Segregarea şcolară reprezintă o formă gravă de discriminare, cu consecinţe negative asupra accesului egal al copiilor la o educaţie de calitate.

 

Demersurile Ministerului Educaţiei Naţionale privind interzicerea, prevenirea şi eliminarea segregării se înscriu în procesul de implementare a Strategiei Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor.

Analiza fenomenului de segregare pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar are în vedere indicatorii de incluziune.

Analiza situaţiilor privind unităţile de învăţământ preuniversitar segregate şi elaborarea planurilor de măsuri pentru desegregare se realizează de către inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ preuniversitar în cauză, cu sprijinul autorităţilor publice naţionale/judeţene/locale, al organizaţiilor neguvernamentale cu experienţă în domeniu, precum şi al reprezentanţilor comunităţilor locale în care se află unităţile şcolare.

Îmbunătăţirea calităţii educaţiei copiilor romi reprezintă o prioritate prevăzută în Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor, precum şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar.

Inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de învăţământ preuniversitar din întreaga ţară vor promova cu prioritate principiile şcolii incluzive. Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, ce valorifică diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi fără excludere generate de originea etnică, deficienţele fizice sau mentale, originea culturală sau socioeconomică, limba maternă.

Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive.

Segregarea este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încălcarea exercitării în condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnităţii umane.

Constituie segregare şcolară a elevilor romi separarea fizică a elevilor aparţinând etniei rome în grupe/clase/ clădiri/şcoli/alte facilităţi, astfel încât procentul elevilor aparţinând etniei rome din totalul elevilor din şcoală/clasă/grupă este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară în respectiva unitate administrativ-teritorială.

Nu constituie segregare situaţia în care se constituie grupe/clase/şcoli formate preponderent sau doar cu elevi romi, în scopul predării în limba romani sau în sistem bilingv (de exemplu: română-romani/maghiară-romani).

Segregarea are consecinţe educaţionale şi sociale negative, cum ar fi:

a)dificultăţi în a atrage elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de neşcolarizare;

b)incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de educaţie - grad ridicat de abandon şcolar;

c)incapacitatea de a atrage şi a menţine profesorii calificaţi în şcolile respective, fapt care afectează calitatea educaţiei;

d)incapacitatea de a pregăti elevii la standarde necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare;

e)menţinerea prejudecăţilor şi stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populaţiei majoritare şi al celei de romi;

f)contribuţia la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea şcolii de a genera progres social.

Sunt considerate practici care conduc la segregare situaţii, precum:

a)şcolarizarea copiilor romi în şcoli segregate rezidenţial, adică în şcoli din cadrul sau aflate lângă un cartier "compact" de romi şi fără o altă şcoală în apropiere, în care toţi elevii sau un procent foarte mare sunt romi;

b)îndrumarea şi direcţionarea deliberată a copiilor romi către grădiniţe/şcoli segregate din cadrul sau de lângă cartierele locuite de romi, în condiţiile în care sunt accesibile grădiniţe/şcoli mixte;

c)plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat grădiniţa în aceeaşi clasă I;

d)plasarea deliberată în cadrul unei şcoli mixte a elevilor romi în grupe/clase/clădiri/alte facilităţi destinate doar lor;

e)separarea care rezultă din practici, precum: plasarea într-o singură clasă a copiilor care s-au înscris târziu la şcoală sau păstrarea intactă de clase de romi când copiii sunt transferaţi de la o grădiniţă sau şcoală segregată într-o şcoală mixtă;

f)plasarea în grupe/clase/şcoli separate a copiilor romi diagnosticaţi ca având dificultăţi de învăţare/copii cu cerinţe educaţionale speciale (CES).

Prevenirea şi eliminarea segregării

Prevenirea şi eliminarea segregării se realizează prin acţiuni, precum:

a)formarea grupelor/claselor mixte în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial;

b)interzicerea practicii de separare permanentă în grupe/ clase/şcoli a elevilor romi, invocându-se studiul disciplinelor de limba romani şi/sau istoria şi tradiţiile romilor;

c)colaborarea cu un mediator şcolar sau alt reprezentant al comunităţii pentru realizarea recensământului şcolar; încurajarea părinţilor romi să-şi înscrie copiii din timp la şcoală;

d)rezervarea unui număr de locuri în toate clasele pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidenţa copiilor care urmează să se înscrie la şcoală);

e)utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente de către toţi preşcolarii, respectiv elevii romi sau neromi;

f)asigurarea transportului elevilor la şcoli cu o altă majoritate etnică, în special pentru copiii din comunităţile segregate rezidenţial;

g)încetarea practicilor de repartizare a elevilor romi în grupe/clase/unităţi de învăţământ special şi de învăţământ special integrat, prin diagnosticarea abuzivă şi neprofesionistă a elevilor romi ca fiind persoane cu dificultăţi de Învăţare/CES.

Măsuri/Planuri de desegregare

Unităţile de învăţământ preuniversitar şi inspectoratele şcolare judeţene vor analiza cazurile în care procentul copiilor romi din totalul elevilor din şcoală este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară din respectiva unitate administrativ-teritorială şi vor iniţia un plan de măsuri în vederea desegregării.

Acest plan va cuprinde demersuri privind:

a)realizarea unor planuri de dezvoltare instituţională care să promoveze principiile şcolii incluzive;

b)formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaţie, inclusiv prin facilitarea transferului şcolar şi asigurarea transportului elevilor;

c)utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente. Dacă într-o unitate administrativă din mediul rural există mai multe şcoli de nivel similar (I-VIII), şcoli cu o distribuţie etnică sau socioeconomică omogenă a elevilor, ciclul primar se va desfăşura în una (sau mai multe) dintre unităţile şcolare în clase eterogene etnic şi socioeconomic, iar ciclul gimnazial se va desfăşura în cealaltă (celelalte) unitate (unităţi) şcolară(e), de asemenea, în clase eterogene. Pe lângă desegregare, prin gruparea şcolilor în perechi sau în reţele mai largi se realizează şi egalizarea accesului la infrastructura, dotările şcolare şi resursele umane existente în plan local;

d)elaborarea şi implementarea unor coduri de conduită şi aplicarea de măsuri disciplinare care să reglementeze faptele de discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica şcolii în acest sens şi procedurile respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent aplicate şi să presupună atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivă;

e)formarea cadrelor didactice în ceea ce priveşte educaţia interculturală şi nediscriminatorie, metodele de predare diferenţiată şi activ-participativă;

f)cooptarea în şcoli a cadrelor didactice rome care să asigure predarea curriculumului specific (limba romani şi istoria romilor);

g)formarea şi angajarea consilierilor şcolari şi a mediatorilor şcolari romi;

h)revizuirea periodică a materialelor didactice ajutătoare, acţiune derulată împreună cu cadrele didactice;

i)oferirea unui curriculum intercultural care să încurajeze elevii să reflecteze şi să analizeze critic modul în care acţionează prejudecăţile şi discriminarea;

j)promovarea identităţii etnice a romilor în şcolile mixte, inclusiv prin curriculum;

k)oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru copiii care întâmpină dificultăţi în procesul de învăţare; unităţile şcolare vor asigura programe şcolare de după-amiază pentru elevii care au nevoie de recuperare şcolară ca urmare a faptului că au fost şcolarizaţi în medii educaţionale cu o calitate redusă a educaţiei;

l)informarea comunităţilor locale despre calitatea educaţiei în şcolile mixte şi implicarea tuturor părinţilor, romi şi neromi, în deciziile şcolii;

m)sprijinirea financiară/materială a elevilor care provin din familii cu venituri foarte mici şi mici.

Având în vedere că procesul de desegregare este unul complex, planurile de măsuri trebuie elaborate şi implementate pe baza acordului şi prin colaborare cu părinţii şi autorităţile locale.

Aceste măsuri cuprind, dar nu se limitează la acţiuni cum ar fi:

a)îmbunătăţirea infrastructurii;

b)dotarea cu material didactic şi echipamente (inclusiv calculatoare şi conectare la internet);

c)asigurarea de cadre didactice calificate;

d)organizarea de cursuri de formare pentru cadre didactice şi directori;

e)încadrarea mediatorului şcolar;

f)luarea unor măsuri de suport pentru elevi: şcoala de după-amiază, program "A doua şansă", consiliere şcolară, profesori de sprijin;

g)elaborarea de curriculum la decizia şcolii, adaptat specificului local şi cultural;

h)înfiinţarea unor structuri asociative consultative ale părinţilor şi elevilor etc.

Raportarea cazurilor de segregare şi a măsurilor de desegregare

În cadrul raportării anuale privind starea învăţământului şi calitatea în educaţie, inspectoratele şcolare judeţene vor raporta într-o secţiune separată rezultatele obţinute în implementarea planurilor de eliminare a segregării.

Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de incluziune şcolară.

Raportul anual de progres privind eliminarea segregării în unităţile de învăţământ preuniversitar se trimite la Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar şi Direcţia generală pentru învăţământul în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul - până la data de 1 august a fiecărui an.

Unităţile de învăţământ preuniversitar analizează fenomenul de segregare existent în şcoală, pe baza indicatorilor de incluziune, întocmesc şi înaintează pentru centralizare la inspectoratele şcolare judeţene un raport scris în acest sens, însoţit de planul privind măsurile de desegregare.

Inspectoratele şcolare judeţene centralizează situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar cu potenţial de segregare din judeţ şi planurile de desegregare şi înaintează Ministerului Educaţiei Naţionale - Direcţia generală management învăţământ preuniversitar un raport privind situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar segregate din judeţ, însoţit de planurile de măsuri privind desegregarea, atât la nivel de judeţ, cât şi pentru fiecare şcoală.

Ministerul Educaţiei Naţionale, prin direcţiile sale de specialitate, pe baza situaţiilor centralizate de la nivel judeţean, include în baza de date naţională informaţii specifice privind situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar care se confruntă cu fenomenul de segregare şcolară, precum şi planurile de măsuri privind desegregarea.

În baza acestor date se va realiza un raport anual de progres, parte a Raportului anual privind starea învăţământului, care va avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea segregării şi realizarea incluziunii şcolare.

Raportul anual de progres privind măsurile pentru combaterea segregării în învăţământul românesc va fi prezentat public pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale, urmând ca la sfârşitul fiecărui an calendaristic, dacă este necesar, să fie readaptată strategia de desegregare pentru anul care urmează.

Glosar legislativ

1.Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - adoptată şi proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 217(111) din 10 decembrie 1948.

2.Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice - adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200 A (XXI), intrat în vigoare la 3 ianuarie 1976, conform dispoziţiilor art. 27. România a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.

3.Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale - adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200A(XXI). România a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.

4.Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială - România a aderat la Convenţie la 14 iulie 1970 prin Decretul nr. 345/1970, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 28 iulie 1970. Iniţial România a aderat la Convenţie cu o rezervă formulată faţă de art. 22. Prin Legea nr. 144/1998 România şi-a retras rezerva formulată la art. 22. în contextul armonizării legislative este de menţionat Legea nr. 612/2002 pentru formularea unei declaraţii privind recunoaşterea de către România a competenţei Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în conformitate cu art. 14 din Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la New York la 21 decembrie 1965, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 26 noiembrie 2002.

5.Convenţia cu privire la drepturile copilului - adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989; România a ratificat Convenţia prin Legea nr. 18/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 109 din 28 septembrie 1990.

6.Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului - adoptată de Conferinţa Generală a UNESCO la Paris 14 decembrie 1960, intrată în vigoare la 22 mai 1962, conform dispoziţiilor art. 14; România a ratificat Convenţia la 20 aprilie 1964 prin Decretul nr. 149/1964, publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 20 aprilie 1964.

7.Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - România a ratificat Convenţia prin Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994.

8.Protocolul nr. 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului - România a semnat Protocolul nr. 12 la CEDO în data de 4 noiembrie 2000. De asemenea, a ratificat Protocolul nr. 12 prin Legea nr. 103/2006 pentru ratificarea Protocolului nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Roma la 4 noiembrie 2000, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 2 mai 2006.

9.Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale - adoptată de către Comitetul Ad-Hoc pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale la 1 februarie 1995; semnată de România la 1 februarie 1995. România a ratificat Convenţia-cadru prin Legea nr. 33/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 mai 1995.

10.Directiva 2000/43/CE a Consiliului Uniunii Europene privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasială sau etnică - adoptată de către Consiliul Uniunii Europene la data de 29 iunie 2000, publicată în Jurnalul Oficial OC221JAI 67.

11.Recomandarea generală XXVII privind discriminarea faţă de romi - adoptată de Comitetul privind eliminarea discriminării rasiale la a 57-a sesiune în anul 2000.

12.Recomandarea nr. 4/2000 cu privire la educaţia copiilor romi din Europa - adoptată de Comitetul de miniştri al Consiliului Europei la 3 februarie 2000, la cea de-a 696-a întâlnire a miniştrilor adjuncţi.

13.Recomandarea de politică generală nr. 3 privind combaterea rasismului şi a intoleranţei faţă de romi - adoptată de Comisia Europeană Împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 6 martie 1998.

14.Planul de acţiune pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor şi sinti în spaţiul OSCE - adoptat de Consiliul Permanent al OSCE prin Decizia nr. 566 din 27 noiembrie 2003 şi de Consiliul Ministerial al OSCE întrunit la Maastricht, la al 11-lea Consiliu Ministerial, 1-2 decembrie 2003.

15.Recomandarea de politică generală nr. 10 privind combaterea rasismului şi a discriminării rasiale în şi prin educaţia şcolară - adoptată de Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 15 decembrie 2006 şi publicată la 21 martie 2007.

16.Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007.

Listă de verificare indicatori de incluziune şcolară

Indicatori pentru identificarea şi analiza iniţială a cazurilor de segregare şcolară

1.Care este numărul de elevi romi înscrişi în şcoală? Ce procent reprezintă aceştia din totalul celor înscrişi?

2.Există în comunitate copii de vârstă şcolară care nu sunt înscrişi la şcoală? Care este numărul acestora?

3.Elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt repartizaţi în toate clasele şi anii de studiu în mod aleatoriu şi nu în funcţie de abilităţile lor sau de rezultatele şcolare?

4.În cazul în care elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt separaţi fizic în grupe/clase/clădiri/alte facilităţi în cadrul unităţii şcolare, care este distanţa dintre grupe/clase/ clădiri/alte facilităţi şi comunitatea de romi?

5.În cazul în care în scoală sunt înscrişi doar elevi romi, la ce distanţă se află această şcoală faţă de cea mai apropiată şcoală mixtă? Există un drum public de acces spre şcoala mixtă? Dar mijloc de transport şcolar sau public?

6.Care este procentul absolvenţilor clasei a VIII-a care au promovat examenul de capacitate în anul şcolar anterior? Dar în ultimii 3 ani?

7.Care este rata repetenţiei în ultimul an şcolar?

8.Care este rata participării la concursuri judeţene şi naţionale (inclusiv olimpiade)?

9.Toate cadrele didactice sunt calificate sau în curs de calificare? Care este procentul personalului necalificat în personalul şcolii?

10.De cât timp şcoala are cadre didactice necalificate?

11.Personalul calificat din şcoală face naveta?

12.În şcoală lucrează un mediator şcolar? Dar un consilier şcolar?

13.Cum fluctuează personalul didactic în şcoală?

14.Toate sălile de clasă sunt încălzite atunci când este frig afară? Toate sălile de clasă sunt bine luminate? Există săli de clasă care nu dispun de sursă naturală de lumină?

15.În toate sălile de clasă se face curăţenie în mod regulat?

16.Există clase supraaglomerate? Care este suprafaţa în m² per elev?

17.Care este starea mobilierului? Băncile şi scaunele elevilor pot fi astfel aranjate încât să se lucreze în cerc, pe perechi sau în grupuri?

18.Toţi elevii au acces la WC-uri curate şi la apă de spălat?

19.Şcoala dispune de o bibliotecă? De câte volume dispune aceasta?

20.Şcoala dispune de sală/teren de sport amenajată/amenajat?

21.Şcoala dispune de laboratoare şi de echipamente specifice? Elevii au acces la aceste echipamente? Care este numărul de copii per calculator?

 

 

Indicatori de incluziune şcolară

1.Şcoala apreciază diversitatea, prin politicile şi activităţile sale, prin materialele expuse? Diversitatea se reflectă inclusiv în elaborarea Curriculumului la decizia şcolii (CDS) şi organizarea activităţilor extracurriculare?

2.Este promovată şi încurajată activ reprezentarea copiilor şi părinţilor din grupurile dezavantajate în structurile consultative, cum ar fi: consiliile părinţilor şi ale elevilor?

3.Şcoala oferă elevilor romi exemple de modele pozitive, prin numirea unor cadre didactice de etnie romă şi/sau prin invitarea regulată a cetăţenilor romi să participe la activităţile şcolii?

4.În sălile de clasă cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bănci se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de copii să nu stea mereu în spatele clasei?

5.Activităţile de predare-învăţare includ activităţi de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din grupurile dezavantajate şi ceilalţi copii lucrează împreună?

6.Mediatorul şcolar şi personalul didactic lucrează împreună cu familiile, pentru a încuraja înscrierea la timp a copiilor la şcoală?

7.Mediatorul şcolar informează şcoala în legătură cu cazurile de întârziere a înscrierii la şcoală?

8.Şcoala are în vedere eventualitatea unor înscrieri întârziate şi dispune de planuri pentru aceste situaţii, astfel încât să evite segregarea?

9.Şcoala a stabilit proceduri disciplinare clare pentru a răspunde la orice comportament discriminatoriu din partea angajaţilor sau a elevilor săi?

10.Şcoala are o politică clară împotriva intoleranţei şi discriminării îndreptate împotriva elevilor?

11.Elevii cunosc această politică şi sunt implicaţi în procesul anual de analiză şi revizuire a acesteia?

12.Informaţiile sunt colectate din numeroase surse (de exemplu, de la părinţi, mediatori, elevi), pentru a se asigura efectuarea unor evaluări precise?

13.Se monitorizează frecvenţa elevilor, ţinându-se cont de etnie şi gen?

14.Se investighează şi se verifică întotdeauna motivele absenţelor?

15.Există un sistem de avertizare şi un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care sunt pe punctul de a abandona şcoala?

16.Se investighează şi se verifică întotdeauna motivele pentru care elevii abandonează şcoala?

17.Există o strategie clară pentru sprijinirea elevilor nou-înscrişi sau înscrişi temporar în clasă şi la şcoală, strategie care include un sistem de îndrumare a elevului de către un cadru didactic sau un coleg?

18.Cadrele didactice monitorizează şi verifică sistematic rezultatele elevilor?

19.Cadrele didactice urmăresc progresul individual al elevului şi compară performanţa proiectată cu cea reală?

20.Se elaborează planuri de acţiune care includ obiective stabilite cu referire la zonele de intervenţie identificate în urma analizării rezultatelor elevului?

21.Cadrele didactice, elevii şi părinţii sunt cu toţii implicaţi în stabilirea următoarelor etape şi obiective ale planului de acţiune?

22.Rezultatele evaluării sunt analizate pentru a permite comparaţii între progresul individual al elevilor din grupurile dezavantajate şi rata medie a progresului?

23.Se analizează evoluţia şcolară a elevilor din grupurile dezavantajate pentru a stabili progresul pe termen lung?

24.Programele de educaţie remedială sunt la dispoziţia elevilor care au nevoie de ele?

25.Cadrele didactice au acces la echipamentele din dotarea şcolii, necesare activităţii de predare?

26.Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare pentru a lucra cu grupuri de elevi mixte din punct de vedere al abilităţilor copiilor?

27.Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri de formare despre cum să lucreze cu elevi care au limba maternă alta decât limba română?

28.Toate cadrele didactice şi mediatorul şcolar au fost instruiţi cum să abordeze situaţiile în care apare intoleranţa, dacă se confruntă cu astfel de situaţii?

29.Toate cadrele didactice au beneficiat de formare privind istoria şi cultura romilor?

30.Şcoala are cărţi şi alte resurse educaţionale referitoare la istoria şi cultura diverselor etnii, inclusiv cea romă, care pot fi puse la dispoziţia cadrelor didactice?

31.Şcoala angajează un mediator şcolar, vorbitor al limbii/cunoscător al comunităţii locale?

32.Şcoala angajează un consilier şcolar cunoscător al comunităţii locale?

33.Sunt disponibile şi se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe profesori şi ajuta pe elevi (cum ar fi, profesorii de sprijin sau asistenţii la clasă)?

34.Profesorii de limba romani sau asistenţii care vorbesc limba romani sunt disponibili când este necesar, pentru a-i asista pe profesori şi pe elevi?

35.Profesorii noi, fără experienţă, primesc sprijin sau mentorat din partea colegilor cu mai multă experienţă?

36.Materialele didactice oglindesc toate etniile reprezentate în şcoală?

37.Materialele curriculare/resursele şcolii oferă imagini pozitive despre toate etniile, inclusiv despre cea romă, şi conţin informaţii corecte privind istoria şi cultura acestora?

38.Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate clasele? Desenele sau imaginile din sala de clasă ilustrează toate etniile reprezentate în şcoală/comunitate?

39.Toţi elevii au acces egal la cărţi, manuale şi la celelalte materiale didactice disponibile?

40.Şcoala poate oferi articole de bază, precum hârtie, obiecte de scris, creioane etc. elevilor care nu au aceste materiale?

41.La intrarea în şcoală există expuse semne şi materiale vizibile, scrise în limbile corespunzătoare, prin care se urează bun-venit tuturor vizitatorilor, indiferent de grupul etnic din care provin?

42.Părinţii elevilor din grupuri dezavantajate sunt implicaţi în anumite aspecte ale vieţii şcolare, inclusiv în comitetele de părinţi, în activităţile extraşcolare şi în cele organizate în şcoală?

43.Reprezentanţii comunităţilor etnice sunt invitaţi în mod regulat la şcoală şi sunt implicaţi în activităţi prin care se oferă informaţii despre istoria, cultura şi tradiţiile lor?

44.Cadrele didactice şi elevii cunosc cultura şi stilul de viaţă al comunităţilor etnice locale? Acestea sunt respectate şi sărbătorite în cadrul şcolii?

45.Anual se realizează sondaje de opinie pentru a afla dacă elevii şi părinţii elevilor din grupuri dezavantajate se simt respectaţi şi apreciaţi de către personalul şcolii?

46.Personalul şi mediatorii relaţionează cu părinţii prin întâlniri faţă în faţă şi/sau prin scrisori redactate într-o manieră accesibilă? Progresele înregistrate de elevi pot fi, la nevoie, redate printr-un raport verbal sau scris?

47.Informaţiile despre şcoală sunt uşor accesibile elevilor/părinţilor şi sunt prezentate într-o formă uşor de înţeles?

48.Atât părinţii, cât şi elevii dispun de posibilităţi formale şi informale de a discuta cu directorul şcolii şi cu cadrele didactice anumite probleme care îi preocupă?

49.Există întâlniri frecvente ale personalului didactic sau ale părinţilor cu mediatorul şcolar, în cadrul cărora se discută probleme sesizate de acesta?

50.Există diverse canale prin care elevii şi părinţii îşi pot face cunoscute problemele, în mod confidenţial?

51.Toţi părinţii ştiu că şcoala are obligaţia legală de a furniza un mediu în care toţi copiii învaţă împreună?

52.Există un set de proceduri aprobate, de exemplu, trecerea în revistă a întâlnirilor cu părinţii şi elevii, pentru a verifica dacă problemele ridicate au fost abordate într-o manieră satisfăcătoare?

53.Conducerea şcolii a stabilit legături şi se consultă în mod regulat cu autorităţile locale, ONG-uri şi alte instituţii care pot sprijini eforturile şcolii de a răspunde nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romă?

54.Conducerea şcolii caută în mod activ să obţină sprijin pentru activitatea şcolii şi pentru a răspunde unor nevoi mai largi de consiliere a elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romă?

55.Conducerea şcolii promovează în mod activ succesele instituţiei şi face eforturi pentru a spori reputaţia acesteia?

56.Conducerea şcolii este pregătită să îşi asume un rol de lider în ceea ce priveşte apărarea drepturilor copiilor şi să aibă o reacţie proactivă dacă au loc incidente discriminatorii în afara şcolii?