CONCEPTUALIZARE, MODELE ŞI EXERCIŢII DE DEZVOLTARE PENTRU CADRE DIDACTICE SI ELEVI
Adesea, persoanele mature confundă ȋnţelegerea raţională cu inteligenţa, ignorând substratul emoţional implicit al acesteia, ȋntre cele două tipuri de inteligenţă instalându-se, prin efort de autocunoaştere şi de dezvoltare personală şi interpersonală, un echilibru denumit maturitate sau ȋnţelepciune. Abilitatea denumită inteligenţă emoţională este
Figura 1
Da, emoţiile sunt procesate tot de către creier, şi deşi se bazează tot pe hormoni specifici şi pe circuite neuronale ca şi gândirea, procesarea lor rămâne predominant inconştientă.
De ce avem nevoie de inteligenţă emoţională?
Inteligenţa emoţională ne ajută să anticipăm comportamentele celorlalţi ȋn mod mai rapid şi, mai ales, mai spontan decât prin gândire sau limbaj. Substratul biologic susţine perfect circuitele neuronale care procesează emoţiile dar şi producţia de hormoni specifici
Ȋntr-un proces de (mili)secunde, stimulii senzoriali ai perceperii emoţiilor trimit semnale la hipotalamus, unde ȋncepe căutarea tiparelor familiare şi semnificative din trecutul persoanei. Tiparele informaţionale găsite sunt apoi trimise către hipocamp, acesta analizând dacă sunt conţinuturi ameninţătoare, ȋn consecinţa amigdala activează reacţia ,,luptă sau fugi”, asociată fricii. Când tiparele informaţionale nu conţin informaţii de experienţe anterioare ameninţătoare, ele sunt trimise la neocortex, unde semnificaţia este analizată raţional.. Acest proces nu doar verifică trăirea emoţională ci şi construieşte noi tipare informaţionale despre trăirile emoţionale. Ȋn consecinţă, pozitivarea experienţelor de viaţă ne face să trăim emoţii mai pozitive ulterior.
Pe de altă parte, circuitele neuronale emoţionale reglează şi producţia hormonilor:
- cortizol ( denumit şi ,,hormonul stresului”, care, secretat ȋn cantităţi mari datorită persistenţei ȋn viaţa persoanei a unor factori stresori importanţi, generează deteriorarea sănătăţii fizice şi psihice şi a hormonului şi ȋmbătrânirea prematură a organismului datorită solicitării,
- DHEA (denumit şi ,,hormonul tinereţii) care are, printre altele, rolul de a diminua efectele nocive ale cortizolului.
Pe de altă parte, HearthMath Institute a demonstrat că tipare diferite ale activităţii inimii, asociate unor stări emoţionale diferite, au efecte distincte asupra funcţionării noastre cognitive şi emoţionale. Astfel, ȋn perioade de stres şi de emoţii negative, ritmul inimii devine disfuncţional şi neregulat şi are corespondent un tipar de semnale neuronale ȋntre inimă şi creier care inhibă calitatea funcţiilor noastre raţionale şi cognitive superioare: limitează abilitatea persoanei de a gândi clar, memoria, ȋnvăţarea, raţionamentul şi luarea de decizii, exemplul clasic fiind situaţia ȋn care, sub stres, o persoană ia decizii greşite şi acţioneaza impulsiv sau se ,,blochează”.
Figura 2
Sursa: https://www.heartmath.com/science/
Ȋn schimb, tiparele ordonate, funcţionale şi stabile ale activităţii inimii transmit către creier ȋn timpul emoţiilor pozitive semnale care facilitează funcţiile cognitive şi ȋntărescsentimentele pozitive şi stabilitatea emoţională.
De aici cercetătorii au extras concluzia logică asupra procesului prin care, generând voluntar şi conştient un ritm al inimii cu stabilitate crescută, prin trăirea frecventă a unor emoţii pozitive, se vor obţine beneficii asupra ȋntregului corp şi se va putea influenţa profund modul ȋn care o persoană percepe, gândeşte, simte şi performează, ȋn realitatea ȋnconjurătoare şi cu ea ȋnsăşi.
Figura 3
Sursa: https://www.heartmath.com/science/
Alte cercetări au demonstrat că ostilitatea, furia, depresia, singurătatea, frustrarea, insomnia, obezitatea, diabetul, poluarea aerului și stresul cronic duc la o scădere a variabilității ritmului cardiac. A experimenta emoții pozitive, recunostinţă, iertare, jocul cu copii și cu animale, muzica blândă, anumite arome (lavandă, tei, etc.), anumite diete, contribuie la variabilitatea normală a ritmului cardiac. Legătura ȋntre anxietate, mâhnire, mânie, ostilitate şi bolile de inimă este de mult un subiect tratat ştiinţific ȋn psihosomatica din manualele de medicină.
Ȋn consecinţă, inteligenţa emoţională, ca legătură ȋntre creier, inimă şi corp, presupune gestionarea matură a emoţiilor, şi găsirea unor modele de percepţie şi de reacţie sau comportament care să ne protejeze de stres şi de emoţii negative. Unul dintre modelele inteligenţei emoţionale cel mai dificil de asimilat de către persoanele care se confruntă cu emoţii negative este iertarea, deoarece deseori iertarea este confundată cu acceptarea sau cu lipsa de asumare ori de curaj ȋn faţa experienţelor negative.
Un alt rol important al emoţiilor şi implicit, al inteligenţei emoţionale ȋn viaţa noastră, este dat de relaţia ȋntre ,,eu” şi ,,celălalt” sau ,,ceilalţi”: a afla cine suntem şi a ne putea asemăna sau diferenţia de ceilalţi.
Sentimentul de a fi ,,eu insămi” este construit de procesarea de către creier a tiparelor senzoriale familiare din mediul ȋnconjurător şia răspunsurilor emoţionale asociate lor, simţite prin intermediul corpului şi identificate prin intermediul creierului persoanei şi apoi ȋnregistrate ȋn memoria persoanei. Vârsta de doi ani este perioada ȋn care creierul a ȋnregistrat suficiente experienţe-amintiri de acest fel şi apare sentimentul de familiaritate dat de iniţierea apariţiei Sinelui prin recunoaşterea şi conştientizarea Eului care experimentează realitatea. Ulterior, amintirie care se adună constant construiesc sistemul de preferinţe (ce ȋi place Eului) şi de aversiuni ( ce ȋi displace Eului). Dar mediul ȋnconjurător construieşte predominat ȋncrederea ȋn sine a persoanei, modul ȋn care ȋnvată să fie independent sau este lăsat să fie independent va genera strategii comportamentale disfuncţionale sau funcţionale ale persoanei pentru a se adapta la exigenţele mediului ȋn care va trăi.
Inteligenţa emoţională este abilitatea persoanei de a gestiona deplasarea sa şi a celorlalţi ȋntre ,,nu” şi ,,da” utilizându-şi capacitatea de remodelare, de reactualizare sau chiar de restructurare a identităţii sale.
Inteligenţa emoţională este bazată pe modalitatea ȋn care sunt procesate emoţiile persoanei- predominant inconştient sau predominant conştient. Persoana care a dobândit inteligenţă emoţională este capabilă să-şi mărească, prin procese de autoreflecţie pe care le onorează conştient şi voluntar, intervalul dintre stimulul care o activează ( o discuţie cu cineva, o situatie ȋn care se află sau este pusă, o decizie pe care trebuie să o ia sau să o accepte, etc.) şi reacţia pe care persoana o manifestă ca răspuns, De aceea, persoanele inteligente emoţional au un registru de comportamente mai variat decât ale altor oameni ( registru ȋn care toleranţa şi flexibilitatea sunt mai frecvente) şi de aceea pot lua decizii mai bune şi sunt mai creative ȋn rezolvarea problemelor.
Unul dintre modelele cele mai complexe ale inteligenţei emoţionale este modelul teoretic şi structural al companiei Multi Health Systems, bazat pe modelul Bar-On EQ-i, dezvoltat de dr. Reuven Bar-On, model generat de instrumentul EQ-i ( Inventarul pentru determinarea coeficientului emoţional – Emotional Quotient Inventory).
Figura 4. Modelul Bar-On al Inteligenţei emoţionale
Sursa: . Hughes, M., Terrell, J.-B., (2017), Inteligenţa emoţională ȋn acţiune: programe de training şi coaching pentru lideri, manageri şi echipe
Conform acestui model, componentele Inteligenţei Emoţionale sunt reprezentate ȋn cinci scale:
- Scala Autoperceperii se referă la abilităţile care sunt necesare persoanei pentru a se dezvolta şi a a-şi ȋnţelege propria persoană ȋn mod eficient şi include subscalele:
- Imaginea de sine
- Autoactualizarea
- Autoconştientizarea
- Scala Autoexprimării se referă la abilitatea necesară persoanei de a se exprima ȋn asemenea mod ȋncât să fie ȋnţeles cu acurateţe de către ceilalţi, şi astfel să aibă o bună interacţiune cu ceilalţi; ea include subscalele:
- Expresivitatea Emoţională
- Asertivitatea
- Independenţa
- Scala Interpersonală se referă la cât de eficient se integrează şi se angajează ȋn mediul social persoana şi include subscalele:
- Relaţionarea interpersonală
- Empatie
- Responsabilitatea socială
- Scala Luării de decizii se referă la conştientizarea şi la coordonarea reacţiilor emoţionale care determină modul ȋn care persoana se implică ȋn activităţi şi ia decizii; scala include:
- Rezolvarea de probleme
- Testarea realităţii
- Controlul impulsurilor
- Scala Managementului Stresului se referă la percepţia performanţei personale ȋn maniera ȋn care persoana se adaptează la tensiunea, la dezamăgirea şi la durerea pe care ni le poate provoca faptul de a trăi ȋntr-o lume imperfectă; ea include subscalele:
- Flexibilitate
- Toleranţă la stres
- Optimism - arată ȋncrederea persoanei ȋn calitatea viitorului la care se aşteaptă, şi este influenţată de nivelul de toleranţă şi de flexibilitate al persoanei.
Un factor compozit luat ȋn consideraţie de autorii modelului Bar-On al Inteligenţei emoţionale este Scala Fericirea / Starea de bine generală care se referă la nivelul satisfacţiei personale ȋn momentul prezent şi la trăirea subiectivă a stării, şi este compus dintr-un algoritm ce include subscalele Imagine de sine, Optimism, Relaţionare interpersoanle şi Autoactualizare.
Instrumentul psihometric care stă la baza acestui model este testul EQ-I ( ȋn România versiunea EQ-I standardizată pe populaţia românească este achizitionată cu licenţă de către specialişti ȋn pedagogie şi psihologie/psihiatrie de pe platforma profesională www.testcentral.ro).
Persoanele care parcurg testul obţin un profilul individual care conţine şi sugestii de strategii pentru ȋmbunătăţirea nivelului scalelor la care persoana nu are abilitatea bine dezvoltată.
Un alt model al structurii abilităţii Inteligenţă Emoţională este dezvoltat de către Steven Stein, Derek Mann şi Peter Papadogiannis ȋn anul 2009, o dată cu Inventarul abilităţilor specifice inteligenţei emoţionale (EISA), instrument care identifică şi măsoară nivelul a cinci factori esenţiali componenţi ai abilităţii: Percepere, Reglare, Luare de decizii, Rezultate şi Influenţă. Datorită conceptualizării structurale, a fost posibilă dezvoltarea unei serii de exerciţii de optimizare a fiecăreia dintre subscalele componente ale abilităţii Inteligenţă Emoţională.
Figura 5. Modelul EISA al Inteligenţei emoţionale
Sursa: . Hughes, M., Terrell, J.-B., (2017), Inteligenţa emoţională ȋn acţiune: programe de training şi coaching pentru lideri, manageri şi echipe
Ȋn cadrul acestui model, factorii Percepere şi Reglare sunt esenţiali, deoarece a percepe corect emoţiile şi a regla adecvat reacţiile/comportamentel la aceste emoţii influenţează direct calitatea celorlalţi trei factori componenţi ai abilităţii.
Astăzi, inteligenţa emoţională este un concept tot mai solicitat şi apliat ȋn profesiile cu specific educaţional, al sănătăţii mintale şi ȋn domeniul dezvoltării personale, coaching, mentorat şi training. Astfel o serie de platforme profesionale on-line au pus la dispoziţia publicului larg materiale(exerciţii) pe care specialiştii le pot aplica sau exersa (de exemplu, platforma http://www.skillsconverged.com/FreeTrainingMaterials/tabid/258/articleType/ArticleView/articleId/1160/Emotional-Intelligence-Exercise-Temperament-Analysis.aspx
sau https://www.psychpoint.com/mental-health/worksheets/emotional-intelligence-worksheets/ )
Un autor cunoscut al domeniului, Daniel Goleman structurează astfel că principalele componente ale inteligenţei emoţionale: încrederea în sine;autocontrolul;motivaţia;empatia şi aptitudinile sociale. Ȋmpreună cu Richard Boyatis, acesta a creat un instrument care conceptualizează inteligenţa emoţională (Inventarul de măsurare a inteligenţei emoţionale) structurând abilitatea ȋn patru scale:
- constiinţa de sine - se referă la autocunoaşterea propriilor stări interne, a impulsurilor şi la înţelegerea intuiţiilor,
- autocontrolul –se referă la capacitatea persoanei de a-şi controla propriile stări interne, impulsurile şi resursele interne,
- conştiinţa socială - se referă la capacitatea de a conştientiza sentimentele, nevoile şi preocupările celor din jur şi la capacitatea de a dezvolta relaţii,
- abilităţile sociale - se referă la capacitatea persoanei de a induce reacţia dorită la alţii.
Dincolo de modelele multiple ale Inteligenţei Emoţionale, o serie de exerciţia pot genera creşterea abilkităţii atât la cadrele didactice cât şi la elevi. Exerciţiile pot fi aplicate individual sau ȋn grup ( echipele pot fi stabilite de către manager, profesor, sau pot fi prestabilite, la alegerea profesorilor sau a elevilor ȋnşişi).
Regula de confidenţialitate şi regula neforţării limitelor personale sunt primordiale şi inviolabile! ( dacă un exerciţiu provoacă disconfort unei persoane, aceasta nu este ȋn nici un caz obligată să participe şi poate părăsi oricând exerciţiul, chiar dacă grupul consideră că este un exerciţiu bun)
EXEMPLE DE EXERCIŢII
- Exerciţiu pentru abilitatea Inteligenţă emoţională prin Expresivitate emoţională fără cuvinte
(Sursa: . Hughes, M., Terrell, J.-B., (2017), Inteligenţa emoţională ȋn acţiune: programe de training şi coaching pentru lideri, manageri şi echipe)
Fiecare persoană trebuie să ȋşi imagineze că este pusă ȋn situaţiile de mai jos, pe rând:
- Chiar acum 1 minut, sportiva/sportivul tău favorită a câştigat campionatul.
- Chiar acum 1 minut, sportiva/sportivul tău favorită a pierdut campionatul.
- Fiica ta tocmai te-a anunţat că a cunoscut un bărbat acum trei luni ( pe care tu l-ai văzut doar de două ori şi ţi-a inspirat neȋncredere) şi că urmează să se căsătorească cu el.
- Fiica ta tocmai te-a anunţat că ea şi logodnicul ei, cu care este ȋmpreună de zece luni şi care ţi se pare perfect pentru ea, au stabilit nunta pentru anul viitor.
- Tocmai ai aflat că şeful tău, căruia i-ai predat luna aceasta un proiect foarte bun pe care tu personal l-ai dezvoltat, vrea să ȋl implementeze dându-i credit şi un post de manager unui alt coleg de-al tău, care se mândreşte cu asta.
- Copilul tău de 6 ani, care a lucrat o săptămână la o surpriză pentru ȋntoarcerea partenerei/partenerului tău din călătorie şi căruie tocmai i-ai stricat fără să vrei surpriza, iese ȋn fugă şi cu ochii ȋn lacrimi din cameră.
- Şefa are o tunsoare nouă, foarte scurtă şi echipa este de părere că ȋncearcă să pară mai tânără. Intri ȋn camera unde sunt colegii şi continui glumele lor sugerând că şefa ȋncearcă,poate, să scadă ȋn greutate, moment ȋn care şefa intră şi ea pe uşă şi aude comentariul tău.
Ȋn fiecare dintre situaţiile de mai sus, fiecare participant trebuie să ȋşi observe şi să ȋşi noteze:
- cum resimte fiziologic, corporal situaţia
- cum transmite corpul său reacţia la situaţia nou apărută
Exerciţiul poate dura 2-3 min.per situaţie şi poate fi extins la auto-observare la observarea de către ceilalţi.
Scopul exerciţiului este conştientizarea, ȋnvăţarea şi optimizarea propriului limbaj non-verbal, pentru a recunoaşte indicatorii corporali şi a creşte eficienţa comunicării interpersonale.
- Exerciţiu pentru abilitatea Inteligenţă emoţională prin Expresivitate emoţională ,,Spune o poveste” (Sursa: . Hughes, M., Terrell, J.-B., (2017), Inteligenţa emoţională ȋn acţiune: programe de training şi coaching pentru lideri, manageri şi echipe)
Grupul ( de preferat de maxim 5 persoane/grup) alege o temă pentru poveştile participanţilor. Fiecare se gândeşte şi ȋşi crează / alege o poveste pe care să o spună celorlalţi. Fiecare are la dispoziţie 3 minute pentru a-Si spune povestea. Regulile de bază sunt:
- fiecare participant va vorbi fără a fi ȋntrerupt cele trei munute.
- nu se fac corecţii, nu se pun ȋntrebări
-fiecare participant va inclue ȋn povestea sa cel puţin două descrieri detaliete ale stărilor emoţionale pe care le-a experimentat ȋn timpul evenimentului pe care l-a trăit şi acum ȋl povesteşte
După ce fiecare participant ȋşi spune povestea, managerul sau profesorul poate invita la discuţii pe temele:
- conştientizarea propriilor emoţii ȋn rolul de povestitor, nivelul de confort ȋn privinţa exprimării propriilor trăiri
- - conştientizarea propriilor emoţii ȋn rolul de ascultător, nivelul de confort ȋn privinţa ascultării altor persoane care vorbesc despre trăirile lor emoţionale
- cum consideră fiecare că poate să-şi dezvolte expresivitatea emoţională verbală, şi ce motive pozitive sunt pentru această evoluţie
- ce sentimente ȋncearcă după ce au avut ocazia să-şi spună propria poveste şi să le asculte pe ale celorlaţi: cum şi dacă a crescut gradul de conectare la ceilalţi
III. Exerciţiu pentru abilitatea Inteligenţă emoţională prin Conştientizarea expresivităţii emoţionale nonverbale ȋn dialog
Ȋn grupuri de către două persoane, una povesteşte timp de 2-3 minute un eveniment pe care l-a trăit, sau o stare pe care o traversează, iar cealalată ascultă cu ochii ȋnchişi, şi ȋntrebând povestitorul astfel ȋncât să ȋnţeleagă cât mai bine ce i se povesteşte.
Discuţiile pot atinge ulterior temele:
- ce a simţit (corporal şi emoţional) ascultând povestea fără să deschidă ochii
- cum şi-a perceput ascultătorul comportamentul şi prezenţa
- cum a perceput (mental şi emoţional) povestitorul prezenţa, ascultarea şi comportamentul ascultătorului său.
Scopul ultimelor două exerciţii este:
- acela de a creşte gradul de confort ȋn exprimarea emoţiilor
- a exersa recunoaşterea emoţiilor
- a identifica felul ȋn care vorbim despre emoţii şi cum ȋi ascultăm epe ceilalţi când exprimă emoţii
- ȋncurajarea disponibilităţii de a ajuta persoanele care trăiesc emoţii
Alte surse de exerciţii de stimulare a inteligenţei emoţionale ( vezi resursele web)
RESURSE BIBLIOGRAFICE ŞI WEB
- Hughes, M., Terrell, J.-B., (2017), Inteligenţa emoţională ȋn acţiune: programe de training şi coaching pentru lideri, manageri şi echipe, trad. din lb.hhgggggheng. Silvia Guţă, Bucureşti: Curtea Veche Publishing
- https://www.heartmath.com/science/
- https://medatlanta.ru/ro/standards-of-measurement-physiological-interpretation-and-clinical-use-heart-rate-variability/
- https://www.psychpoint.com/mental-health/worksheets/emotional-intelligence-worksheets/
5.http://www.skillsconverged.com/FreeTrainingMaterials/tabid/258/articleType/ArticleView/articleId/1160/Emotional-Intelligence-Exercise-Temperament-Analysis.aspx
6.http://www.skillsconverged.com/TrainingMaterials/PersonalDevelopment/EmotionalIntelligence.aspx