Măsurarea, ȋnţelegerea şi dezvoltarea competenţei şi abilităţii EMPATIE

            Empatia, este o abilitate solicitată de societate pentru a fi exprimată ȋn cadrul profesiilor care oferă ajutor şi/sau ȋndrumare morală şi/sau educaţională, ȋn acord cu legea şi cu valorile umaniste ( cadre medicale, asistenţi sociali. psihologi, cadre didactice, poliţişti, preoţi, etc). Este acceptată ca un comportament pro-social si are mai multe moduri de manifestare:

 

 wfef222.png

Sursa https://www.todaysoftmag.ro/article/547/empatia-noua-competenta

1. Auto-empatia este capacitatea de a explora conştient şi de a fi conştient de propriile stări interioare, prin introspecţie şi auto-observaţie, de asemenea prin reflectarea asupra feedback-ului extern. Este un nivel important al maturităţii individuale, ȋn măsura ȋn care simpla recunoaştere a propriilor stări este urmată de comportamente mature de reacţie la aceste stări.

2. Empatia ,,ȋn oglindă” este capacitatea de a percepe şi a experimenta stările altor persoane şi are cea mai importantă componentă neurobiologică dintre toate formele de expresie a empatiei. Această componentă neurobiologică este reprezentată, ȋn lumina descoperirilor ştiinţifice moderne, de neuronii oglindă. Neuronii-oglindă au jucat şi joacă un rol important ȋn modularea comportamentului social ( prin imitaţie oamenii ȋnvaţă cum să se comporte ȋn anumite situaţii şi pentru a-şi satisface anumite nevoi, proces care prima ȋn perioadele istorice timpurii, rezumându-se acum la perioadele timpurii ale vieţii individului şi la comportamentele din regnul animal), astăzi neuronii oglinda au fost descoperiţi şi ca făcând parte parte din procesele psihoneurobiologice din condiţii psihice speciale cum este autismul sau din condiţii psihice patologice  cum este sociopatia.

O altă condiţie specială este sinestezia ȋn oglindă, o condiţie rară care determină un individ să experimenteze aceeași senzație (cum ar fi atingerea, durerea, temperatura) pe care o simte o altă persoană. Spre exemplu, un individ cu sinestezie ȋn oglindă, observând o altă persoană care ȋşi atinge obrazul, va simţi ȋn mod obiectiv aceeaşi senzaţie pe propriul său obraz.

3. Empatia cognitivă reprezintă acea capacitate a individului prin care acesta ȋnţelege raţional stările altor persoane. Este deseori confundată cu empatia emoţională. Rolul cel mai important al acestui tip de empatie este acela de a ajuta profesionoştii să ȋnţeleagă cât mai nuanţat condiţia şi nevoile categoriei de beneficiari ai profesiei lor.

4. Empatia emoţională este acea capacitate de a avea o reacţie afectivă faţă de altă persoană, de a se armoniza la nivelul trăirii emoţionale cu trăirea emoţională a altei persoane, trăire pe care o putem percepe şi experimenta intern. Dacă empatia emoţională are un rol principal ȋn conceptul de ,,milă”, valoarea superioară a acesteia este conceptul de ,,compasiune”, care depăşeşte pro-social şi constructiv aspectul egocentric al experimentării emoţiilor altei persoane prin ,,milă”.

Prin combinarea empatiei cognitive cu cea emoţională, o persoană va putea să perceapă şi să recunoască mai rapid stările altei persoane şi, de asemeni, chiar să anticipeze ȋntr-o măsură importantă stările şi nevoile acelei persoane.

O altă diferenţiere importantă este aceea a empatiei de simpatie, ȋn care diferenţa o constituie faptul că empatia este capacitatea de a fi sensibil (alert perceptual) la o multitudine de indicatori non-verbali), pe când simpatia este o relaţionare care se bazează primordial pe semnificaţii de suprafaţă, fără a lua ȋn consideraţie indicatorii verbo-comportamentali subtili.

                                           EMPATIE                                                         SIMPATIE

               2adfsger.png

                     

                                                                             MILĂ

                                         as.png

                                                                                     COMPASIUNE                                                   

 asd.png

Fiind o competenţă devenită ȋn urma dezvoltării unei abilităţi, şi având la bază complexe procese neuro-psihice, cognitive, emoţionale şi comportamentale, empatia NU necesită ca o persoană să treacă prin aceeaşi traumă sau prin aceeaşi situaţie stresantă prin care trece altă persoană, pentru a  simţi empatie, a exprima şi a manifesta compasiune.

                                        5s v.png

                                                  ,,Ştiu exact cum te simti!!!!!!!’’

Capacitatea de a fi empatic, una din competenţele ȋnalt valorizate ȋn mediul profesional educaţional şi ȋn cel medical, este o abilitate care se poate ȋmbunăţăţi prin practică,  O ȋnţelegere non-egocentrică a altora şi o conştientizare a diversitaţii precum şi acceptarea acesteia, dublate de acţiuni practice ȋn acest sens, reprezintă maniera cea mai eficientă de creştere a acestei competenţe.

De asemenea experienţa de viaţă poate augmenta nivelul de empatie, fie ea auto-empatie, fie empatie cognitivă sau emoţională, ȋnsă procesul de creştere calitativă a acestora depinde de modalitatea matură a persoanei de a experimenta viaţa. Empatia cognitivă poate fi crescută prin informare, conştientizare, participare la activităţi formative, psihoeducaţie; empatia emoţională poate fi augmentată calitativ crescând alături de alţi oameni, prin interrelaţionare cu personalităţi sănătoase şi mature, prin experienţele personale depăşite echilibrat sau prin participare la activităţi de dezvoltare personală, consiliere psihologică, psihoterapie, coaching, etc.

Cadrul didactic conştient de propriile emoţii, de semnificaţiile personale pe care le dă situaţiilor şi de reacţiile sale la acestea, care acceptă că intensitatea trăirilor este diferită şi că etapele de dezvoltare emoţională diferă de la individ la individ, capătă acel tip superior de empatie, exprimat prin compasiune, dar şi abilitatea de a-şi gestiona cât mai matur propriile simţiri şi reacţii.

Mai jos este listat un instrument de măsurare a nivelului de empatie emoţională, astfel ȋncât cadrele didactice să poată conştientiza nivelul personal al empatiei emoţionale. De asemenea, adaptând termenii la nivelul de ȋnţelegere al copiilor, poate fi aplicat şi elevilor. Menţiunea principală este aceea că nivelul pe care cadrele didactice sau copiii ȋl pot obţine la acest test NU este o măsură a inteligenţei, ci o măsură a unei abilităţi pe care persoana o poate dezvolta spontan sau ghidat de-a lungul existenţei sale.

CHESTIONARUL DE MASURARE A NIVELULUI DE EMPATIE EMOŢIONALĂ

                                    autori: Albert Mehrabian & Norman Epstein

Acest chestionar conţine o serie de afirmaţii cu care dvs. puteţi fi de acord sau nu.

Testul are 8 răspunsuri posibile pentru fiecare afirmaţie, iar răspunsurile au fost astfel concepute ȋncât acopere 8 valori de intensitate.

Citiţi fiecare afirmaţie şi exprimaţi acordul sau dezacordul dvs utilizând pentru fiecare afirmaţie unul dintre răspunsurile de mai jos,:

+4  =  Sunt total de acord (Complet adevărat pentru mine)

+3 = Sunt foarte  de acord

+2 = De acord

+1 = Sunt mai degrabă de acord decât ȋn dezacord

-1 = Sunt mai degrabă ȋn dezacord decât de acord

-2 = Nu sunt de acord

-3 = Sunt foarte ȋn dezacord

-4 = Sunt total ȋn dezacord (Complet neadevărat pentru mine)

                                  Tabel 1

COLOANA  A

 

                           Afirmaţie

Răspuns (pasul 1)

 

Mă ȋntristează să văd o persoană străină care stă singuratică ȋntr-un grup.

 

Devin nervoas dacă ȋi simt pe alţii ȋn jurul meu că sunt nervoşi.

 

Ȋn general trăiesc sufleteşte problemele unui prieten.

 

Cuvintele unui cântec mă impresionează adânc uneori.

 

Mă pierd cu firea atunci când trebuie să aduc veşti proaste cuiva.

 

Oamenii din jur au o mare influenţă asupra dispoziţiilor mele sufleteşti.

 

Mi-ar place mai mult să fiu asistent social decât să mă ocup de pregătirea asistenţilor sociali.

 

Ȋmi place să asist atunci când cineva desface cadouri.

 

Mă tulbură să văd oameni plângând.

 

Anumite cântece mă fac să mă simt trist.

 

Trăiesc sufleteşte emoţiile din romane (filme)

 

Mă ȋnfurie când cineva este tratat cu răutate.

 

Nu pot să mă simt bine dacă ceilalţi din jurul meu sunt trişti.

 

Suferinţa unui animal mă ȋntoarce pe dos.

 

Mă impresionează când văd bătrâni neajutoraţi.

 

Când văd un film, mă las foarte tare prins de acţiune.

 

                        Tabel 2

COLOANA  B

COLOANA  C

Răspuns (pasul 1)

Răspuns (pasul 2)

Oamenii arată prea multă emoţie  şi sensibilitate faţă de animale.

Adeseori mi se par deplasate manifestările de afecţiune ȋn public.

Mă sâcâie oamenii care ȋşi tot plâng soarta atunci când sunt nefericiţi.

Cred că este o prostie ca oamenii să plângă de fericire.

Foarte mulţi dintre străinii pe care i-am ȋntâlnit mi s-au părut reci şi puţin sensibili.

Nu mi se intâmplă să mă prost dispun pur şi simplu pentru că un prieten este prost dispus.

Oamenii singuratici sunt probabil neprietenoşi.

Pot să-mi păstrez calmul chiar dacă cei din jur sunt ȋngrijoraţi.

Când un prieten ȋncepe să vorbească despre problemele lui, eu caut să schimb vorba.

Râsul altuia nu-mi provoacă şi mie râsul.

Uneori, la cinematograf, mă amuză faptul că mulţi ȋşi trag nasul de plâns, suspină, plâng.

Pot lua decizii fără să mă ȋmpiedic de sentimentele altora.

Mi-e greu să ȋnţeleg cum anumite lucruri pot tulbura oamenii atât de mult.

Mi se pare o prostie să te laşi impresionat de cărţi sau de filme.

Vederea lacrimilor mai degrabă mă enervează decât ȋmi produce simpatie.

Adesea constat că pot rămâne rece ȋn pofida agitaţiei din jurul meu.

Copii mici plâng fără motiv

Pasul 1: Răspundeţi la toate ȋntrebările din tabelul 1 ȋn coloana A, iar la ȋntrebările din tabelul 2 ȋn coloana B.

Pasul 2 :  Treceţi toate răspunsurile din coloana B ȋn coloana C, dar cu semn schimbat (exemplu: -2 din coloana B devine +2 ȋn coloana C; alt exemplu: +4 din coloana B devine -4 ȋn coloana C)

Pasul 3. : Adunaţi toate cifrele cu semnul minus din coloanele A si C si scrieţi rezultatul. In faţa rezultatului trebuie să aveţi trecut semnul  - ”.

Pasul 4 :  Adunaţi toate cifrele cu semnul plus din coloanele A si C si scrieţi rezultatul. In faţa rezultatului trebuie să aveţi trecut semnul  + ”.

Pasul 5 : Scădeţi rezultatul mai mic din rezultatul mai mare. In faţa cifrei obţinute treceţi semnul rezultatului mai mare. Această cifră este nivelul empatiei dvs. emoţionale.

Exemplul 1: rezultatul de la pasul 3 = -156 iar rezultatul de la pasul 4 = +125       

                                         156 – 125 = -31 (slab empatic)

     (ȋn faţa cifrei obţinute s-a trecut semnul minus deoarece rezultatul cel mai mare era cu semnul minus)

    Exemplul 2: rezultatul de la pasul 3 = - 24 rezultatul de la pasul 4 = + 101

                                         101 – 24 =  + 77 (empatic)

(ȋn faţa cifrei obţinute s-a trecut semnul plus deoarece rezultatul cel mai mare era cu semnul plus)

Verificaţi-vă nivelul de măsură al empatiei dvs. emoţionale după cotarea de mai jos:

Cotare:                         Interpretare:

+100 …….+132          Foarte empatici

+67 ……...+99           Empatici

+33……....+66            Mediu empatici

-33…….....+33            Slab empatici