Diversele schimbări de ordin economic și sociocultural au generat fenomenul excluderii copiilor din procesele educaţional și social, datorate inegalităţii și segmentării populaţiei, migraţiunii, dispersării familiilor, exodului rural și denaturării principiilor solidarităţii umane, în general. În ciuda eforturilor făcute, realitatea demonstrează că educaţia tinde să reproducă și chiar să sporească segmentarea socială și culturală. Rolul tradiţional al educaţiei ca mijloc de promovare a coeziunii și mobilităţii sociale s-a diminuat puternic în contextul actual economic și social. Fenomenele menţionate au condus la izolarea/excluderea unor categorii de indivizi sau grupuri de indivizi. Aceasta explică importanţa deosebită acordată, în prezent, reconceptualizării sistemului de educaţie din perspectiva incluziunii. Educaţia incluzivă prevede schimbarea și adaptarea continuă a sistemului educaţional pentru a răspunde diversităţii copiilor și nevoilor ce decurg din aceasta, pentru a oferi educaţie de calitate tuturor în contexte integrate și medii de învăţare comună.

 

Cadrul didactic trebuie să fie bine intenționat și pregătit pentru a face față provocărilor induse de transformările care se produc în abordarea individualizată a copiilor și să acorde asistență calitativă și calificată în corespundere cu necesitățile diferitor categorii de copii, iar demersul didactic se cere a fi regîndit din perspectiva educației incluzive.

Un învătământ incluziv de calitate are ca scop creşterea calităţii educaţiei oferite de şcoală. Misiunea acestuia vizează oferirea posibilităţii fiecărui elev de a se forma pe o rută personală, de a-şi continua studiile în funcţie de particularităţile psihoindividuale şi de a se integra pe piaţa muncii, valorificându-şi pregătirea dobândită, prin crearea condiţiilor de dezvoltare a personalităţii lor.

Se constată la nivelul învățământului nevoia acută de personal didactic calificat, stabil, fără fluctuație de la un an școlar la altul (în unele cazuri numărul suplinitorilor dintr-o unitate școlară este mai mare decât numărul titularilor), precum și necesitatea permanentizării acestor cadre didactice (peste 80% din cadrele didactice din fiecare școală fac naveta). Fiind unități școlare cu elevi cu situație materială precară, provenind din familii monoparentale, elevi de etnie rromă, elevi cu dificultăți de învățare, se impune prezența în aceste unități școlare a personalului de sprijin: mediatori, învățători de sprijin, profesori de sprijin, consilieri școlari.

Analiza rezultatelor evaluării naționale la finalul claselor II-IV-VI indică existența unor factori comuni (specifici mediului educaţional, social sau economic), care influențează rezultatele obținute de elevi care învață în aceeași colectivitate (județ, școală).

Analiza rezultatelor obţinute indică o scădere considerabilă a nivelului de înţelegere a textului în limba română. Elevul are o dificultate vădită în abordarea textului non literar în română, dificultate diminuată în cazul limbii străine (care, de altfel, se situează în cu totul altă paradigmă a învăţării). Constatarea nu face decât să dubleze, să completeze şi să întărească concluziile la care au ajuns de-a lungul anilor studiile PISA cu privire la capacitatea de citire şi înţelegere a textelor non literare la elevii români.

Procentajul destul de mare al elevilor care dau alte răspunsuri decât răspunsul corect poate indica faptul că învăţarea nu este activă, că elevii nu învaţă logic. Sunt foarte mulţi elevi care nu dau niciun răspuns. Se poate trage concluzia că, în demersul didactic, elevii nu sunt încurajaţi să participe la învăţare, să exprime idei/opinii, să le susţină.

Corelațiile observate anterior indică existența unor factori comuni care influențează rezultatele obținute de elevi din generații diferite care învață în aceeași colectivitate (județ, școală). Acești factori pot ține de mediul educațional, dar și de mediul social sau de cel economic.

Pentru elevii cu performanțe extrem de scăzute se pune problema unei intervenții de urgență în scopul creșterii nivelului de interes și motivație și al acordării de ajutor în vederea recuperării decalajelor. Nu trebuie uitați nici elevii aflați la celălalt capăt al spectrului, elevii capabili de performanță, care trebuie încurajați și sprijiniți, inclusiv prin oferirea de activități științifice suplimentare de învățare.

Prin orientarea activităţilor se urmăreşte formarea de cetăţeni cu un comportament responsabil, în spiritul normelor democratice şi comunitare europene.

Derularea unor activităti incluzive de calitate va avea un impact benefic în comunitate, deoarece abordarea personalizată a elevilor vizează pe de o parte, reducerea impactului negativ al unor factori legaţi de socializarea primară în familie (lipsa de susţinere din partea părinţilor, implicarea în activităţile domestice în detrimentul implicării şcolare, lipsa condiţiilor necesare studiului în familie, lipsa unui minim bagaj cultural / lingvistic în cadrul familiei etc.), iar pe de altă parte, prevenirea sau diminuarea intervenţiilor negative ale unor factori legaţi de experienţa şcolarizării (adaptarea la orarul şcolar şi la solicitările curriculumului şcolar, incluziunea în colectiv etc.). Văzut din această perspectivă, abandonul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.

Fără o generaţie educată care să aibă şanse cel puţin sporite de a accede la muncă nu se vor rezolva probleme ca şomajul, criminalitatea, mizeria şi altele care nu privesc doar romii, ci întreaga societate. Proiectul ce sperăm a se implementa va contribui astfel la deschiderea unor porți către o educație de calitate, o educație bazată pe implicarea tuturor factorilor de decizie și va crea premisele unui învățământ modern și flexibil în comunitățile școlare menționate.

            Dintre toate profesiile, aceea de profesor cu certitudine posedă valenţele şi abilităţile de promovare a propriei dezvoltări. Bernard Shaw a ironizat profesiunea noastră cu binecunoscuta afirmaţie:  ,,cine poate, face. Cine nu, îi învaţă pe alţii” Parafrazându-l,  dacă ne referim la atractivitatea formării continue-perfecţionare în şcoală am putea spune că ,,cel ce este un profesor bun pentru elevi va fi şi un profesor bun pentru profesori”.

Obiective prioritare stabilite în planul managerial al CJRAE/CSEI

- respectarea dreptului la educaţie a tuturor copiilor, prin cuprinderea acestora într-o formă de şcolarizare, fără nici un fel de discriminare;

- crearea condiţiilor de dezvoltare a personalităţii elevilor în vederea integrării acestora în viaţa şcolară, socială, profesională;

- creşterea importanţei terapiilor specifice şi a serviciilor educaţionale în acţiunea de compensare, reabilitare şi integrare a elevilor cu cerinţe educative speciale;

- generalizarea diagnosticării, expertizării şi depistării precoce a deficientei, în vederea unei intervenţii timpurii şi cât mai eficiente;

- realizarea de echipe interdisciplinare care acţionează în sfera educaţiei speciale: profesor psiholog, profesor logoped, cadru didactic de sprijin, comisia internă de evaluare continuă;

- asigurarea unei oferte educaţionale individualizate, bazată pe egalitatea şanselor, prin conceperea unor programe de intervenţie educaţională în vederea formării şi dezvoltării capacităţilor şi abilităţilor de învăţare şcolară şi socială la elevul cu probleme de învăţare şi de adaptare şcolară;

- coordonarea şi certificarea activităţii de voluntariat desfăşurată în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară.

- informarea şi consilierea cadrelor didactice în domeniul educaţiei incluzive;

- valorificarea experienţelor pedagogice pozitive şi a exemplelor de bună practică;

- armonizarea ofertei de cursuri cu nevoile de formare identificate în unităţile şcolare integratoare;

- implicarea părinţilor în activităţi specifice unei relaţii eficiente şcoală-familie, ca bază a adaptării şcolare şi integrării sociale a copiilor.

- dezvoltarea parteneriatului interinstituţional în cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat cu comunitatea, prin parteneriate, proiecte, programe.

Obiective asumate la nivelul scolilor

- asigurarea unei oferte educaţionale pentru perioada vacanţei prin conceperea unor programe de intervenţie educaţională în vederea formarii şi dezvoltării abilităţilor de învăţare socială la elevii cu cerinţe educative speciale.

- implicarea elevilor cu nevoi speciale în activităţi extraşcolare (obiectiv asumat împreună cu Primăria, Direcţia de Servicii Sociale)

- evaluarea periodica a progreselor realizate de elevi

- asigurarea unui climat favorabil dezvoltarii si stimularii comunicarii

- pregatirea familiei si a scolii pentru a manifesta  intelegere si sprijin fata de copil/elev

- evaluarea finala a activitatii recuperativ-compensatorii.

Mediere scolară

         Rolul mediatorului scolar este acela de a fluidiza comunicarea intre scoala si familie, de a face cunoscuta oferta educationala a scolii in mediile unde nu exista o perceptie pozitiva asupra acesteia, de a implica toti actorii sociali in scolarizarea copiilor/tinerilor care, din varii motive au renuntat la scoala.

         Mediatorul scolar trebuie sa convinga si sa determine familia sa participe activ in viata scolii, sa-si exprime asteptarile si sa se regaseasca in viata sociala, cu un rol bine definit.

        El trebuie sa convinga familia despre importanta scolii si de nevoia de formare a copilului pentru dezvoltarea sa, in scopul insertiei sociale, prin socializare, relationare, dezvoltare individuala, formare, adaptare, integrare.

        De asemenea, el se implica in starile conflictuale generate de crizele de comunicare intre membrii diferitelor etnii si care au ca finalitate situatia de risc pentru copil, concretizata in risc de abandon scolar, regres scolar, abuz.

     Întreaga activitate trebuie să se desfășoare pe baza unei strategii de tip activ, participativ, având obiective şi ţinte strategice după cum urmează :

- management la nivel de centru şi de compartiment, care promovează eficienţa şi profesionalismul;

- informatizarea generală a activităţilor în scopul eficientizării şi operaţionalizării acestora;

- creşterea capacităţii de recuperare şi reintegrare;

-  formarea spiritului de adaptare şi integrare a elevilor;

- diversificarea serviciilor educaţionale cu scopul de a satisface cererile şi nevoile comunităţii;

- formarea continuă a corpului profesoral în ceea ce priveşte managementul clasei, managementul personal, managementul conflictului;

- promovarea educaţiei pentru democraţie vizând formarea unor cetăţeni cu un comportament responsabil, în spiritul normelor democratice şi comunitare europene;

- dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea locală şi cu parteneri din afara acesteia.

Programe ,,Școală după scoală” (SDS)

Într-un context social şi cultural în care motivaţia pentru cunoaşterea şi asimilarea valorilor este tot mai redusă, iar interesul tinerilor faţă de fenomenul cultural şi ştiinţific este tot mai scăzut, cadrele didactice trebuie să îşi propună organizarea unor activităţi de învăţare formal şi nonformal în cadrul Programului SDS cu scopul cultivării unor valori şi atitudini, al dezvoltării competenţelor cognitive şi culturale, al dezvoltării personale şi adaptării la un stil de viaţă sănătoasă, lărgirii orizontului de cunoaştere al copilului şi asigurarea cadrului competiţional pentru creşterea performanţelor şcolare ale elevilor. Tot multe familii se confruntă cu problema organizării programului de după cele 4-5 ore de curs ale copilului, restul timpului, o parte din aceştia rămân nesupravegheaţi de un adult competent. În România procentul cuplurilor cu copii de vârste cuprinse între 6-18 ani, în care ambii membrii lucrează este de 69%. Cei mai mulţi părinţi au slujbe care se prelungesc cu mult peste programul de şcoală al copilului, posibilităţile de a avea grija ca acesta să-şi petreacă timpul liber într-un mod adecvat vârstei lui sunt limitate. Statisticile internaţionale arată faptul că incidenţa cazurilor de comportament neadecvat şi chiar delicvenţe este mai mare în rândul copiilor nesupravegheaţi. De asemenea, cazurie de eşec şcolar sunt mai frecvente.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor beneficiarilor direcţi ai programului SDS şi pentru a organiza programul SDS, se va elabora un program de promovare a ofertei educaţionale prin pachete de activităţi şi de identificare a nevoilor de dezvoltare şi formare a competenţelor specifice învăţământului primar şi gimnazial. În acest sens, la sfârşitul anului şcolar se vor organiza şedinţe cu părinţii,  le va fi prezentată metodologia privind organizarea programului SDS şi se vor aplica chestionare pentru părinţi şi elevi în vederea identificării activităţilor preferate de aceştia pentru organizarea lor în pachete educaţionale. Totodată, vor fi consultate cadrele didactice în legătură cu organizarea programului SDS.

Activităţile propuse în cadrul programului SDS vizează formarea în rândul prescolarilor cat si elevilor următoarelor competenţe:

 - la nivel cognitiv: asimilare, aprofundare şi extindere a cunoştinţelor specifice etapei achiziţiilor fundamentale şi a celei de dezvoltare;

- la nivel afectiv: dezvoltarea sensibilităţii elevilor, dezvoltarea inteligenţei emoţionale a acestora, a capacităţilor empatice;

 - la nivel comportamental: dezvoltarea abilităţilor de comunicare, de interrelaţionare, de autocontrol emoţional;

- la nivel participativ: cultivarea şi dezvoltarea sentimentelor de responsabilitate, de asumare şi implicare directă în realizarea unei sarcini; însuşirea şi valorificarea conştientă a unui set de valori etice universale. –

- la nivelul comunităţii, programul SDS vizează promovarea imaginii serviciului alternativ creat, sensibilizarea opiniei publice, atragerea de sponsori şi parteneri, informarea comunităţii, promovarea bunelor practici în vederea producerii efectului de multiplicare si continuare a proiectului .

Programul SDS , atat pentru prescolari  cat si pentru ciclul primar şi gimnazial este un serviciu  adus comunităţii locale, nesubstituindu-se  familiei, dar  ajutând  părinţii elevilor noştri.

Totodată acest program este un serviciu care se îmbină cu programul de asigurare a dezvoltarii corespunzatoare atat psihic, intelectuala cat si fizic al școlarilor.

Elementele de bază ale educaţiei propuse de noi în cadrul acestui  program SDS vizează îmbunătăţirea competenţelor sociale, a capacităţilor de cooperare, a comunicării verbale şi nonverbale şi a creativităţii prin:

- Procesul de învăţare prin joc;

- Participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor .

- Organizarea adecvată a ambientului educativ;

- Flexibilitatea strategiilor de predare - învăţare.

Programele de tip ,,Scoala dupa scoala,, includ pachete de educatie pentru accelerarea învăţării şi performanţă, pachete de activitati de sprijin, pachete ateliere/activitati tematice, pachete ce presupun:

- desfăşurarea unor activităţi, în afara programului şcolar obligatoriu, care să ofere oportunităţi de învăţare formală şi nonformală pentru consolidarea competenţelor, învăţare remedială şi accelerarea învăţării

- organizarea şi derularea unor activităţi menite a conduce la accelerarea învăţării şi la obţinerea de performanţe la concursuri școlare;

- organizarea şi derularea  unor activităţi de asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învăţare,

- organizarea şi derularea unor activităţi suport pentru efectuarea temelor, activităţi remediale;

- organizarea şi derularea unor activităţi ce vizează dezvoltarea personală

- monitorizarea rezultatelor obţinute de către elevi la clasă - analiza rezultatelor obtinute de catre elevi la testele de evaluare - formative şi sumative;  orale sau scrise, portofolii – în cadrul comisiei SDS şi a Consiliului de Administratie;

- elaborarea si completarea fiselor de prezentă a elevilor şi de inregistrare a sedintelor de lucru cu parintii;

- prezentarea rapoartelor la testele on-line;

- elaborarea unor fişe de înregistrare a progresului şcolar;

- monitorizarea rezultatelor obţinute de elevi la concursurile şcolare;

- verificarea indicatorilor stabiliti în oferta fiecărui proiect;

- chestionare aplicate elevilor, părinţilor, cadrelor didactice;

- dezvoltarea si diversificarea serviciilor alternative de educatie - care va asigura petrecerea in siguranta, intr-un mod util si placut, a timpului liber al elevilor, furnizarea de servicii educationale specializate informale, care sa amelioreze adaptarea scolara, prevenirea neglijarii copilului, cresterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative mai bune pentru ingrijirea si educarea copiilor, sensibilizarea comunitatii fata de problematica nevoii copilului de a fi asistat, formarea deprinderii a petrece in mod util si placut timpul liber.

Programele de tip “A doua șansă”

Implementarea acestor programe contribuie la reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare formale, nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare, creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusive prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională.

 

Educaţia incluzivă este un proces prin care răspundem diversităţii nevoilor copiilor prin creşterea gradului de participare la învăţare şi reducerea excluziunii. Aceasta presupune o serie de schimbări de substanţă din perspectiva conţinutului educaţional, a abordării didactico-pedagogice, a structurii sistemului de educatie şi a strategiilor educaţionale.