Poluarea aerului și a poluării apei cauzate de industrie reprezintă probleme grave de mediu în România. Fabricile, instalațiile chimice și centralele electrice din țară depind foarte mult de arderea combustibililor fosili, un proces care emite niveluri ridicate de dioxid de carbon și dioxid de sulf - o componentă cheie a ploilor acide. Centrele industriale ale Copșa Mică, în centrul României și Giurgiu, în sud, au probleme severe de poluare a aerului. Bucureștiul, capitala, are, de asemenea, o poluare gravă a aerului. O mare parte din scurgerile industriale ale națiunii ajung în sistemul acvatic al Dunării, ceea ce face ca apa să fie nesigură pentru băut și amenințând diversele ecosisteme ale deltei Dunării. Delta, cea mai mare din Europa, a fost declarată Patrimoniu Mondial în 1991. Lacurile și mlaștinile sale găzduiesc sute de specii de păsări și zeci de pești și specii de reptile.

Practicile agricole rudimentare, în special rotația necorespunzătoare a culturilor, au dus la degradarea și eroziunea severă a solului în unele părți ale României, deși astăzi, aproape jumătate dintre români trăiesc în continuare din agricultură, în zonele rurale. În anii 1980, s-au drenat mari suprafețe de mlaștină care se întindeau pe lângă Dunăre fiind transformate în terenuri agricole pentru a determina creșterea producției de alimente. Deforestarea a început să devină în ultimii ani o problemă serioasă în România, unde pădurile acoperă 27,7 la sută din suprafața țării.

România a început deja să investească în energie curată, cum ar fi sursele solare, eoliene și hidroenergetice. De asemenea, mai multe proiecte privind utilizarea energiei geotermale au fost deja implementate în țară.

România este într-adevăr bogată în biodiversitate, în special în delta largă a Dunării, cea mai mare deltă din Europa, care este rezerva plantelor de apă, ecosistemului umed și a refugiului mlăștinos atât pentru flora cât și pentru faună. Această regiune are oportunități excelente pentru dezvolatarea turismului ecologic, în special pentru observatorii de păsări. Mai mult, România are una dintre cele mai mari suprafețe forestiere neperturbate din lume (13% din suprafața țării - jumătate din totalul terenurilor forestiere), iar 5% din suprafața totală a țării reprezintă teren protejat.

Schimbările climatice:

România suferă consecințe mari ale schimbărilor climatice sub formă de tornade, inundații și fenomenul deșertificării. Țara a înregistrat recorduri de tornade ocazionale de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar în ultimii ani, numeroase vânturi cu forță de tornadă au bătut toate recordurile anterioare, cu 9 tornade în mai puțin de un an, în 2005.

Inundațiile din România au devenit, de asemenea, frecvente și abundente, luând multe vieți, afectând peste 1500 de așezări și provocând mii de evacuări de persoane. Cu toate acestea, un alt efect grav al schimbărilor într-un regim climatic global este seceta care se preconizează că va transforma zona românească a regiunii Dobrogea într-un deșert, în următorii 100 de ani.