Provocările  actuale socio-profesionale sunt tot mai pasibile de a genera stres, oboseală cronică şi boli fizice. Fiecare dintre cele 3 categorii de dificultăţi ale funcţionării umane, induse de saltul progresului economic, au impact asupra tuturor domeniilor profesionale, cu precădere asupra celor ȋn care profesioniştii asigură suport, sprijin, asistenţă sau educaţie altor fiinţe umane.

 

 

        

                                                                           Figura 1

            Un fenomen uman mediatizat ȋn relaţie cu profesii ca ale medicilor, asistenţilor medicali, asistenţilor sociali, poliţiştilor, preoţilor, militarilor din zonele de război este reprezentat de conceptul de burnout, denumit ȋn 1974 de către Herbert Freudenberger, cu referire la efectele pe termen lung ale unei munci excesive şi solicitante. De altfel, prima referire ȋn legătură cu acest fenomen este datată ȋn 1961, când nuvela A Burnt-Out Case a lui Graham Greene a descris cazul unui medic care lucrează ȋn colonia belgiană Congo cu bolnavi de lepră.

Ȋn prezent, fenomenul de burnout este descris ca o stare de epuizare emoţională, fizică şi mentală, generată de un stres excesiv şi prelungit,   ȋn care o persoană trăieşte simţindu-se copleşită, epuizată emoţional şi ȋn incapacitatea de a gestiona solicitări constante. Fenomenul

Pornind de la un nivel de stres negativ şi până la fenomenul de burnout, efectele ȋn plan profesional pot afecta atât profesioniştii cât şi beneficiarii serviciilor lor: atât cadrele didactice cât şi elevii. Pe lângă deteriorarea capacităţilor profesionale, oboseala şi stresul profesional afectează şi calitatea relaţiilor pe care profesionistul, cadrul didactic spre exemplu, le stabileşte cu familia sa, cu directorul şi cu colegii şi, de asemenea,  cu elevii săi.

O certitudine empirică este aceea că oamenii se simt atraşi către persoane energice, pozitive, fericite. Ȋn cazul ȋn care o organizaţie are un manager care manifestă o energie pozitivă, relaţiile şi activităţile sunt gestionate mai eficient decât ȋn organizaţiile ale căror lideri sunt epuizaţi şi stresaţi.

Cadrele didactice, cu atât mai mult cadrele didactice din ȋnvăţământul special, ca profesionişti care acordă sprijin şi educaţie altor persoane, copii cu nivel de energie mai mare sau mai puţin structurat decât al adulţilor, sunt permanent supuse stresului profesional, atât din partea interacţiunii cu specificul beneficiarilor serviciilor lor, cât şi

De asemenea. oamenii se prezintă ca fiind la cheremul nivelului lor de energie, aşa cum se ȋntâmplă când spunem, spre exemplu: ,,Săptămâna aceasta a fost foarte stresantă, sunt de-a dreptul epuizat”, şi folosim ca scuză a nivelului nostru scăzut de energie oricare dintre activităţile noastre. Diferenţa ȋntre persoanele care reuşesc să să se simtă energice şi cele care par să nu mai aibă energie nu este aceea că persoanele energice au fost ȋnzestrate cu o doză infinită de energie, ci aceea că:

-          persoanele energice au găsit modalităţi prin care se energizează constant

-          personale energice evită acele lucruri care ele afectează şi le diminuează energia peronală

Ȋn activitatea didactică, atunci când se confruntă cu un nivel de energie scăzut, persoana:

Figura 2

         După o anumită perioadă, persoana poate manifesta epuizare, cinism şi ineficienţă profesională sau performanţă menţinută cu mare efort,  instabilă.

             Ȋnainte de toate scuzele-cauze plauzibile pe care un profesionist le exprimă pentru a justifica de ce trebuie să-şi menţină ritmul epuizant de lucru ( solicitări, sarcini, termene, rol, relaţii, control, suport, schimbări, etc), recomandarea specialiştilor este ca profesioniştii să ȋşi gestioneze prioritar sistemul energetic mental şi fizic.

Această recomandare presupune a lua ȋn considerare nivelul personal de energie cu obiectivul de a-l menţine constant la nivel optim şi de a şti cum să acţionezi când scade semnificativ.

Ca profesionişti care formează tinere personalităţi, cadrele didactice au obligaţia de a-şi gestiona echilibrat relaţia cu elevii dar şi cu sine ȋnsuşi. Managementul sistemului personal de energie  psihică, mentală al cadrului didactic, răspunzătoare de bunele sale relaţii şi de echilibrul personal presupune:

-          să fie conştient de lucrurile care ȋl energizează

-          să fie conştient de lucrurile care ȋl epuizează

-          să fie conştient de nivelul personal de energie, la orice moment

-          -să fie conştient de câtă energie are nevoie ca să funcţioneze ergonomic

-          să acţioneze când ȋi scade nivelul de energie

-          să conştientizeze că investiţia ȋn creşterea nivelul de energie personală nu este un efort ci o sursă de beneficii pe teremen lung.

        Pe de altă parte, persoanele care se simt relaxate şi energice au ȋn mod caracteristic o eficienţă constantă, o productivitate care nu le consumă total şi rapid rezervele de energie fizică sau psihică, mentală.   Lucrând dintr-o stare de  energie personală ȋnaltă, persoana:    

         

Figura 3

Grafic, energia individuală este conceptualizată multinivelar, şi presupune trăiri  şi stări pozitive asociate unei energii echilibrate şi funcţionale dar şi stări negative şi boli fizice sau psihice, când este nefuncţională sau diminuată semnificativ.

Cele 4 manifestări ale energiei psihofizice umane sunt (vezi figura 4):  

   - manifestarea fizică

-          manifestarea emoţională

-          manifestarea mentală

-          -manifestarea spirituală

 

                                                Figura 4   Sursa: https://keithhorwitz.com/KeithWeb/Energy_Therapy.

 

Specialiştii recomandă patru tipuri de acţiune pentru reglajul performant al nivelului de energie personală:

     

1.      FACEŢI LUCRURI  CARE  VĂ  ȊNCARCĂ  DE  ENERGIE

       Deşi pare o recomandare simplă, oamenii nu recunosc cu acurateţe ce acţiuni/activităţi le sunt cu adevărat utile din această perspectivă, nici la muncă nici acasă. Există  ȋnsă o măsură care face aceste activităţi să-şi atingă scopul real, şi anume ca persoana să-şi ia timp pentru a face acele activităţi.

         De regulă, persoanele adoptă uzanţe convenţionale, din zona de confort fizic, preferând, spre exemplu să vizioneze ȋncă un film ca activitate de relaxare, ȋn loc să facă o plimbare printr-o pădure, o zonă verde, un parc, etc.

                O persoană care ȋşi ia angajamentul să se susţină şi să-şi asigure un bun nivel de funcţionare personală ȋşi identifică acele locuri şi acţiuni potrivite, care o ajută să rămână ȋntr-un bun control al calităţii vieţii sale personale şi profesionale. Exersând pentru o perioadă scurtă de timp identificarea conştientă a lucrurilor/ acţiunilor/activităţilor care o ȋncarcă de energie sau care ȋi consumă energia, persoana are de obicei revelaţii surprinzătoare, diferite de ceea ce crede de obicei că o relaxează sau o oboseşte.

2.      GESTIONAŢI CONSUMUL  DE  ENERGIE  DIN  VIAŢA DVS.

              Această metodă ȋncepe prin listarea activităţilor de la serviciu care vă epuizează, a persoanelor cu care, când interacţionaţi, vă fac să simţiţi că vă drenează de energie.      Specialiştii ȋn dezvoltare personală, psihologi, traineri, coach-ii apelează la o serie de tehnici variate pentru a minimiza consumul de energie. Pentru dvs., un prim pas ar fi completarea unei liste ca ȋn tabelul de mai jos:

Lista lucrurilor şi activităţilor mele care ȋmi consumă energia	(Brainstorming) Moduri ȋn care aş putea reduce frecvenţa lor	(Brainstorming) Moduri ȋn care aş putea contracara efectele lor asupra mea	Lista persoanelor care[WU1]  ȋmi consumă energia când interacţionez cu ele	(Brainstorming) Moduri ȋn care aş putea reduce frecvenţa interacţiunii cu ele	(Brainstorming) Moduri ȋn care aş putea contracara efectele lor asupra mea
1. .... 2..... 3.... Etc.	-să... -să... -să... etc.	-să... -să... -să... etc.	1. .... 2..... 3.... Etc.	-să... -să... -să... etc.	-să... -să... -să... etc.

                                                                                     Tabelul 1

 Deseori persoanele care ȋncep un astfel de demers conştient despre propria lor viaţă, sunt ȋncercate de sentimentul de vinovăţie sau că sunt egoiste să facă modificări ȋn care să schimbe perspective sau priorităţi ȋn viaţa lor.

                       Ȋn realitate, diminuarea consumului de energie şi creşterea sentimentului de echilibru şi fericire, este un drept al fiecărei persoane şi devine un model pozitiv pentru cei din jur.

3.      FIŢI  PREGĂTIT PENTRU GOLURI SAU PAUZE  DE ENERGIE

                     Primele două tipuri de acţiuni de reglaj al energiei individuale sunt proactive, presupun acţiuni de realizat; chiar şi ȋn condiţiile ȋn care persoana ȋşi gestionează bine aceste demersuri de echilibrare, există ȋn mod natural momente de-a lungul săptămânii, uneori chiar de-a lungul uneia şi aceleiaşi zile, ȋn care energia este resimţită ca fiind total consumată.

         Pentru aceste momente specialiştii recomandă să fim pregăţiţi: cu gustări energizante, hidratându-ne, adoptând exerciţii scurte de mişcare, mini-exerciţii de energizare, mergând cu pas vioi, făcând plimbări individuale sau ȋntâniri pentru o scurtă plimbare, etc.

Sursa: http://www.awaken.com/2017/09/three-types-of-controlled-breathing-exercises-and-how-to-do-them/ 

 

4.  OFERIŢI -  VĂ CADOUL UNUI  MOMENT  DE  LINIŞTE, UN SPAŢIU PSIHIC DOAR  AL  DVS.

            Anumite persoane, angajaţi sau manageri, dacă nu suferă ȋn urma unei activităţi prea stresante sau epuizante, afirmă cu o mândrie mascată că sunt prea ocupaţi ca să doarmă suficient, ca sa meargă la o scurtă plimbare sau chiar doar să-şi ia o pauză ȋn care să privească pentru câteva clipe pur şi simplu ȋn zare. Funcţionarea psiho-fizică normală are de fapt nevoie de momente de pauză completă, motiv pentru care profesioniştii cu un nivel echilibrat de energie preţuiesc aceste momente de spaţiu doar al lor şi ȋl utilizează de câte ori este necesar.

Ȋn viaţa reală putem ȋntâlni persoane care ȋşi poartă ca pe o medalie stresul şi oboseala profesională; ȋnsă o persoană echilibrată, cu atât mai mult cadrele didactice, care au rol formator şi modelator asupra elevilor lor , trebuie să poată manifesta o energie controlată, cu modalităţi multiple de expresie: atât printr-o prezenţă calmă, cât şi printr-o intensitate care  să se poată ridica la nivelul energiei situaţiilor ȋn care se angajează.

RESURSE BIBLIOGRAFICE ŞI WEB

1.      Advilla Public Service, Department of public administration, (2013), Advisory leaflet managing stress in the workplace, http://www.gov.ai/documents/publicadmin/Avisory%20Leaflet%20Managing%20Stress%20in%20the%20Workplace.pdf

2.      https://keithhorwitz.com/KeithWeb/Energy_Therapy.

3.      http://www.awaken.com/2017/09/three-types-of-controlled-breathing-exercises-and-how-to-do-them/

4.      Willett, A, (2016), Leading the Unleadable: how to Manage Mavericks, Cynics, Divas and Other Difficult People, New York: AMACOM