Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut.
La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.
Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.
Acest material se doreşte a fi un suport pentru diriginţii care se confruntă cu problema absenteismului.
CAUZE
1.care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor)
2.care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate.
3.care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale (în şcolile de ,elită’’)
-foarte importantă este şi variabila vârstă:
· la elevii mici - fuga de la şcoală poate fi o manifestare a ,,fobiei şcolare’’; cauze: dependenţă crescută de părinţi, părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară; stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul şcolar, situaţii umilitoare
· la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută); teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup
· riscurile fugii de la şcoală: depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale, abandon şcolar.
În scopul prevenirii şi combaterii acestui fenomen în şcoala noastră se vor lua următoarele măsuri:
1) Dirigintele şi profesorii clasei vor monitoriza elevii care absentează frecvent de la disciplina lor sau de la clasă;
2) Săptămânal dirigintele clasei va motiva în baza dovezilor absenţele elevilor, din clasele pe care le coordonează, conform cu RI al şcolii;
3) Adeverinţele medicale vor fi vizate de medicul şcolar şi vor fi înregistrate la secretariatul şcolii, doar dacă nu au depăşit 5 zile de la revenirea elevului la şcoală;
4) În cazul în care părintele solicită telefonic dirigintelui învoirea elevului, părintele va trimite dirigintelui cererea de învoire, care va fi adusă la cunoştinţa directorului şi contrasemnată de acesta;
5) În situaţii speciale, care presupun părăsirea incintei şcolii de către elev acesta va putea părăsi liceul cu bilet de voie semnat de diriginte şi avizat de director;
6) Dirigintele care constată numărul mare de absenţe ale unor elevi în urma consultării săptămânale a caietului de monitorizare al absenţelor va lua legătura cu elevul pentru a identifica motivul absenţelor şi de asemenea cu familia sau tutorii legali ai elevilor;
7) Până în data de 5 a lunii în curs diriginţii claselor vor completa fişa de monitorizare lunară a absenţelor elevilor şi o vor depune la secretariatul sau direcţiunea şcolii;
8) Se va afişa lunar situaţia absenţelor pe clase in sala profesorală;
9) Lunar Consiliul Profesoral şi Consiliul de Administraţie va fi informat asupra situaţiei absenţelor şi măsurilor luate de diriginţi şi consiliile profesorilor claselor;
10) Diriginţii vor solicita sprijinului psihologului şcolar în alegerea programului, activităţilor de intervenţie sau prevenţie şi aplicarea acestora la clasele de elevi cu un absenteism ridicat.
Diriginţii claselor vor putea lua şi alte măsuri de prevenire precum:
1.Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune);
2.Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit la situaţia de fapt (număr mare de absenţe nemotivate) ;
3.Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către diriginte a unor măsuri amelioratorii) ;
4.Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii pentru evitarea repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcţie de cauză) ;
5.Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală, legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei);
6.Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev;
7.Programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’);
8.Colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria ).
În cazul în care situaţia absenteismului scapă de sub control şi se profilează riscul de abandon şcolar se impune întregului corp profesoral luarea următoarelor măsuri în scopul prevenirii abandonului şcolar:
Creşterea responsabilizării cadrelor didactice
1)Monitorizarea şi consilierea permanentă a elevilor cu risc de abandon ridicat;
2)Păstrarea legăturii permanente cu familiile elevilor cu risc de abandon şcolar;
3)Semnalarea cazurilor conducerii şcolii şi consilierului psihopedagogic;
4)Participarea cadrelor didactice din liceu la module de formare continuă (metode de a creşte integrarea şi comunicarea dintre elevi; profesor-elev; de a antrena elevii în activităţi extraşcolare; modalităţi de a creşte implicarea şi comunicarea permanentă cu părinţii; orientarea extraşcolară a elevilor);
5)Utilizarea resurselor şcolii pentru atragerea elevilor prin activităţi de timp liber;
6)Confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv şi anunţarea prealabilă a programului competiţional; aprobarea motivării absenţelor pentru participarea elevului la competiţiile sportive de către conducerea şcolii
7)Menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi elevii
8)Metode de predare – învăţare atractive
9)Promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin elitei
10)Sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
11)Profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor
12)Activităţi extraşcolare desfăşurate în şcoală cel puţin o dată pe lună;
13)Activităţi de educaţie sexuală a elevilor;
14)Utilizarea la orele de consiliere a experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru a preveni scăderea încrederii în educaţie;
15)Implicarea tinerilor cu risc de abandon în acţiuni comunitare.
SUGESTII DE INTERVENŢIE ÎN CAZUL ABSENTEISMULUI
1. Monitorizarea, de către diriginte, săptămânală a absenţelor elevilor pe fişa tip de monitorizare şi prezentarea lunară a situaţiei absenţelor către conducerea şcolii
2. Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)
3. Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit la situaţia de fapt (număr mare de absenţe nemotivate)
4. Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către diriginte a unor măsuri amelioratorii)
5. Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii pentru evitarea repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcţie de cauză)
6. Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală, legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
7. Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev
8. Alte modalităţi de profilaxie:
- ieşirea din şcoală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de învoire, semnate de diriginte sau profesorul clasei, care să fie ritmic contabilizate la secretariat
- notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs
- confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv şi anunţarea prealabilă a programului competiţional; aprobarea motivării absenţelor pentru participarea elevului la competiţiile sportive de către conducerea şcolii
- respectarea Regulamentului Şcolar şi a Regulamentului de Ordine Interioară pentru elevi
- menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi elevii
- metode de predare – învăţare atractive
- promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin elitei
- sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
- profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor
- diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
9. Alte strategii de intervenţie:
-realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvenţă la şcoală
-crearea unui forum al părinţilor (pe site-ul şcolii)
-publicarea, pe site-ul şcolii, a listei elevilor cu cele mai puţine absenţe
-programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)
-colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria, alte asociaţii şi ONG – uri).
CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI
1.Cunoaşteţi situaţia absenţelor copilului dumneavoastră de la şcoală?
DA NU
2.De câte ori a lipsit nemotivat săptămâna aceasta?
a.deloc
b.1-5 ore
c.5-10 ore
d.mai mult de 10 ore
3.Care este motivul pentru care lipseşte nemotivat copilul dumneavoastră?
a.se lasă influenţat de colegi
b.se lasă influenţat de prieteni
c.nu îi place ora
d.nu îi place profesorul
e.este obosit
f.mai bine o absenţă decât o notă proastă
g.nu îl influenţează nimic
h.altele .....................................................................................
4.Care sunt persoanele cu care copilul dumneavoastră petrece timpul când lipseşte?
a.cu colegii
b.cu prietenii din şcoală
c.singur
d.cu prieteni din afara şcolii
e.alte persoane ........................................................................
5.Ce activităţi îl atrag mai tare pe copil când pleacă de la ore?
a.merge acasă
b.merge în parc
c.merge într-un bar/ club
d.merge la internet
e.merge la un coleg acasă
f.altele ......................................................................................
6.Ce modalitate de motivare a absenţelor foloseşte copilul dumneavoastră?
a.motivări reale
b.motivări medicale false
c.motivări false de la părinţi
d.comunicând cu profesorul
e.nu le motivează
f.nu ştiu
7.Care este atitudinea copilului dumneavoastră faţă de absentarea nemotivată de la şcoală?
a.e bine să chiulească din când în când
b.chiulul e provocat de profesori
c.nu face nici un rău dacă lipseşte de la anumite ore
d.chiulul poate avea consecinţe grave asupra reuşitei şcolare
e.chiulul duce la scăderea notei la purtare
f.altele ............................................................................................
CHESTIONAR PENTRU ELEVI
Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări:
1.Care sunt după părerea voastră motivele pentru care o parte dintre colegi absentează?
a.nu le place ora
b.nu-i interesează şcoala
c.nu le place profesorul
d.dacă absentează nu li se întâmplă mare lucru
e.se plictisesc la şcoală
f.îşi rezolvă absenţele făcând rost de scutiri
g.evită în felul acesta luarea unei note mici
h.nu doresc să intre în conflict cu ceilalţi colegi
i.programul este prea încărcat
j.altele, care? .................
2.Ce se întâmplă atunci când un elev absentează nemotivat mai mult timp?
a.i se scade nota la purtare
b.îi sunt chemaţi părinţii la şcoală
c.este exmatriculat
d.nu i se întâmplă mare lucru
e.altceva, ce? .........
3.Vă rugăm să menţionaţi care au fost motivele care v-au determinat să absentaţi:
a.nu mă interesează şcoala
b.nu-mi place profesorul
c.mai bine absentez decât să iau o notă mică
d.dacă nu chiulesc am de-a face cu unii colegi
e.mă descurc, fac rost de scutiri
f.alt motiv, care? ....................
4. Propuneţi trei lucruri care, după părerea voastră, pot face mai plăcute orele:
a.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
b.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
c.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
5.Cât de des absentezi nemotivat de la ore:
a.deloc
b.1-3 ore/ săptămână
c.3-6 ore/ săptămână
d.6-9 ore/ săptămână
e.9-12 ore/ săptămână
f.12-15 ore/ săptămână
g.peste 15 ore/ săptămână
6.Ce crezi că te-ar determina să ai o prezenţă mai bună la ore:
a.încurajarea colegilor
b.aprecierea profesorilor
c.relaţia cu dirigintele/ diriginta
d.altele .............................................................................................................
7.Care sunt în opinia ta caracteristicile orei la care ai fi prezent ?
a.atmosfera e plăcută
b.se lucrează pe grupe
c.sunt implicat în desfăşurarea orei
d.nu mă plictisesc
e.altele. Care ? ............................................................................................................
8.De la care discipline pleci mai frecvent de la şcoală?
.....................................................................................................................................................
9.Care este motivul plecării tale de la şcoală? Ce dificultăţi întâmpini la materia respectivă? (încercuieşte variantele care se potrivesc şi precizează materia).
a.materia este prea grea, nu o înţeleg
b.nu-mi place materia respectivă
c.nu mi-am făcut tema de casă
d.ora e plictisotoare
e.cerinţele profesorului sunt prea mari
f.relaţia cu profesorul (mi-e frică să nu fiu umilit în faţa colegilor)
g.frica de notă, mă simt nepregătit, aş vrea să evit o notă mică
h.conflicte cu un coleg/ colegii de clasă
i.oboseala
j.alt motiv. Care? ...........................................................................................
10.Unde mergi când fugi de la şcoală?
a.acasă
b.în parc
c.la Internet cafe
d.în bar
e.altele. Care? .................................................................................................
11.Cu cine îţi petreci timpul când absentezi de la şcoală?
a.cu prietenii
b.cu prietenul/ prietena
c.cu colegii
d.cu nimeni, rămân singur
e.cu altcineva. Cu cine?...................................................................................
12.Părinţii ştiu că ai lipsit de la şcoală?
a.da, stiu de la mine
b.da, stiu de la altcineva (cine anume)....................................................................
c.nu
13.Ce soluţii propui pentru rămâne la şcoală? Ce te-ar putea ajuta să nu mai pleci de la şcoală înainte de terminarea orelor?
...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................MODELE DE ACTIVITĂŢI DE PREVENŢIE ŞI INTERVENŢIE
1.ACTIVITATEA: Surse de stres şcolar
OBIECTIV: Identificarea surselor de stres şcolar
NIVEL: gimnazial; liceal
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă cu surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuţii cu întreaga clasă: pot fi înlăturate, diminuate, tolerate necesitând adaptare, etc.
2.ACTIVITATEA: Reacţii la stres
OBIECTIV : Conştientizarea reacţiilor la stres
NIVEL: gimnazial;liceal
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA : 40 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă notează timp de 15 min. reacţiile avute într-o situaţie considerată stresantă (test, teză, examen etc.),după care le vor prezenta întregii clase. Se vor nota reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpiraţii excesive, dureri de cap ), cognitive (ce au gândit), emoţionale (ce au simţit), comportamentale (cum s-au comportat) .În final se vor identifica câteva modalităţi de reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.
3. ACTIVITATEA: Diploma mea
OBIECTIV:Dezvoltarea stimei de sine
NIVEL: gimnazial; liceal
MATERIALE NECESARE : fise, creioane
DURATA: 20 min.
DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul ”Diploma mea” (anexa1) pe care o completează. După completarea fişei cei care doresc, o prezintă clasei.
4. ACTIVITATEA: Cine sunt eu?
OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
NIVEL: gimnazial
MATERIALE NECESARE: fişe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se înmânează fiecarui elev fişa “Cine sunt eu?” (anexa 2) şi se pun la dispoziţie materialele. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune timp de 5 min. În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 min: a fost uşoară/grea sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine etc.
5. ACTIVITATEA: ,,CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ FIU ?”
OBIECTIVE: autocunoaştere, dezvoltare personală
DURATA: 50 minute
NIVEL: gimnazial, liceal
RESURSE MATERIALE: fişele de lucru (câte una pentru fiecare elev, anexa 5) folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: se grupează elevii şi se defineşte, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o avem despre noi înşine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri şi minusuri personale, minusuri pe care dorim să le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elev fişa de lucru. După ce completează fişa, respectând instrucţiunile, îşi prezintă (atât cât doresc) de pe fişă colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care doresc să le schimbe, după care gândesc nişte paşi prin care pot face acest lucru. Exerciţiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze şi să indice paşii necesari schimbării. Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart şi un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în faţa întregii clase.
6. ACTIVITATEA: Asertivitatea
OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii
NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: materiale informative, coli A3, carioca, markere
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în trei grupe. Fiecare grupă primeşte un material informativ (anexa 6) cu descrierea stilurilor: pasiv, agresiv, asertiv, coli A3, carioca, markere. Grupele au sarcina, timp de 20 min., de a sintetiza informaţia pusă la dispoziţie şi de a o nota pe coala A3. In final fiecare grupă îşi prezintă în faţa întregii clase planşa realizată.
7. ACTIVITATEA: Răspunsuri asertive
OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii
NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi.Dirigintele prezintă câteva mesaje şi solicită grupurilor formate să noteze timp de 15 min. răspunsurile pasive, agresive, asertive la aceste mesaje. In final fiecare grupă îşi prezintă răspunsurile. Exemple de mesaje ce pot fi utilizate în cadrul acestei activităţi: ”Colegul tău îţi ia mâncarea din geantă fără să îţi ceară voie, dar ţie îţi este foarte foame”; ”Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi cu el”; “Ţi-ai cumpărat o bluză preferată şi observi că prietena ta o poartă fără să te fi întrebat”.
8. ACTIVITATEA: Mesaje asertive
OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii
NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. Fiecare grup are sarcina de realizare, timp de 15 min, a unor mesaje verbale pasive, agresive şi asertive. Aceste mesaje pot fi: mesajul unui robot telefonic, un protest, o reclamă publicitară etc. In final grupele îşi prezintă realizarea în faţa întregii clase.
9. ACTIVITATEA: Eu şi nota proastă
OBIECTIV: Dezvoltarea capacităţii de autoanaliza a rezultatelor; dezvoltarea capacităţii de apreciere şi utilizare a potenţialului propriu.
NIVEL: liceal
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Elevii se împart în patru echipe. Prima descoperă cauzele care determină obţinerea rezultatelor nesatisfăcătoare, a doua descoperă soluţii pentru evitarea notelor proaste, a treia improvizează o scenetă care să reflecte relaţiile profesor-elev, a patra desenează elevul care a primit o notă proastă şi exprimă prin imagini gândurile acestuia.
Se solicită refacerea grupului şi prezentarea rezultatelor la care au ajuns echipele.
Profesorul cere elevilor să citească mini-eseurile în care li s-a cerut să arate ce impact are nota proastă asupra lor. Profesorul pune problema existenţei unui program zilnic al elevului care să-i asigure o pregătire optimă şi o viaţă echilibrată
Bibliografie
Băban, A. - Consiliere educaţională
Eliade, S.- ABC – ul consilierii elevului
Lemeni, G. Miclea, M. - Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră
Neamţu, C. - Devianţa şcolară
*** Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică - Ani de liceu – studiu privind atitudinea elevilor de liceu faţă de şcoală