Conceptul de stima de sine apartine psihoterapeutului canadian-american Nathaniel Branden, care a publicat, dupa ani de cercetari si lucru in domeniul psihologiei, The Psychology of Self-Esteem in 1969; conceptul a devenit instantaneu cunoscut, fiind prezentat, la momentul respectiv, ca singurul factor care influenteaza intr-un mod decisiv toate aspectele vietii oamenilor, de la productivitatea la locul de munca si pana la performanta fizica, si fiind reprezentat dintr-o combinatie de auto-incredere si auto-respect.
Dupa Branden, stima de sine are 6 piloni:
- sa traiesti constient: practica de a fi constient de ceea ce faci in timp ce faci, practica mindfulness
- auto-acceptarea: practica de a-ti cunoaste gandurile, emotiile si comportamentele si de a le accepta cu blandete si respect
- auto-responsabilitatea, asumarea: practica de a-ti recunoaste actiunile si abilitatea de a fi cauza efectele pe care ti le doresti
- asertivitatea: practica de a-ti trata nevoile și interesele cu respect și de a le exprima în mod corespunzător.
- a trai cu scop: practica de formula obiective si planuri si de a implementa planuri pentru a le atinge
- integritatea personala: practica de a mentine concordanta intre convingerile si comportamentele tale
Pentru un elev, care este implicat in procesul educational si in procesul de dezvoltare a personalitatii, stima de sine este o abilitate critica, sensibila atat la mediul familial cat si la cel
scolar.
In colectivitate, conflictele si problemele se datoreaza existentei interactiunii cu ceilalti, iar copilul, desi reactiile primitive la frustrare si conflict sunt modalitati inferioare abilitatii noastre specific umane de rezolvare verbala aseriva a problemelor, nu are inca aceasta abilitate formata. De aceea copilul va utiliza metode inferioare de gestionare a conflictelor, si va genera sau va suferi experiente de viata neplacute.
Comentariile copiilor sau ale adultilor si experientele negative au capacitatrea de a reverbera in mintea si emotiile unui copil cu mai multa intensitate si un timp mai indelungat decat experientele pozitive. Persoanele care au stima de sine scazuta au de obicei amintiri dureroase, negative, numeroase din trecutul lor si au nevoie de multe experiente pozitive pentru a repara ranile traumelor.
De asemenea, pe masura ce crestem, ne pierdem capacitatea naturala de a ne complimenta singuri si incepem sa simtim nevoia de feedback-uri pozitive de la ceilalti; pe cand copilul mic aplauda cand face ceva bun si ii anunta pe ceilalti mandru de realizarea lui, scolarului si adultului nu le mai este permis sa se laude fara sa dovedeasca, fara sa fie vazuti si fara sa primeasca validarea celorlalti.
sursa:http://clubami.alinablagoi.ro/cum-imbunatatim-stima-de-sine-a-copiluluiadolescentului/
Jocul este o maniera indirecta dar eficienta de construire si repaarare a stimei de sine a copiilor.
Propunem o serie de activitati de grup care urmaresc cresterea stimei de sine la prescolari si scolari:
1. Linia Iubirii
Uitandu-ne in jurul nostru cu atentie, observam ca fiecare persoana are laturi pozitive si frumoase. Cand oamenii isi fac timp sa ii complimenteze pe ceilalti si sa primeasca ei insisi complimente, stima de sine este afectata in mod pozitiv. Acest tip de activitate da copiilor oportunitatea si timpul sa identifice si sa reflecteze la calitatile lor si la ale celorlalti.
Obiectivul activitatii este acela de comunica emotii si sentimente si de imbunatati stima de sine a celorlalti si jocul este recomandat in colectivitati in care copiii se cunosc si stau impreuna de ceva timp (dupa clasa I). Activitatea poate fi jucata in grup de 4 sau mai multi copii.
Materiale necesare: un plic mare pentru fiecare persoana, un set de 3-5 carduri pentru fiecare persoana, pixuri sau creioane si o bucata de sfoara
Descrierea activitatii: Fiecare copil din grup isi scrie numele pe plic, ii face o gaura intr-unul din colturi si il insira pe sfoara. Sfoara cu toate plicurile atarnate este agatata pe un perete sau intre doua scaune, astfel incat sectiunea ei din mijloc, cea cu toate plicurile insirate, sa atarne liber.
Fiecare grup primeste 4-5 cartonase si creioane si fiecare membru al grupului este anuntat ca de cate ori doreste, poate folosi cartonasele ca sa scrie un comentariu frumos sau un mesaj pozitiv despre un alt membru al grupului, dupa care introduce cartonasul scris in plicul cu numele colegului / colegei pentru care l-a scris. Copiii sunt incurajati sa scrie mesaje pozitive pentru cat mai multe persoane. O alta varianta este ca fiecare copil sa scrie n mesaj pozitiv, frumos, fiecarui membru al grupului.
La un moment ales de cadrul didactic, fiecare copil poate sa-si citeasca mesajele primite de el pe ,,linia iubirii”. De asemenea, cand un copil trebuie sa se mute cu familia, si trebuie sa schimbe scoala, sau trece printr-o experienta de viata negativa, se poate juca ,,linia iubirii’ pentru ca acesta sa poata pleca intr-o atmosfera pozitiva.
Ionut |
Ana |
Tudor |
Violeta |
Cadrul didactic poate purta dupa terminarea jocului discutii cu elevii din clasa, cu scopul de a stimula comunicarea si exprimarea:
- cum te-ai simti dupa ce ai citit toate mesajele pe care le-ai primit?
- cum te-ai simtit scriind mesaje frumoase altora?
- de ce este important sa poti sa accepti sau sa faci complimente altora? ( sa spui lucruri frumoase altora?)
1. Povesti de glorie
Pe masura ce o poveste este scrisa, autorul introduce fiecare caracter cu descrieri detaliate, pana cand, la final, aceste personaje devin clare si vii in mintea noastra. Pana la finalul povestii fiecare personaj are o personalitate distincta cu trasaturi unice, slabiciuni, calitati si abilitati..Aceasta activitate are ca finalitate crearea unei povesti bazate pe abilitatile si caracteristicile fiecarui membru al grupului.
Obiectivele activitatii: sa creasca stima de sine prin identificarea trasaturilor pozitive la ceilalti si prin receptarea de mesaje pozitive de la ceilalti.
Jocul este recomandat in colectivitati in care copiii se cunosc si stau impreuna de ceva timp (dupa clasa a IV-a). Activitatea poate fi jucata in grup de 2 sau mai multi copii.
Materiale necesare: hartie si pixuri sau creioane
Descrierea activitatii: se divide clasa in grupuri mici de unu pana la sase participanti. Se pozitioneaza grupurile astfel incat sa nu se auda intre ele.
Se asigura fiecarui grup foi de hartie si creioane sau pixuri. Se atribuie fiecarui grup unui alt grup si li se solicita sa scrie toate numele persoanelor din grupul atribuit pe hartia grupului.
Grupul va trebui sa scrie o poveste in care sa includa toate persoanel din grupul care i-a fost atribuit, poveste in care fiecare personaj va avea trasaturile pozitive, abilitatile si resursele persoanelor reale. Dupa ce povestile au fost scrise, cadrul didactic solicita fiecarui grup sa le citeasca in clasa celorlalti colegi.
Cadrul didactic poate purta dupa terminarea jocului discutii cu elevii din clasa, cu scopul de a stimula comunicarea si exprimarea:
- te-a surprins vreuna dintre caracteristicile pe care celalalt grup a dat-o personajului tau?
- ar mai fi si altatrasatura poiztiva pe care ai putea sa o adaugi persoanjului tau? sau personajului altui coleg?
- cum ai putea folosi punctele tari ale personajului tau pentru a-ti imbunatati viata si pentru a deveni cum iti doresti tu sa fii?
3. Un corp frumos
Corpul nostru este facut din diferite parti, fiecare avand rolul ei in a-l face special. Astfel, unii dintre noi au picioare puternice si alearga repede, in timp ce altii au degete talentate si pot crea lucruri artistice, frumoase. Fiecare persoana contribui ein felul ei unic si special la a infrumuseta aceasta lume.
Obiectivele activitatii: elevii sa poata identifica trsaturi pozitive pe care le poseda si sa le poata verbaliza si impartasi celorlalti.
Jocul este recomandat in colectivitati in care copiii au o imagine de sine deficitara sau negativa. se cunosc si stau impreuna de ceva timp (dupa clasa a IV-a). Activitatea poate fi jucata de catre un singur copil sau mai multi copii.
Materiale necesare: o rola mare de hartie, markere colorate, foarfeci
Descrierea activitatii: se asigura fiecarui copil o bucata de hartie suficient de mare cat sa poata copilul sa se intinda pe ea si alcineva sa-i traseze conturul corpului pe hartie.
Dupa ce fiecare copil a fost desenat, acestia trebuie sa scrie pe fiecare parte a corpului lor toate lucrurile pozitive si bune pe care le pot face cu fiecare parte a corpului lor. ( spre exemplu, pe un brat pot scrie ,,da imbratisari”, pe gura scrie ,, bun cantaret”, pe o ureche scrie ,, bun ascultator”).
Dupa ce copiii termina de desenat, se aloca timp fiecarui copil sa-si arate creatia clasei si sa impartaseasca cu clasa ce a scris si de ce.
Cadrul didactic poate purta dupa terminarea jocului discutii cu elevii din clasa, cu scopul de a stimula comunicarea si exprimarea:
- te-ai gandit la trasaturi pozitive ale tale pe care nu ti le recunoasteai inainte?
- ai fost surprins de cate lucruri ti-au venit in minte?
- seamana lucrurile bune pe care le-ai gasit la tine cu ce calitati au prietenii tai?
- a fost greu pentru tine sa spui lucruri pozitive despre tine?
Varianta: copiii trebuie sa scrie lucruri pozitive pe fiecare din corpurile desenate pe hartie ale celorlalti colegi.
4. Tronul regelui
Cand un rege sta pe tron, oamneii ii aduc daruri, il onoreaza cu complimente si astfel contribuie la puterea pe care acesta deja o are. Sa fii rege pentru o zi sau chiar pentru mai putin timp, poate fi minunat.
In aceasta activitate copilul ocazia sa experimenteze postura de rege si poate castiga puterea unei stime de sine crescute auzind complimente de la ceilalti atunci cand sta pe tron.
Obiectivele activitatii: sa creasca stima de sine a copiilor ascultand comentarii pozitive de la ceilalti..
Jocul este recomandat in copiilor care, avand o stima de sine scazuta, au dificultati in a asculta si a accepta complimente din partea celorlalti. Activitatea poate fi jucata in grupuri de 4 pana la 10 elevi.
Materiale necesare: hartie, creioane sau carioci, scaune.
Descrierea activitatii: se asigura fiecarui copil o bucata de hartie si un creion sau pix. Fiecare copil trebiuie sa noteze un comentariu pozitiv despre fiecare membru al grupului.
Dupa ce au notat complimentele despre colegi, este selevtat un membru din fiecare grup sa stea pe scaun (Tronul Regelui), scaun plasat astfel incat fiecare copil din grup sa-l vada pe Rege.
Fiecare elev face cu randul sa vina in fata Regelui si sa citeasca lucrurile pozitive pe care le-a scris despre persoana de pe Tron care este Rege.
Se acorda timp fiecarui elev sa stea pe tron si sa fie Rege si pentru fiecare sa citeasca elogiile pozitive pe care le-au scris despre ceilalti.
Cadrul didactic poate purta dupa terminarea jocului discutii cu elevii din clasa, cu scopul de a stimula comunicarea si exprimarea:
- cum te-ai simtit cand stateai pe Tronul Regelui?
- cum te simti cand asculti comentarii pozitive despre tine?
- de ce este important sa ascultam comnetarii pozitive despre noi de la ceilalti?
- ti se intampla sa auzi mai des comentarii pozitive despre tine sau mai mult comentarii negative?
-daca asuzi in principal comentarii negative despre tine, cum ai putea sa ajungi intr-o situatie in care ai putea auzi mai multe comentarii pozitive?
Un mod de a alege si crea activitati care sa stimuleze mentinerea stimei de sine a copilului este cel in care cadrul didactic selecteaza activitati care sa satisfaca nevoi cuprinse in tabelul de mai jos, un sumar explicativ al semnificatiilor conceptului stima de sine:
Sursa: Andre, Christophe, Lelord, Francois, „Cum să te iubești pe tine pentru a te înțelege mai bine cu ceilalți”, Editura Trei, 1999, pag. 13
Bibliografie si resurse web
· Andre, C, Lelord, F., (1999) , Cum să te iubești pe tine pentru a te înțelege mai bine cu ceilalți, Bucuresti: Edit. Trei
· Cum ne ȋnvăţăm copiii să vorbească despre emoţii şi sentimente, https://www.blogintandem.ro/cum-ne-invatam-copiii-sa-vorbeasca-despre-emotii-si-sentimente/
· Jones, A. , (1998), 104 Activities that build self-esteem, teamwork, communication, anger management, auto-descoperirea si abilitatile de adaptare
· Schraldi, G. (2013), Manualul stimei de sine, Bucureşti: Curtea Veche Publishing
· Tafrate, R., Ellis, A. (2017), Cum să-ţi controlezi furia ȋnainte de a te controla ea pe tine, Bucureşti: Edit. Trei