In lumea dinamică de astăzi, metodele de învățare accelerată, bazate de regulă pe studii privind funcționarea creierului, câștigă din ce în ce mai mult teren.
Sugestopedia este o metodă de învățare dezvoltată de psihoterapeutul bulgar Georgi Lozanov și bazată pe sugestologie. Metoda este folosită cu succes în învățarea limbilor străine iar principiile sale sunt aplicate în tot mai multe școli. Lozanov afirma că prin această metodă se poate învăța o limba străina de aproximativ trei până la cinci ori mai rapid decât prin metodele convenționale. Așadar, sugestopedia este o transpunere în practică a superînvățării (superlearning). Teoria aplicării sugestiei pozitive în învățare a fost dezvoltată în anii '70 iar denumirea de sugestopedie provine din alăturarea cuvintelor “sugestie” și “pedagogie.”
Pe baza propriilor experimente precum și ale altor cercetători, Lozanov aduce anumite argumente critice împotriva predării “tradiționale” așa cum se realizeaza aceasta în școli, predare care vine în contradicție cu legile fundamentale ale dezvoltării fiziologice și psihologice ale personalității:
1. Este bine cunoscut faptul că funcționarea creierului este unitară: de pildă, nu există nici un moment în care funcționează doar una dintre emisferele cerebrale, ori doar anumite structuri corticale. Aceasta înseamnă că în practica predării, complexul emoțional-motivațional, gândirea imaginativă și logica abstractă, toate trebuie activate în mod simultan, într-o unitate complexă și indivizibilă.
În mod frecvent în școală, apar totuși două tipuri de deviere de la această normă naturală:
a) instruirea se adresează numai structurilor corticale sau numai emisferei stângi a elevului, care este privit ca o mainșină lipsită de emoii;
b) elevul este privit ca o entitate psiho-fiziologică, dar secvențial și separat, pe stadii și tipuri de activitate.
2. Este bine cunoscut faptul că, în condiții normale, activiățile de analiză și sinteză au loc în mod simultan; nu există o activitate analitică separată de alta, specific sintetică. Aceeșai legitate se aplică tuturor operațiilor cognitive (generalizare, abstractizare, concretizare). Această simultaneitate dialectică funcționează atât la nivel fiziologic cât și la nivel psihologic. Totuși, aceste regularități naturale sunt „corectate” în practica pedagogică, prin una dintre urmtoarele variante:
a) elementele sunt studiate izolat în raport cu semnificația lor integrală, ca întreg – ele sunt automatizate prin exerciții obositoare și doar mai târziu sunt legate între ele sistematic, într-un întreg.
b) discutarea întregului se face fără a lua în considerare elementele constitutive și de aici apar anumite greșeli.
În ambele cazuri se încearcă separarea procesului natural de simultaneitate analitico-sintetică.
3. În oricare proces de comunicare, ființa umană participă simultan pe mai multe nivele conștiente și inconștiente. Această situație naturală este utilizată în practica predării în una din următoarele variații:
a) principiul conștientizării în procesul de învățare este formalizat și transformat în fetiș. Elevii sunt obligai să asimileze și să automatizeze fiecare element al materialului după o metodologie strict contientă și rațională, fără a se ține cont de faptul că acest material ar putea fi stăpânit până la un anumit nivel, în mod spontan , la nivel inconștient, chiar de la prima receptare a lecției;
b) invers, se dă importan numai capacităților inconștiente și intuitive ale elevului în timp ce este nevoie de o finalizare contientă și reevaluare creativă a materialului, elemente care sunt neglijate. (Lozanov (a), 1978, p. 255-256).
Principiile sugestopediei
Predarea pe baza sugestopediei este fundamentată pe trei principii:
I. Seninătate (calm) concentrată, spontană și plăcută
Cursurile trebuie să se desfășoare într-un mediu fizic plăcut: există camere cu scaune confortabile și ușor de plasat; există plante iar pe pereți planșe și imagini viu colorate. Numrul de studenți sau elevi este mic, maximum 15.
Acest principiu presupune și oferirea unui sistem de jocuri și unui sistem de activități care să stimuleze umorul. Sunt utilizate materiale vizuale; aceste materiale nu sunt ilustrative, ci mai degrabă stimulative.
Principiul este respectat, de asemenea, și prin întregul proces de comunicare: tonul profesorului este pozitiv, neamenințător. Elevii sunt încurajați mai degrabă să coopereze decât să intre în competiție. Întreaga atmosferă este îmbogățită prin muzică, astfel creându-se o stare de activism relaxat (psihorelaxare concentrată pe obiect).
II. Integralitatea dinamică, structurată și ierarhică – partea în întreg și întregul în parte.
Acest principiu se referă atât la sistematizarea materialului de studiu din manual într-o abordare globală, cât și la comportamentul formatorului.
„Globalitatea” (integralitatea) se referă de asemenea și la unitatea proceselor conștiente și inconștiente – abordare cel mai bine demonstrată prin tipul de conduită a profesorului și prin prezentarea materialelor. În ceea ce privește profesorul, alturi de alte trăsturi obligatorii, atenția este concentrată asupra comportamentului pe două planuri: comportamentul verbal trebuie să fie pe deplin în armonie cu comportamentul non verbal inconștient. Această conduită este exprimată prin fenomene paralingvistice precum gesturile, mimica, postura, privirea, elemente care sunt foarte importante în comunicare și, mai ales, în predare (Lozanov (a), 1978, p. 194).
Un alt aspect al acestui principiu este legat de prezentarea materialului. Conținutul manualelor și materialele vizuale trebuie structurat în așa fel încât să se păstreze ierarhia structurii. Partea, elementul, trebuie să fie identificabilă în interiorul întregului, dar pe de altă parte, elementul trebuie să exprime ideea globală din care face parte.
III. Pregătirea desugestivă având scopul de eliberare spontană a capacităților minii și ale creierului, aflate în rezervă
Odată ce este obținută starea necesară a minii și este structurat materialul de studiu, următorul pas îl reprezintă crearea unei atitudini psihologice care să conducă la eliberarea rezervelor creierului și minii. Așa cum Felix Uschi observă în raport cu un domeniu specific “studenții la limbi străine în special, au adesea o opinie negativă despre propriul lor potențial de învățare, ceea ce se poate reflecta negativ în performanțele lor .” (Uschi, 2006, p. 138) Instrumentele desugestive sunt proiectate pentru a avea o influență directă asupra opiniilor studenților (elevilor) cu privire la natura și dificultatea sarcinii.
Instrumente de predare
Instrumentele de predare utilizate în sugestopedia se împart întrei grupe:
1) Mijloace psihologice
2) Mijloace didactice
3) Mijloace artistice.
Mijloacele psihologice se referă în primul rând la organizarea globală a comunicării în cadrul predării-învățării. Elementul important aici este constituit de modalitatea în care vor fi organizate percepțiile periferice, faptul că ele trebuie mai degrabă stimulate decât construite prin ilustrare. Pe lâng planșele de pe pereți, percepțiile periferice includ întreaga atmosferă a clasei. Camera trebuie să fie curată și aranjată cât mai estetic, fără prea multe ornamente cu obiecte inutile, tablouri, etc. Materialul vizual (planșe, scheme) este executat de asemenea, estetic. În plus, profesorul contribuie într-o foarte mare măsură la determinarea atmosferei din clasă; el trebuie să fie vivace, calm, bucurându-se de munca sa; vocea sa trebuie să fie de asemenea, veselă și melodioasă.
Mijloacele didactice se referă la mai multe elemente:
- structura ierarhică a materialului, relația parte-întreg, cu prevalena holisticului;
- materialul utilizat într-o oră academică este de la două până la zece ori mai mare față de cantitatea de material utilizată într-o or „tradițională”.;
- metodele utilizate sunt comunicaționale: de pildă, atenția studenților (elevilor) este direcționată spre întreaga propoziție, spre aspectul semnificației comunicației, spre locul și rolul acesteia, totul într-un context relaxat, chiar amuzant, în timp ce pronunția, vocabularul și gramatica rămân în planul al doilea, deși nu sunt trecute cu vederea. Într-o clasă de limbi străine, profesorul atrage atenția asupra acestor elemente numai pentru scurt timp și se întoarce apoi repede la sensul întregii propoziții și situații. Cele mai multe dintre elementele gramaticale sunt învățate împreună cu întreaga structură, fără să li se dea o atenie specială. (Lozanov (a), 1978, p.262).
Mijloace artistice : Sugestopedia introduce un tip special de artă în procesul de predare-învățare, în conținutul lecțiilor (muzică: se utilizeaza cu precădere stilul baroc, care are un ritm stabil de un sunet pe secunda - muzica lui Händel, Bach; literatură, material vizual, joc de rol, etc). “Mijloacele artistice sunt utilizate atât pentru a crea o atmosferă plăcută în timpul procesului de receptare, memorare și înțelegere a informației principale oferite prin lecție cât și pentru a îmbogăți atitudinea sugestivă față de ceea ce este în rezerve, față de motivație și așteptări. Cu ajutorul aspectelor artistice, parte din materialul de învățare este asimilat imediat.” (Lozanov (a), 1978, p.262; Lozanov (b), 1978, p.70-71).
Jocul de rol este foarte popular și eficient în predare limbilor dtrăine pe baza metodei lui Lozanov: “la început de tot, fiecărui participant la curs i se dă un nume nou (de pildă, un nume folosit în respectiva limbă străin care se învață) și o nouă poveste a vieții. Această abordare creează o situație dramatică ce îi eliberează pe participanții la curs de pozițiile lor sociale. Ea facilitează, de asemenea, o înlăturare rapidă a barierei anti-sugestive care, la rândul ei, stimulează exprimarea spontană și imediată a capacităților lor. Asemenea situații de activități dramatice se utilizează în activitatea educaională sugestopedică, atât la copii cât și la adulți” (Lozanov (a), 1978, p.192).
Bibliografie:
1. Dumitrana Magdalena (2008). Sugestologia- Fundament neuropsihologic al învățării accelerate. Revista de Psihologie şi Psihopedagogie Specială, nr. 1(10), pp. 1-10.
2. Lozanov (a), G. (1978): Suggestology and Outlines of Suggestopedy, New York: Gordon & Breach
3. Lozanov (b), G. (1978): Suggestopaedia - Desuggestive Teaching. Communicative Method on the Level of the Hidden Reserves of the Human Mind, Ediție online, Disponibila la http://www2.vobs.at/ludescher/pdf%20files/SUGGESTOPAEDIA%20-%20book.pdf
4. Uschi, F.(2006): Accelerative Learning. Wonder method or pseudo-scientific gobbledygook? Melbourne: CAE Press