fiecare membru al grupului care se înscriu în rubricile suplimentare din josul şi din dreapta tabelului.

Sociomatricea face posibilă analiza statistico-matematică a datelor prin a căror interpretare se pot trage concluzii despre grup ca întreg sau despre indivizi.

 

 

Sursa: https://www.scribd.com/doc/36395098/Exemplu-de-Test-Sociometric-1-3

ETAPA C. SOCIOGRAMA

SOCIOGRAMA = metodă grafică de prelucrare a datelor obţinute prin testul sociometric, care permite reprezentarea şi dezvăluirea relaţiilor interindividuale ale unui grup ((Dicţionarul de psihologie,Paul Popescu Neveanu,Ed. Albatros,1978).

Fiecare membru al grupului este reprezentat printr-un cerc şi orice alegere sau respingere printr-o linie continuă şi una punctată sau prin săgeţi.

Reţeaua care rezultă are diverse configuraţii după structura grupului.

 

 

Sursa: https://www.scribd.com/doc/36395098/Exemplu-de-Test-Sociometric-1-3

INDICELE  DE  STATUS  PREFERENTIAL

Se alcătuieşte după formula:

Isp al elevului X=  Nr. alegeri (de cȃte ori a fost ales elevul X de către colegi) – Nr. respingeri (de cȃte ori a fost ales elevul X de către colegi) / N (numărul de membri ai clasei) -1

 

 

Ca urmare a acestui calcul, profesorul va putea implementa ETAPA D, (reorganizarea grupului potrivit imaginii rezultate din test), sau va fi atent la relaţiile elevului X ȋn clkasă pentru a-I putea facilita integrarea, ori va utiliza resursele acestuia ȋn scopul ȋmbunătăţirii statusului preferential al altor elevi, mai puţin acceptaţi ȋn grupul clasei.

Se descriu astfel o serie de efectele  pozitive  - asupra comportamentelor si emotiilor elevilor - ale cooperarii ca interacţiune utilizată de cadrul didactic in procesul de instruire

-stimuleaza interactiunea dintre elevi, comunicarea, al atitudinile pozitive reciproce, coeziunea grupului.

 - comunicarea onesta si deschisa intre parteneri, fiecare fiind interesat sa transmita informatiile semnificative si pe cele mai relevante.

- dezvolta sentimente mutuale de simpatie si prietenie, de incredere, de disponibilitate la solicitarile celuilalt.

- climat mai destins, lipsit de tensiuni, in care fiecare poate sa lucreze potrivit propriilor capacitati.

- chiar si elevii slabi au posibilitatea sa contribuie la obtinerea unor rezultate bune de catre grup.

- genereaza cresterea stimei de sine, a increderii in fortele proprii, dar si a valorizarii competentelor celorlalti.

- apartenenta ofera membrilor satisfactie, echilibru si conditii optime de dezvoltare a personalitatii.

- efect pozitiv în ce privește motivația, percepția celuilalt, etc.

- reduce antagonismele, rivalitatea, actele ostile şi agresive,

-  contribuie la stabilirea unui climat de înțelegere în interiorul grupului.

- în sarcinile simple, prezenţa celorlalţi în calitate public sau de co-actori in aceeasi sarcina, stimuleaza motivaţia şi performanţa.

- atracţia dintre membrii grupului duce la performante şcolare înalte.

- este o sursă de satisfacţie personală pentru membri şi un factor al coeziunii grupului.

Ȋn mod explicit printre efectele  pozitive  - asupra proceselor raţionale ale elevilor necesare succesului scolar – generate prin cooperare ca interacţiune utilizată de cadrul didactic ȋn procesul de instruire, se numără:

- comunicarea active intre parteneri, fiecare fiind interesat sa transmita informatiile semnificative si pe cele mai relevante.

-         schimbul de idei are efect stimulativ in realizarea performantelor superioare în rezolvarea problemelor,

-         grupul are un repertoriu mult mai variat de soluții, decât unul sau altul dintre membrii săi.

      - în sarcinile simple, prezenţa celorlalţi în calitate public sau de co-actori in aceeasi sarcina, stimuleaza motivaţia şi performanţa.

-         atracţia dintre membrii grupului duce la performante şcolare înalte.

-         efect pozitiv în ce privește strategiile de raționament

-         sarcinile efectuate în ordinea : competente, invatare spontana prin transfer de cunostinte / competente / algoritmi

-         invata in grup prin cooperare (modelare, imitatatie, exersare)
– exerciții practice attractive in grup– după studierea aspectelor teoretice,
– studiul și lucrul cu manualul mai atractive in cooperare,
– formarea obișnuinței de a răspunde sistematic la întrebări, prelucrarea informației, organizarea logică a informațiilor prin utilizarea resurselor umane ale grupului dupa abilitatile fiecaruia
– deprinderi de rezolvare independentă a sarcinilor,
–  grupul stimuleaza elevii datorita similitudinii in particularități de vârstă, de mobilizare intelectuală și atenție

-          elevii ”slabi” sunt solicitați să răspundă la întrebări mai ușoare, sunt încurajați sa participe la raționamente mai dificile pentru ei, dar pot fi resurse in grup si sunt stimulate de grup

          – abordarea muncii în grup stimulând comunicarea si responsabilizarea în grup

 - încurajarea intre elevi in a solicita explicații suplimentare profesorului atunci când nu ințeleg

BIBLIOGRAFIE ŞI RESURSE WEB

·        https://www.scribd.com/doc/36395098/Exemplu-de-Test-Sociometric-1-3

·        Paul Popescu Neveanu, 1978, Dicţionarul de psihologie, Bucureşti: Ed. Albatros

·        http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/sociologie/Tehnica-sociometrica52.php

·        Aguilar, E.(2016), The Art of Coaching Teams. Building Resilient Communities That Transform Schools, San Francisco CA:Jossey-Bass A Wiley Brand

·        Drulea Gabriel, 2008, „Sociodinamica grupului militar – o abordare polifuncţională”, Bucureşti: Ed. Militara

·        Nistor Gheorghiţa, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Univ. Bucureşti, Suport de curs ,,Psihosociologia organizațiilor din domeniul  asistenței sociale“