În plan social, abandonul scolar poate fi considerat una dintre formele esecului scolar, alături de marginalizarea si excluderea socială si profesională, analfabetismul, reprezentând o problemă acută a sistemului de învătământ românesc.
Abandonul scolar se caracterizează prin părăsirea prematură a scolii înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii actului de studii început. De multe ori abandonul se asociază cu delincvenţa juvenilă, cu recurgerea la droguri, cu viaţa de familie dezorganizată, cu excluderea socială. Cei care abandonează scoala sunt mai predispusi să devină dependenti de programele si alocatiile sociale oferite de stat, astfel că fenomenul de abandon scolar se transformă într-o problemă care afectează întregul sistem economic, social, politic, cultural al unui stat.
Mai mult, potrivit datelor Comisiei Europene, acesti tineri se confruntă cu dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, sunt mai des someri si depind mai des de sistemul de asigurări sociale. Impactul negativ al abandonului scolar la nivel de comunitate, de ţără, dar si la nivel european este unul mare întrucât fenomenul reprezintă o piedică în dezvoltarea economică.
S-a înţeles că, fără a se investi în educaţie, si implicit fără politici educaţionale care să reducă abandonul scolar, nu se pot astepta rezultate majore din punct de vedere economic.
Abandonul scolar conduce la un nivel scăzut de educaţie, ceea ce limitează în mod clar posibilitatea de opţiune pe piaţa muncii si îi introduce timpuriu în ale grupuri sociale decât cel educaţional, ca urmare, nu mai relaţionează cu tineri de aceeasi vârstă si cu aceleasi preocupări de formare si dezvoltare profesională;
Identificarea elevilor şi a factorilor de risc privind abandonul şcolar
Abandonul şcolar este, în fapt, culminarea unui proces pe parcursul căruia elevul, din diferite motive, se îndepărtează de şcoală şi, în cele din urmă, o părăseşte. Am văzut deja că principalele cauze pentru producerea acestui fenomen se referă la factori externi şcolii (în principal nivelul socio-economic scăzut al familiei) sau la factori interni (lipsa de adecvare a ofertei şcolii la nevoile şi interesele elevilor din grupul ţintă). De asemenea, am văzut că la fel de importante şi cu impact asupra abandonului şcolar şi absenteismului sunt şi cerinţele educaţionale speciale sau alte caracteristici individuale ale elevilor, precum lipsa interesului faţă de şcoală sau dificultăţile de adaptare la mediul şcolar.
Măsurile de intervenţie eficiente trebuie focalizate pe acest complex de cauze şi trebuie adaptate / personalizate în funcţie de factorii de risc ce afectează fiecare elev în parte. Astfel, şcoala trebuie să încerce să suplinească – prin oferta sa (educaţională şi de sprijin în învăţare şi incluziune) – lipsurile cu care vine elevul din familie şi comunitate şi să elimine sau să minimalizeze efectele negative pe care o parte dintre aspectele legate de contextul socializării le pot avea asupra şcolarizării copilului.
În consecinţă, este pragmatic ca elevii să fie monitorizaţi în ceea ce priveşte adaptarea încă de la începutul şcolarizării, astfel încât să se poată prevedea şi preveni eşecul lor şcolar. Rolul şcolii este acela de a identifica din timp acei elevi care, datorită unor anumite influenţe de factură economică, socială, culturală, medicală, riscă să ajungă la un moment dat în situaţia de a abandona şcoala.
Abordarea personalizată a acestor copii vizează pe de o parte, reducerea impactului negativ al unor factori legaţi de socializarea primară în familie (lipsa de susţinere din partea părinţilor, implicarea în activităţile domestice în detrimentul implicării şcolare, lipsa condiţiilor necesare studiului în familie, lipsa unui minim bagaj cultural / lingvistic în cadrul familiei etc.), iar pe de altă parte, prevenirea sau diminuarea intervenţiilor negative ale unor factori legaţi de experienţa şcolarizării (adaptarea la orarul şcolar şi la solicitările curriculumului şcolar, incluziunea în colectiv etc.). În vederea identificării acestor elevi trebuie concepute instrumente specifice care să permită un inventar al acestor factori de risc de natură individuală, familială şi şcolară cu care se poate confrunta un elev: Fişa copilului în situaţie majoră de risc de abandon şcolar.
Acest instrument are un dublu rol:
- de a identifica principalele dificultăţi cu care se confruntă elevul şi familia sa, dificultăţi care pot impieta asupra evoluţiei sale şcolare;
- de a sprijini dezvoltarea, pe baza dificultăţilor astfel identificate, a unor modalităţi personalizate de intervenţie educaţională cu dublu caracter:
a)recuperatorie şi preventivă.
b)Identificarea elevilor în situaţie de risc are rolul de a facilita realizarea unui profil al acestor elevi şi de a dezvolta măsuri focalizate. Această activitate trebuie realizată la începutul fiecărui an şcolar cu ajutorul cadrelor didactice din şcoală (învăţători / profesori diriginţi). Fişa copilului în situaţie majoră de risc de abandon şcolar, este un instrument pe care sperăm că îl veţi considera util în faza iniţială, cea a identificării elevilor care se află în situaţie de risc de abandon şcolar. Chiar dacă implică un efort suplimentar din partea şcolilor care se confruntă zilnic cu astfel de situaţii, considerăm că beneficiile centralizării informaţiilor cu privire la aceşti elevi sunt esenţiale şi au impact pe termen mediu şi lung pentru prevenirea abandonului şcolar. Rolul fişei este acela de a permite o inventariere a informaţiilor despre fiecare caz în parte, astfel încât să putem identifica împreună acele elemente specifice elevilor din şcoala dumneavoastră care se află în situaţie de risc de abandon, precum şi aspecte comune şcolilor implicate în acest an şcolar în cadrul proiectului nostru. Pe baza informaţiilor înregistrate veţi putea elabora strategii, programe, activităţi specifice la nivelul şcolii care să prevină apariţia factorilor de risc sau să diminueze acţiunea acestor factori care duc la apariţia abandonului şcolar.
Fişa conţine trei secţiuni distincte:
A) Date generale despre elev;
B) Date generale despre condiţiile de viaţă ale elevului;
C) Factori de risc.
În cadrul secţiunii (A) sunt solicitate date generale despre elevul aflat în situaţie de risc de abandon. Aceste informaţii au rolul de ordonare şi inventariere a fişelor înregistrate în baza de date şi permit găsirea cu uşurinţă a unei anumite fişe în vederea efectuării unor corecturi sau completări ulterioare.
În cadrul secţiunii (B) sunt solicitate o serie de informaţii generale cu privire la condiţiile de viaţă ale elevului. Aceste informaţii nu sunt direct legate de activitatea şcolară a elevului, însă au o importanţă foarte mare în corelaţie cu informaţiile cuprinse în secţiunea C. Condiţiile de locuit ale elevului, de exemplu, pot constitui factori de risc în sine sau pot determina apariţia altor factori de risc, din rândul celor enumeraţi în secţiunea C. Chiar dacă nici instituţia şcolară, nici proiectul nostru nu au ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale elevilor sau a situaţiei lor sociale, o bună cunoaştere a acestora corelată cu informaţii detaliate despre factorii de risc pot constitui puncte de plecare esenţiale în elaborarea unor planuri de acţiune specifică la nivelul şcolii. Un exemplu: dacă constatăm că majoritatea elevilor în situaţie de risc de abandon provin din familii cu mai mulţi copii, dintre care cel puţin unul a abandonat deja şcoala, avem argumente foarte solide în favoarea dezvoltării unui program de recuperare a copiilor / tinerilor care deja au abandonat şcoala, pentru a putea încerca să reducem rata abandonului şcolar în cazul promoţiei curente.
În cadrul secţiunii (C) veţi regăsi o listă cu potenţiali factori de risc privind abandonul şcolar. Aceştia sunt grupaţi pe categorii, în funcţie de sursa lor, şi pot fi întâlniţi de dumneavoastră în activitatea zilnică. Lista nu este exhaustivă şi poate fi oricând completată. În cazul în care constataţi că există alţi factori de risc, în situaţiile întâlnite de dumneavoastră, vă rugăm să îi adăugaţi în rubrica „observaţii”. De asemenea, vă rugăm ca, după ce aţi bifat unul sau mai mulţi factori din lista propusă, să completaţi în cadrul rubricii „observaţii” o scurtă descriere a fenomenului care să sintetizeze cât mai bine incidenţa factorului respectiv în cazul descris de dumneavoastră. Spre exemplu, dacă aţi bifat factorul „2. Motivaţie redusă pentru activităţile şcolare” din lista „Factorilor individuali”, vă rugăm să descrieţi pe scurt ce fel de comportamente sau de atitudini aţi observat în cazul elevului pentru care completaţi fişa, care reflectă motivaţia redusă pentru şcoală. Vă recomandăm, în măsura timpului disponibil, să descrieţi pe scurt fiecare factor de risc identificat. În acest fel, la o revenire ulterioară asupra unuia sau mai multor cazuri, peste o anumită perioadă de timp, veţi putea să vă reamintiţi mai uşor detaliile care caracterizau fiecare situaţie în parte. Mai mult, aceste informaţii sunt foarte utile în momentul în care doriţi să realizaţi o evaluare a efectului pe care l-au avut anumite măsuri, proiecte, programe sau activităţi pe care aţi decis să le întreprindeţi în vederea combaterii acţiunii anumitor factori de risc.
ŞCOALA:………………………………………Localitatea ………………………Judeţul ………… Învăţător/profesor diriginte: ……………………………………………………………………… FIŞA COPILULUI ÎN SITUAŢIE MAJORĂ DE RISC DE ABANDON ŞCOLAR
A. DATE GENERALE DESPRE ELEV NUME:………………………………………………………………………………………………
CLASA:…………………………………………………
TIPUL DE CURS PE CARE ÎL FRECVENTEAZĂ:
1. zi;
2. frecvenţă redusă;
3. a doua şansă
VÂRSTA: ……………………………………………………………………
LOCALITATEA DE DOMICILIU A PĂRINŢILOR: …………………………………………… În aceeaşi localitate cu unitatea şcolară? 1. Da 2. Nu
LOCALITATEA DE DOMICILIU A ELEVULUI:………………………………………………
În aceeaşi localitate cu unitatea şcolară ? 1. Da 2. Nu
REZULTATELE ŞCOLARE ÎN ANUL ŞCOLAR PRECEDENT: ……………………………… NIVELUL DE EDUCAŢIE AL PĂRINŢILOR :
a) MAMA: 1. Fără şcoală; 2. Primar; 3. Gimnazial; 4. Liceu; 5. Şcoală profesională; 6. Şcoală postliceală; 7. Învăţământ superior
b) TATA: 1. Fără şcoală; 2. Primar; 3. Gimnazial; 4. Liceu; 5. Şcoală profesională; 6. Şcoală postliceală; 7. Învăţământ superior
NUMĂRUL FRAŢILOR/SURORILOR ELEVULUI: ……………………………………………
1. din care numărul fraţilor/surorilor mai mici ca vârstă decât elevul: ………………………………
2. din care numărul fraţilor/surorilor care locuiesc împreună cu elevul: …………………………
B. DATE GENERALE DESPRE CONDIŢIILE DE VIAŢĂ ALE ELEVULUI
1.Numărul persoanelor care locuiesc în aceeaşi gospodărie cu elevul: …………………
2.Numărul camerelor (al spaţiilor de locuit) al casei în care locuieşte elevul:…………… 3.Gospodăria este racordată la reţeaua de curent electric: 1. DA; 2.NU
4.Gospodăria este racordată la reţeaua de apă potabilă: 1. DA; 2. NU
5.Gospodăria este racordată la reţeaua de gaze: 1. DA; 2. NU
6.Gospodăria este racordată la reţeaua de canalizare: 1. DA; 2. NU
7.Va rugăm bifaţi în tabelul de mai jos elementele din listă care există în gospodărie: Animale domestice Unelte agricole manuale (de exemplu: greblă, sapă, lopată etc.) Unelte agricole mecanizate (de exemplu: tractor, maşină de tăiat lemne etc.) Mijloace de transport cu tracţiune animală (de exemplu: căruţă, car etc.) Mijloace de transport cu tracţiune mecanică (de exemplu: autoturism, motoretă etc.) Echipamente electrocasnice (de exemplu: frigider, aragaz, maşină de spălat rufe) Computer Televizor Antenă satelit/cablu TV Telefon fix Telefon mobil
8. Vă rugăm estimaţi timpul mediu necesar elevului pentru a parcurge distanţa dintre casă şi şcoală: …………………… (minute).
9. Mijlocul de transport folosit: Mijloc de transport asigurat de şcoală sau primărie (transport şcolar) Transport public (tren, microbuz etc.), anume ………………………………………… Mijloace proprii (autoturism, căruţă etc.) Deplasare pe jos
C. FACTORI DE RISC (Vă rugăm să bifaţi din lista de mai jos acei factori pe care îi consideraţi specifici situaţiei elevului pentru care completaţi această fişă. Puteţi bifa unul sau mai mulţi factori din fiecare categorie de mai jos.
1. Factori individuali:
1. Stare de sănătate precară
2. Cerinţe educaţionale speciale,
3. Motivaţie redusă pentru activităţile şcolare
4. Absenteism ridicat
5. Dificultăţi de învăţare
6. Implicarea în activităţi la limita legii
7. Alte situaţii, anume: ………………..
2. Factori familiali:
8. Venituri la limita subzistenţei
9. Nivel redus de educaţie al părinţilor
10. Familie dezorganizată prin divorţ/deces
11. Familie monoparentală
12. Familie reorganizată (părintele în grija căruia se află s-a recăsătorit)
13. Copil temporar/permanent în îngrijirea bunicilor/rudelor
14. Situaţie de şomaj în cazul unui/ambilor părinţi/tutori
15. Atitudine negativă a membrilor familiei faţă de educaţia copiilor/şcoală
16. Situaţii de abandon în cazul fraţilor mai mari
17. Prestarea unor activităţi lucrative în gospodărie/în afară de către elev
18. Lipsa unor condiţii minimale de studiu acasă
19. Copil instituţionalizat sau în plasament familial
20. Copilul stă în gazdă sau la internat
21. Alte situaţii, anume ……………………………………………………………………………… 3. Factori şcolari:
22. Rezultate şcolare slabe
23. Situaţie de repetenţie în anii anteriori
24. Corigenţă la o disciplină în anii anteriori
25. Corigenţă la mai multe discipline în anii anteriori
26. Frecvenţă redusă/absenteism ridicat
27. Participare scăzută la activităţi extracurriculare
28. Comportament deviant/violent faţă de colegi, profesori
29. Lipsă de comunicare, izolare faţă de colegi
30. Manifestarea altor forme de inadaptare şcolară
31. Alte situaţii, anume ………………………………………………………………………………
Pentru prevenirea şi diminuarea acestui fenomen, la nivelul fiecărei unităţi şcolare trebuie elaborate planuri de măsuri ce cuprind următoarele acţiuni:
- identificarea elevilor aflaţi sub risc de abandon şi a celor cu un număr mare de absenţe ( studii de caz);
- campanii de informare, consiliere şi conştientizare atât a elevilor cât şi a părinţilor asupra efectelor abandonului şcolar;
- realizarea de parteneriate cu diferite instituţii: primărie, poliţie, jandarmerie, biserică.
- asistenţă psihopedagogică pentru elevii aflaţi în risc de abandon şcolar;
- antrenarea elevilor în activităţi atractive, motivarea lor prin activităţi extraşcolare diversificate: excursii, concursuri sportive, serbări;
- promovarea cooperării în clasă, astfel încât elevii cu performanţe şcolare modeste să
experimenteze succesul, evitarea constituirii unor elite concomitent cu etichetarea/ marginalizarea celor care nu aparţin elitei;
- realizarea de lecţii bine concepute, atrăgătoare pentru elevii din clasa respectivă. Ministerul Educaţiei Nationale oferă pe site-ul www.edu.ro modele de planificări calendaristice, astfel cadrele didactice îşi pot realiza planificările ţinând cont de noutăţile apărute.
In fiecare unitate şcolară Comisia pentru Evaluare şi Asigurarea Calităţii şi directorul unităţii şcolare trebuie sa urmăreasca pas cu pas pregătirea pentru fiecare oră şcolară, parcurgând următoarele etape:
- Pentru profesorii debutanţi - este obligatoriu existenţa schiţei lecţiei realizate;
- Depistarea unor deficienţe în cadrul actului de predare – învăţare.
Un pas foarte important în urmărirea absenteismului şcolar este acela ca fiecare profesor de specialitate să monitorizeze absenţele fiecărui elev la disciplina sa, astfel încât dirigintele clasei să poată prevenii depăşirea numărului admis de absenţe lunare.
La nivelul fiecărei unităţi şcolare trebuie urmărite următoarele acţiuni:
a) selectarea profesorilor diriginţi în raport cu capacităţile lor formale;
b) aplicarea măsurilor din cadrul Regulamentului de Ordine Interioară în toate cazurile de abatere ale elevilor.
c) evaluarea strictă a rezultatelor reale ale profesorilor diriginţi;
d) evaluarea realismului tematicii întâlnirilor comisiei diriginţilor, a strategilor proiectate pentru fiecare întâlnire (discutăm despre calitatea şi realismul obiectivelor propuse, prezenţa obligatorie a metodelor de tipul formativ - informative, prezentarea şi fixarea rezultatelor aşteptate etc).
e) abilitatea cadrelor didactice în domeniul managementului clasei şi a realizării studiilor de caz;
f) iniţierea unei informări a părinţilor prin realizarea de: grafice privind randamentul şcolar individual al elevilor, grafice privind absenteismul scolar al acestora;
g) realizarea de ateliere lunare de lucru cu părinţii şi elevii aflaţi cu probleme de absenteism şcolar, astfel încât să poată fi identificată cauza majoră care îî determină pe elevi să absenteze masiv.
Problema combaterii absenteismului şcolar este o problemă spinoasă, care trebuie sa se afle permanent in atenţia Comisiei pentru Evaluare şi Asigurarea Calităţii, a coordonatorilor de unităţi şcolare şi a directorilor unitatilor scolare.