Formarea continuă a personalului didactic poate cuprinde forme şi modalităţi diferite de dezvoltarea profesională în funcţie de nivelul de competenţă profesională şi de specialitatea/domeniul de activitate.

Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control şi recalificarea profesională se realizează pe baza standardelor profesionale pentru profesia didactică.

Modalităţile principale de organizare a formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt:

a)activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupe de unităţi, respectiv catedre, comisii metodice, şi cercuri pedagogice;

b)sesiunile metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane, schimburi de experienţă şi parteneriate educaţionale pe probleme de specialitate şi psihopedagogice;

 

c)stagiile periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei;

d)cursurile organizate de societăţi ştiinţifice şi alte organizaţii profesionale ale personalului didactic;

e)cursurile de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice;

f)cursurile de formare în vederea dobândirii de noi competenţe şi calităţii/ funcţii, conform standardelor de pregătire specifice;

g)cursurile de pregătire a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice;

h)cursurile de pregătire şi perfecţionare pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de control, potrivit unor programe specifice;

i)bursele de perfecţionare şi stagiile de studiu şi documentare, realizate în ţară şi în străinătate;

j)cursurile postuniversitare de specializare;

k)studiile universitare de masterat pentru cadrele didactice care au absolvit cu diploma de licenţa de 4 ani;

l)programe postuniversitare;

m)studiile universitare de doctorat;

n)dobândirea de noi specializări didactice, diferite de specializarea/ specializările curentă/ e.

Programele şi activităţile de perfecţionare pot fi organizate în forme de învăţământ flexibile, adaptate obiectivelor şi conţinuturilor formării, precum şi posibilităţilor şi cerinţelor participanţilor, respectiv:

a)prin cursuri cu frecvenţă, organizate modular, în perioada vacanţelor şcolare, în zilele nelucrătoare sau în zilele lucrătoare cu acordul participanţilor şi al sindicatelor;

b)în sistemul învăţământului la distanţă, prin utilizarea platformelor e-learning şi a suporturilor electronice, combinate cu orientarea şi asistarea învăţării prin procedurile de tutoriat;

c)prin cursuri fără frecvenţă organizate de instituţii de învăţământ superior, combinate cu consultaţii periodice, potrivit opţiunilor participanţilor;

d)prin alte forme de organizare care îmbină învăţarea asistată de formatori prin cursuri, seminarii, laboratoare şi activităţi practice comune, cu învăţarea prin studiul individual şi activitatea independentă a participanţilor.

În cadrul catedrelor şi comisiilor metodice se desfăşoară activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice la nivelul unităţii de învăţământ.

În învăţământul secundar, catedrele/ comisiile metodice se constituie pe discipline de studiu, pe grupuri de discipline înrudite sau pe arii curriculare.

O catedră/ comisie metodică se constituie, în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, din cel puţin patru cadre didactice. Atunci când numărul cadrelor didactice din unitatea de învăţământ este mai mic, catedra/ comisia metodică se constituie pe grupuri de şcoli.

În învăţământul primar, catedrele/ comisiile metodice se constituie pe clase, respectiv ani de studiu, pe grupuri de clase sau pe întregul ciclu de învăţământ. O catedră/ comisie metodică se constituie, în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, din cel puţin patru cadre didactice. Atunci când numărul cadrelor didactice din unitatea de învăţământ este mai mic, catedra/comisia metodică se constituie pe grupuri de şcoli.

În învăţământul preşcolar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe grupe de preşcolari sau pe întregul ciclu de învăţământ. O catedră/comisie metodică se constituie, în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, din cel puţin patru cadre didactice. În grădiniţele din mediul urban cu număr mare de cadre didactice, comisiile metodice se organizează, de preferinţă, cu educatoarele care funcţionează la aceleaşi grupe de copii. Atunci când numărul cadrelor didactice din unitatea de învăţământ este mic, catedra/ comisia metodică se constituie pe grupuri de grădiniţe.

Activităţile metodico-ştiinţifice desfăşurate în cadrul catedrelor/ comisiilor metodice vizează obiective şi conţinuturi care au un impact nemijlocit asupra procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală şi sunt centrate pe principalele demersuri pedagogice, respectiv: analiza, proiectarea, realizarea, evaluarea şi ameliorarea/ dezvoltarea procesului educativ.

Principalele activităţi prin care catedrele/ comisiile metodice contribuie la formarea continuă şi dezvoltarea profesională a personalului didactic constau în:

a)analiza nevoilor de educaţie, generale şi specifice, comune şi speciale şi stabilirea priorităţilor pe baza cărora se proiectează procesul de învăţământ;

b)analiza resurselor educaţionale şi formularea modului în care acestea vor fi distribuite şi utilizate la nivelul concret al şcolii şi al claselor de elevi/ grupelor de preşcolari;

c)analiza contextului social şi pedagogic specific în care se desfăşoară procesul de învăţământ;

d)analiza claselor de elevi/ grupelor de preşcolari sub aspectul rezultatelor anterioare ale învăţării şi determinarea condiţiilor iniţiale de la care se porneşte în fiecare etapă a procesului de învăţământ, respectiv la început de ciclu, de an şcolar, de semestru, la începutul unui capitol nou din programa şcolară;

e)definirea operaţională a obiectivelor educaţionale sau/ şi a competenţelor vizate prin procesul de învăţământ;

f)organizarea, structurarea logică şi transpunerea psihopedagogică a conţinuturilor predării şi învăţării, în funcţie de particularităţile vârstei psihologice şi şcolare a elevilor şi de particularităţile fiecărei clase de elevi/grupe de preşcolari;

g)alegerea, analiza şi evaluarea strategiilor didactice, a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de predare-învăţare şi aplicarea acestora la particularităţile disciplinelor de învăţământ şi ale claselor de elevi/ grupelor de preşcolari;

h)alegerea, construirea şi validarea metodelor şi instrumentelor de evaluare formativă şi de evaluare sumativă a elevilor şi de evaluare a rezultatelor procesului de învăţământ;

i)stabilirea şi aplicarea pârghiilor, mijloacelor de autoreglare şi ameliorare a procesului de învăţământ în funcţie de rezultatele evaluării din fiecare etapă;

j)extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, psihopedagogice şi integrarea acestora în demersuri de investigare, de evaluare şi analiză critică a teoriilor, abordărilor, principiilor privind educaţia;

Principalele modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităţii catedrelor/comisiilor metodice sunt:

a)dezbaterile în grup;

b)elaborarea şi prezentarea de referate cu conţinut de specialitate, didactic sau psihopedagogie;

c)elaborarea, punerea în practică şi valorificarea unor proiecte de cercetare realizate individual sau în echipă;

d)recenzii şi prezentări de carte;

e)sesiuni de comunicări ştiinţifice;

f)schimburi de experienţă, asistarea şi evaluarea lecţiilor;

g)activităţi practice cu rol demonstrativ sau aplicativ.

Activităţile de perfecţionare sunt incluse în programul de activitate al catedrei/ comisiei metodice, întocmit anual şi actualizat semestrial.

Programul de activitate al catedrei/ comisiei metodice este parte componentă a planului managerial al unităţilor de învăţământ.

În cadrul catedrelor/ comisiilor metodice constituite pe grupuri de şcoli, programul de activitate trebuie să cuprindă activităţi organizate succesiv, în mod echilibrat, în fiecare din unităţile de învăţământ componente.

Activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice la nivel local, zonal sau judeţean sunt organizate şi realizate prin cercurile pedagogice.

Un cerc pedagogic se constituie ca structură distinctă dacă numărul membrilor este de minim 15 cadre didactice.

În funcţie de numărul cadrelor didactice şi de structura reţelei şcolare, cercurile pedagogice se pot constitui pe cicluri de învăţământ, antepreşcolar, respectiv preşcolar, primar, gimnazial etc., pe tipuri sau profiluri de unităţi, respectiv învăţământ special, învăţământ tehnic şi profesional, învăţământ de artă şi sportiv, palate şi cluburi ale copiilor etc., iar în cadrul acestora pe discipline sau grupuri de discipline.

Stabilirea structurii şi coordonarea activităţii cercurilor pedagogice sunt atribuţii ale inspectoratelor şcolare judeţene/ al Municipiului Bucureşti. Participarea la activităţile organizate în cadrul cercurilor pedagogice este obligatorie pentru toţi membrii acestuia.

Activitatea cercurilor pedagogice se desfăşoară în sesiuni, de două-patru ori în cursul unui an şcolar.

Activitatea de cerc pedagogic a profesorilor documentarişti este organizată de casele corpului didactic în colaborare cu inspectoratele şcolare.

Activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice la nivel judeţean organizate şi realizate prin cercurile pedagogice sunt cuprinse în Calendarul activităţilor metodico - ştiinţifice, publicat la începutul fiecărui an şcolar de ISJ/ ISMB.

Cercurile pedagogice sunt foruri de sinteză, de evaluare a rezultatelor procesului de învăţământ şi a factorilor care determină eficienţa acestuia, de comunicare şi valorificare a experienţelor didactice şi a concluziilor cercetării pedagogice efectuate de cadrele didactice, de evaluare critică şi constructivă a metodelor de predare-învăţare, a conţinuturilor şi modurilor de organizare a procesului educaţional, de lansare a unor proiecte educaţionale cu impact la nivel local şi judeţean.