“ŞCOALA DUPĂ ŞCOALĂ”

 

Motto :

« Școala trebuie să urmărească tot timpul ca tânărul să părăsească băncile ei nu ca specialist, ci ca o personalitate armonioasă»

(Albert Einstein )

I. ARGUMENT

Programul „Şcoala după şcoală” pentru elevii mici este un serviciu adus comunităţii, nesubstituindu-se familiei, dar ajutând părinţii care se implică în desfăşurarea programului.

Proiectul nostru oferă copiilor servicii de îngrijire după terminarea orelor de şcoală, programe educative, asistenţă sociopedagogică şi activităţi recreative.

Activitatea noastră va fi un adaos educaţional de tip instituţional, subsumat educaţiei nonformale, aflată în raport de complementaritate cu educaţia formală. De aceste servicii beneficiază elevii proveniţi din familii care nu au în grija cui să lase copiii după terminarea programului zilnic şcolar, care vor pentru copiii lor o alternativă de a fi supravegheaţi de personal cu pregătire specială, într-un cadru de grup care poate stimula capacitatea lor de relaţionare interpersonală cu cei de aceeaşi vârstă, dar şi cu vârste diferite, etc.

 

Elementele de bază ale educaţiei propuse în cadrul programului „Şcoala după şcoală” vizează îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperării, nivelul comunicării verbale şi nonverbale şi nivelul creativităţii prin:

►Procesul de învăţare prin joc;

►Participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor;

►Organizarea adecvată a ambientului educativ;

►Flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare.

II. FUNDAMENTARE

            În România procentul cuplurilor cu copii de vârste cuprinse între 6 - 18 ani, în care ambii membrii lucrează este de 69% şi tot mai multe familii se confruntă cu problema organizării programului de după cele 4 ore de curs ale copilului, cand o parte din aceştia rămân nesupravegheaţi de un adult competent.

            Cercetările sociologice arăta că peste 35% dintre părinţii care au copii între 6 - 11 ani spun despre copiii lor că îşi petrec jumătate din timpul liber nesupravegheaţi.

            Statisticile internaţionale arată faptul că incidenţa cazurilor de comportament neadecvat ( chiar delicvent ) este mai mare în rândul copiilor nesupravegheaţi, iar, cazurile de eşec şcolar sunt mai frecvente.

            Aceleaşi studii arată că în topul activităţilor alese de copii pentru a-şi petrece timpul liber când sunt singuri se află privitul la televizor, urmate de timpul petrecut cu prietenii, colegii şi de joacă în aer liber. Doar 4% dintre aceştia au spus că preferă să citească o carte şi 1% preferă să-şi facă temele.

Consecinţele imediate şi tardive ale neglijării, ale abandonului în braţele televizorului pot fi: manifestări psihosomatice, întârziere în dezvoltarea afectivă şi socială, tulburări nevrotice sau chiar psihotice ca urmare a discontinuităţilor ce apar în experienţa afectivă a copilului, inaptitudinea de a stabili relaţii sociale ca adult etc.

Acelaşi studiu arată că părinţii şi-ar dori ca în timpul liber copiii să citească o carte (38%), să-şi facă temele (34 %) sau să-i ajute la treburile casnice (13%).

Proiectul are în vedere tocmai aceste aspecte: desfăşurarea unor activităţi conforme dorinţelor părinţilor, în beneficiul copiilor şi al şcolii şi pe placul beneficiarilor direcţi, adică al acelor copii care frecventează programul după terminarea orelor de curs.

Propunerea activităţilor va porni de la ideea că ceea ce vor face aici, chiar şi când este activitate de învăţare să se insereze în program pe coordonate ludice, antrenând copiii în activităţi plăcute, captivante, care să le câştige interesul.

Forma predominantă a activităţilor va fi jocul, inclusiv activităţile cu scop educativ. Un accent deosebit se va pune şi pe dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi a competenţelor sociale, având în vedere că emoţiile stau la baza comportamentelor. Totodată se vor perfecţiona strategiile didactice de asigurare a cadrului competiţional pentru creşterea performanţelor şcolare.

Impactul derulării programului

 Evaluarea internă a activităților din cadrul Programului After School se face pe baza unui Raport lunar pe care fiecare cadru didactic îl întocmește , precum și a monitorizării, de către responsabilul programului, a frecvenței elevilor, a modului de desfășurare a activităților, precum și a calității serviciului de catering.     

Consilierul educativ și administratorul monitorizează zilnic frecvența elevilor înscriși în program.

 În cadrul ședințelor semestriale cu părinții elevilor implicați în program a fost evaluat impactul în cadrul comunității locale a derulării Programului After School.

În anul școlar 2018 – 2019, proiectul nostru va oferii  copiilor servicii educationale după terminarea orelor de şcoală, programe educative, asistenţă sociopedagogică, suport in efectuarea temelor pentru acasă şi activităţi recreative.

Activitățile desfășurate în cadrul programului au constituit un adaos educaţional de tip instituţional, subsumat educaţiei nonformale, aflată în raport de complementaritate cu educaţia formală. De aceste servicii beneficiaza copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani, proveniţi din familii ce nu au în grija cui să lase copiii după terminarea programului zilnic şcolar.

Elementele de bază ale educaţiei propuse în cadrul programului After School au vizat îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperarii, nivelul comunicării verbale şi nonverbale şi nivelul creativităţii prin joc, activități educative și de dezvoltare personală.

Programul After- School este un serviciu adus comunităţii, apreciat extrem de pozitiv de către părinți, venind în întâmpinarea nevoilor acestora de suport educațional și supraveghere profesională a copiilor în afara programului școlar.

Performantele scolare ale copiilor se îmbunãtãtesc datoritã colaborãrii zilnice dintre cadrele didactice din programul After School si cele din scoalã. În acest mod, cadrele didactice din programul After School au un control permanent si o înteleere asupra temelor si a sarcinilor suplimentare pe care le au copiii de la clasa Pregatitoare de efectuat dupã orele de scoalã.

Se îmbunatatesc foarte mult deprinderile de muncã independentã ale copiilor aflati în cadrul acestui program si se completeazã anumite lipsuri/lacune, acolo unde acestea existã. Copiii capatã deprinderi de a-si cauta singuri materialele informative care îi pot ajuta în realizarea unor portofolii la materii precum istoria, geografia, cunoasterea mediului/stiintele naturii sau educatia civicã. De asemenea, învata sã efectueze teme suplimentare pentru corectarea carentelor sau pentru îmbunătățtirea performantelor scolare în vederea participãrii la olimpiadele scolare si la concursuri scolare.

Impactul asupra familiei

Familia va fi  multumitã de rezultatele pozitive privind calificativele si performantele scolare ale copiilor. Programul asigura o colaborare mai apropiatã cu cadrele didactice atat din programul „After School”, cât si din scoalã (pãrintele discutã aproape zilnic cu învatatoarele).

Copilului i se asigurã un mediu securizant, unde acesta serveste o masã caldã si o gustare conform indicatiilor medicului nutritionist, se aflã sub supravegherea si îndrumarea unor persoane calificate si competente. În timpul petrecut la After School copilul îsi face temele si beneficiazã de activitãti suplimentare recreative pânã ce pãrintele preia copilul.

Serviciile educaționale precum și serviciul de catering au fost apreciate pozitiv, ca fiind la un înalt standard calitativ, livrate cu promptitudine și profesionalism de către cadre didactice cu experiență, respectiv de către firma de catering autorizată, specializată în domeniu și aprobată în Consiliu de Administratie al scolii.

 Pentru anul școlar 2018-2019 evaluarea impactului se va face pe baza unui Chestionar-Impact pe care părinții îl vor completa.

III. SCOP

            Intr-un context social şi cultural în care motivaţia pentru cunoaşterea şi asimilarea valorilor este tot mai redusă, iar interesul tinerilor faţă de fenomenul cultural şi ştiinţific este tot mai scăzut, cadrele didactice ale unității școlare …. îşi propun organizarea unor activităţi de învăţare formale şi nonformale în cadrul Programului SDS cu scopul cultivării unor valori şi atitudini, dezvoltării competenţelor cognitive şi culturale,  dezvoltării personale şi adaptării la un stil de viaţă sănătoasă, lărgirii orizontului de cunoaştere al copilului şi asigurarea cadrului competiţional pentru creşterea performanţelor şcolare ale elevilor.

IV. BENEFICIARI  DIRECŢI

 Beneficiarii proiectului sunt un numar de ….  de elevi  de la clasa pregatitoare/clasele primare, aflati in una dintre urmatoarele situatii - copii fara parinti, copii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate sau sunt in inchisoare, copii care provin din familii destramate, copii care provin din familii sarace si copii ai caror parinti lucreaza dar, pentru a putea asigura un trai decent familiei, lipsesc de acasa intreaga zi, ceea ce face ca acesti copii sa stea nesupravegheati, pe strada sau in fata computerului.

V. BENEFICIARI  INDIRECTI:

         Parintii

         Comunitatea locala

         Cadrele didactice implicate in program.

VI. OBIECTIV GENERAL

            Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor alternative de educaţie prin oferta Programului „Şcoala după şcoală” ce va găzdui elevii după orele de curs, în vederea petrecerii timpului liber în siguranţă, util şi plăcut. 

VII. OBIECTIVE SPECIFICE

•           Furnizarea de servicii educaţionale specializate informale şi nonformale care să amelioreze comportamentul de adaptare şcolară;

•           Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber;

•           Prevenirea neglijării copilului şi a problemelor de adaptare şcolară;

•           Integrarea mai rapidă în programul şcolar prin creşterea adaptabilităţii la acest tip de mediu;

•           Creşterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative mai bune pentru îngrijirea şi educarea copiilor;

•           Realizarea unei campanii de informare şi promovare a proiectului în comunitate;

•           Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi asistat în a-şi forma deprinderi dezirabile de petrecere a timpului liber, de a învăţa, de a se comporta, de a socializa, de a accepta diversitatea;

•           Schimbarea percepţiei comunităţii asupra problemelor elevului mic din familia prea ocupată;

•           Micşorarea factorilor generatori de situaţii de risc;

•           Optimizarea psihocomportamentală a şcolarului mic, prin folosirea activităţilor de grup şi a unor metode adecvate;

•           Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a conştiinţei propriei identităţi, a comunicării interpersonale şi a relaţionării.

•           Deschiderea spre lumea exterioară , dintr-o perspectivă securizată (supravegheat, educat, îngrijit, stimulat).

VIII. ANALIZA DE NEVOI

            Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor beneficiarilor direcţi ai programului SDS şi pentru a organiza programul SDS, s-a constituit o comisie care a elaborat un program de promovare a ofertei educaţionale prin pachete de activităţi şi de identificare a nevoilor de dezvoltare şi formare a competenţelor specifice învăţământului primar şi secundar.

            In acest sens la sfârşitul anului şcolar trecut s-au organizat şedinţe cu părinţii şi a fost prezentată metodologia privind organizarea programului SDS şi a fost aplicat un chestionar pentru părinţi şi elevi în vederea identificării activităţilor preferate de aceştia pentru organizarea lor în pachete educaţionale. 

            Totodată au fost consultate cadrele didactice de la clasele respective în legătură cu organizarea programului SDS şi s–au făcut propuneri pentru încheierea unor parteneriate cu diferite ONG –uri pentru ca, pe parcursul anului şcolar, elevii să poată beneficia şi de proiectele sau programele acostora.

Ca urmare a consultării cu părinţii, elevii şi cadrele didactice s-au identificat următoarele tipuri de activităţi:

-pachetul de activităţi de performanţă şi pregătirea temelor pentru acasă au fost solicitate de cele mai multe ori;

-pachetul de pregătire pentru viaţă cu preferinţă pentru activităţi de dezvoltare personală şi autocunoaştere;

-ateliere / activităţi tematice.

Nevoi prioritare

►Acodarea de soluţii alternative de petrecere a timpului liber, evitarea neglijării copilului;

Rezultă nevoia stringentă de dezvoltare a unor servicii alternative de protecţie şi educaţie (de tipul programului „Şcoala după şcoală”).

►Diversificarea modalităţilor de intervenţie pentru evitarea neglijării, a problemelor de tipul neadaptării şi eşecului şcolar.

Se identifică:

•           Nevoia de a dezvolta şi diversifica serviciile de tipul celor asigurate în cadrul programului SDS, servicii pedagogice, pentru copil şi familie, de îngrijire;

•           Nevoia de a creşte accesibilitatea serviciilor de către beneficiari;

•           Nevoia de a atrage resursa umană specializată în domeniul asistării elevilor;

•           Nevoia de a informa şi sensibiliza comunitatea în vederea eliminării prejudecăţilor cu privire la legătura dintre modalitatea petrecerii timpului şi comportamentul elevului.

IX. GRUPUL ȚINTĂ

            Activităţile din cadrul programului SDS se vor desfăşura pe grupe de 10 - 25 elevi ( o grupa incepand de la clasa pregatitoare si terminand cu clasa a IV- a), constituite pe baza analizei de nevoi şi a opţiunilor elevilor, prin consultare a reprezentanţilor legali, a cadrelor didactice din unitatea noastră şcolară.

            Selecţia beneficiarilor directi se face pe baza cererii directe de a fi inclus în program care poate fi adresata conducerii scolii de catre reprezentantul legal al copilului pe tot parcursul anului scolar. (Anexa 1) 

X. ORGANIZAREA   PROGRAMULUI   SDS

Locaţie: Şcoala …….

Număr de ore pe săptămană :

•           Clasa pregătitoare –IV-  4 ore în fiecare zi, de luni până vineri.

Principalele activităţi zilnice / timpul alocat :

1. Servicii de îngrijire a copilului - hrănire ( o jumătate de oră) ;

2. Activităţi recreative (o oră )

- activităţi practic-aplicative pe diferite domenii (arte, tehnologii, sport ).

3. Activităţile cu sprijin specializat ( o ora și jumătate)

- supraveghere şi îndrumare în efectuarea unor fișe de lucru;

- recuperare pentru elevii cu dificultăţi cognitive, emoţionale, tulburări de limbaj prin activităţi remediale,

- consiliere, logopedie;

- activităţi de dezvoltare pentru elevii capabili de performanţă;

- activităţi de încurajare a lecturii independente;

Perioada şi programul de derulare a programului SDS

Programul SDS se derulează conform structurii anului şcolar.

In funcţie de solicitările beneficiarilor şi de disponibilitatea de timp a echipei pedagogice programul SDS poate continua şi pe perioada vacanţelor şcolare .

Programul SDS se desfăşoară în continuarea programului şcolar şi va fi organizat astfel : 

- 12.00 – 12.30 - servirea mesei;

- 12.30 – 13.30 - program de recreere;

- 13.30 – 16.00 - program de activităţi educative.

Etapele implementării proiectului:

•           Stabilirea echipei de lucru şi a atribuţiilor fiecărui membru al echipei;

•           Amenajarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor ;

•           Informarea personalului din instituţie privind scopul proiectului;

•           Informarea comunităţii asupra noilor servicii create;

•           Selectarea persoanelor care îndeplinesc condiţiile pentru a-şi desfăşura activitatea profesională în cadrul serviciilor alternative nou create;

•           Stabilirea principiilor, metodelor şi tehnicilor de lucru;

•           Evaluarea cererilor şi selectarea beneficiarilor conform criteriilor prevăzute;

•           Desfăşurarea activităţilor zilnice în cadrul centrului ,,Şcoala după şcoală’’;

•           Monitorizarea evoluţiei fiecărui copil înscris (fişa lunara de monitorizare–anexa 2)

•           Evaluarea periodică a serviciului înfiinţat prin prisma rezultatelor obţinute;

•           Programul „Şcoala după şcoală”, ca serviciu de prevenire a neglijării copilului şi asigurarea continuării educaţiei formale are un caracter preponderent educativ.

XI. RESURSELE  FINANCIARE

•           Din bugetul autorităţilor locale;

•           Donatii, sponsorizari dedicate, prin suportul financiar al parinților;

•           Autofinantare.

XII. RESURSELE UMANE

•           Elevi si parinti;

•           Cadre didactice ale școlii;

•           Consilierul psihopedagog;

•           Medicul şcolii;

Alţi reprezentanţi ai comunităţii locale, voluntari.

Criteriile de selecţie a personalului care va lucra în cadrul programului SDS:

•           Capacitate organizatorică;

•           Capacitate decizională ;

•           Asumare de responsabilităţi;

•           Iniţiativă, umor, discreţie;

•           Dorinţa de perfecţionare continuă;

•           Aptitudini de comunicare interpersonală;

•           Deschidere pentru alternative educaţionale.

•           Loialitate faţă de angajator;

•           Cunoştinţe în domeniul gospodăriei, tehnicii, manipulării banilor, şi al acordării primului ajutor;

•           Disponibilităţi şi experienţă de comunicare (inclusiv non-verbală) în relaţiile cu copiii;

•           Studii medii/studii de specialitate;

•           Modul de relaţionare cu superiorii, cu colegii, cu alte instituţii/organisme şi modul de relaţionare cu copiii.

            Se vor întocmi fişele postului pentru personal plecând de la schema:

•           Caracteristici generale ale postului – caracteristici specifice ale postului;

•           Calificări necesare – sarcini principale – gradul postului(se vor adauga criteriile de performanţă).

            Selecţia echipei pedagogice se va face numai dintre cadrele didactice cu un comportament ireproşabil privind desfăşurarea procesului de învăţământ din programul obligatoriu de şcoală.

 XIII.   PARTENERI IMPLICAȚI

-        Primăria Municipiului

-        Școala ….

-        Biserica

-        Părinții elevilor;

-        Firma de catering

XIV. ECHIPA PEDAGOGICA IMPLICATA IN PROIECT

Resurse umane (nume, funcţia)	Grup ţintă	Activitate derulată
	Clasa a ...	Activitate cu sprijin specializat
	Clasa a III- a si a  IV-a	Limba modernă
	Clasele 0-IV	Religie
	Clasele 0-IV	Activitati recreative
	Clasa a-IV -a	Dansuri
	Clasa a  IV-a	Matematica
	Clasele I-IV	Educatie fizica
	Clasele 0-IV	TIC
	Clasele 0-IV	Consiliere

XV. PLANUL DE ACTIVITĂŢI

Activitati	Obiective specifice	Tipuri de Activităţi	Resurse materiale şi umane	Perioada	Responsabil
A1.	- Dezvoltarea competenţelor cheie şi a competenţelor superioare necesare proceselor de învăţare, de aprofundare şi de extindere	Activităţi de performanţă -consolidarea  cunostintelor -activităţi pentru participarea la competiţii şi concursuri şcolare -realizarea de publicaţii şcolare	Profesori de diferite specialităţi Spaţiul destinat derulării programului SDS Materiale didactice de specialitate Mijloace didactice	De luni până vineri pe toata perioada programului	Cadre didactice
A2.	-Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi relaţionare în grup -Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de sine, a încrederii în sine şi în ceilalţi -Stimularea gândirii critice şi reflexive -Stimularea interesului elevilor pentru un stil de viaţă sănătos	Activităţi de pregătire pentru viaţă -activităţi de dezvoltare personală -activităţi de adaptare la mediul înconjurător -activităţi de stimulare a unui comportament sănătos	Fişe de lucru personalizate Mijloace didactice Spaţiul destinat derulării programului SDS	De luni până vineri pe toata perioada programului	Cadre didactice
A3.	-Dezvoltarea unor aptitudini generale şi de implicare a elevilor în viaţa comunităţii	Ateliere -activităţi tematice -proiecte interdisciplinare	Prof.consilier, parteneri în proiect, prof. diriginti Spaţiul destinat derulării programului SDS	In fiecare zi de vineri a săptămânii	Cadre didactice, parteneri în proiect
A4.	-Exersarea abilităţilor şi deprinderilor sportive	Activităţi sportive care să încurajeze mişcarea şi sportul	Prof. de educaţie fizică	O zi a săptămânii	Prof. de educaţie fizică

Activităţile educative realizate sub coordonarea cadrelor specializate constă în :

•           integrarea copilului în programul zilnic;

•           ajutor la efectuarea unor fișe de lucru;

•           facilitarea relaţiilor interpersonale dintre copii;

•           dirijarea jocului individual şi colectiv în atmosfera de comunicare stimulativă;

•           supravegherea stării de sănătate;

•           administrarea hranei, respectarea pe cât posibil a unor preferinţe pentru alimente şi jucării, realizarea igienei personale.

            Educaţia motrică, intelectuală şi socioafectivă a copilului se va realiza prin :

•           dezvoltarea motricităţii generale prin mers şi alergare ;

•           dezvoltarea senzorialităţii (văz, auz, tact) şi a capacităţii perceptive ;

•           dezvoltarea inteligenţei senzorio-motrice, a capacităţii de înţelegere,

•           dezvoltarea capacităţii de comunicare prin stimularea limbajului activ,

•           formarea şi lărgirea orizontului cognitiv, dezvoltarea conduitei de explorare a mediului înconjurător,

•           formarea conduitei de joc individual şi colectiv,

•           socializarea afectivităţii,

•           formarea deprinderilor igienice şi de autoservire.

            Toate aceste activităţi se vor desfăşura într-o ambianţă plăcută.

            Activităţile ludice reprezintă un element de sprijin în educaţie, la copilul între 7-15 ani, multe deprinderi şi cunoştinţe fiind dobândite prin joc, iar valorificarea acestui instrument informativ-formativ presupune atribuirea unui conţinut cu finalităţi de dezvoltare a potenţialului de cunoaştere afectiv şi volitiv al personalităţii, având astfel un incontestabil rol terapeutic.

            Activităţile de terapie ocupaţională se vor desfăşura individual sau în grup sub îndrumarea personalului specializat utilizând dotările din sala de clasă, obiectivul terapiei ocupaţionale fiind pregătirea progresivă şi raţională a copilului pentru activităţile cotidiene cu grad cât mai mare de independenţă.

            Activităţile de formare şi dezvoltare a autonomiei personale au caracter permanent şi sunt desfăşurate de personal, pe cât posibil, cu implicarea activă a copiilor în funcţie de vârstă.

            Menţinerea legăturilor dintre beneficiari se realizează prin desfăşurarea proiectului de parteneriat între părinţi şi şcoală. 

            Evaluarea periodică a copiilor se va realiza în echipa pluridisciplinară şi îndeplineşte următoarele funcţii :

•           De constatare şi apreciere a evoluţiei copiilor în raport cu faza iniţială;

•           De informare asupra modului de realizare a deciziilor adoptate în legătura cu toate aspectele activităţilor desfăşurate ;

•           De prevenire (înaintea instalării comportamentelor indezirabile), prin stabilirea şi activarea de alternative în rezolvarea unor probleme ;

•           De stimulare – formare a copiilor prin sprijinirea eforturilor lor, acordarea încrederii, corectarea comportamentului ;

•           De reglare prin utilizarea feed-back-ului;

            Activitatea de coordonare, monitorizare şi contabilitate-administrativă asigură:

•           Funcţionarea în condiţii normale a Programului „Şcoala după şcoală”;

•           Coordonarea personalului angajat şi a colaboratorilor ;

•           Promovarea imaginii serviciului alternativ creat în exterior, sensibilizarea opiniei publice, atragerea de sponsori şi parteneri, informarea comunităţii, promovarea bunelor practici în vederea producerii efectului de multiplicare;

•           Administrarea bunurilor imobile şi mobile.

Programul doreşte să creeze activităţi compensatorii şi recompensatorii pentru copiii cuprinşi în forma de învăţământ a şcolii aflate în parteneriat, stabilind un nivel motivaţional ridicat pentru participarea la activităţile şcolare;

•           Stimularea curiozităţii, a imaginaţiei şi a spontaneităţii;

•           Consilierea părinţilor cu scopul de a-i învăţa să-şi înţeleagă copiii, nevoile lor, petreacându-şi în mod constructiv timpul împreună;

•           desfăşurarea ore de dans, teatru, calculator, pictură (în funcţie de cerere).

XVI. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

In vederea implementării eficiente, optime şi de progres a programului SDS, sistemul de monitorizare / evaluare va fi conceput ca o activitate permanentă de apreciere a rezultatelor aşteptate ale proceselor didactice prin utilizarea corespunzătoare a resurselor şi prin evaluarea pe baza conţinutului programelor de studii, a rezultatelor învăţării obţinute la clasă, prin reducerea riscurilor la nivelul comportamental al copilului.

Va avea loc o monitorizare şi revizuire periodică a proceselor didactice în scopul îmbunătăţirii continue a rezultatelor în acord cu evoluţia cerinţelor beneficiarilor şi ale celorlalte părţi interesate şi cu modificările intervenite în reglementările aplicabile.

            Alegerea instrumentelor de evaluare se face în funcţie de obiective

Instrumentele închise vor face apel la gândirea convergentă a copilului, precum chestionare cu alegerea multiplă. Gândirea divergentă, care conduce la creaţii mai mult sau mai puţin originale va fi valorificată prin compoziţii sau creaţii artistice destinate atelierelor tematice. Acestea vor fi alese de cadrul didactic în funcţie de obiectivele pe care şi le propune.

Se va manifesta o permanentă atenţie pentru formarea deprinderilor de activitate independentă prin metode active, centrate pe elev. Se va ţine cont de particularităţile de vârstă în scopul dezvoltării critice şi creative, se va stimula motivaţia elevilor pentru învăţarea continuă şi permanentă, pentru efort, autoeducaţie şi disciplină personală.

La sfârşitul fiecărei activităţi se vor nota tipul de activitate desfăşurată şi constatările în urma derulării activităţii.

La sfârşitul fiecărui an şcolar vor fi consemnate traseele de performanţă ale elevilor.

Se vor purta discuţii permanente cu elevii, cu părinţii şi cadrele didactice.

Se va monitoriza prezenţa la clasă şi în cazul absentării elevului de la program va fi anunţat părintele.

Indicatorii, criteriile de monitorizare şi evaluare a progresului făcut de elevii participanţi la Programul SDS

•           Limbajul, vorbirea (pronunţia şi tipul de comportament verbal);

•           Atitudinile copilului, spontaneitatea şi iniţiativa (opoziţie, pasivitate, cooperare, entuziasm);

•           Maniera de relaţionare (opoziţie, spontaneitate, formulare de întrebări, plictiseală, necooperare, detaşare, iritare, tensionare, încordare, plăcere, participare totală etc.);

•           Adaptarea la situaţiile propuse, gradul de cooperare şi de atenţie;

•           Acţiuni şi mişcări necontrolate ( agitaţie, ticuri, mişcări ale ochilor, gurii, mâinilor, picioarelor, corpului);

•           Nivelul de anxietate, reacţia în faţa dificultăţilor sau eşecului;

•           Comentarii şi răspunsuri la întrebările dirijate;

•           Metode spontane de lucru (cum procedează în manipularea obiectelor sau în găsirea de soluţii);

XVII. VALOAREA ADAUGATA  IN URMA IMPLEMENTARII PROIECTULUI

•           Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de adaptare şcolară;

•           Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea (participarea) şcolară;

•           Prevenirea comportamentului de eşec şi abandon şcolar;

•           Cointeresarea familiei în activităţile de timp liber şi educaţie în scopul ameliorării relaţiei intrafamiliale (copii-adulţi);

•           Activitatea de supraveghere şi sprijin în efectuarea unor sarcini şcolare;

•           Activităţi recreative de socializare, de petrecere a timpului în colaborare cu şcoala (excursii, drumeţii, vizite, la obiective turistice);

•           Facilitarea integrării şcolii în comunitate şi medierea relaţiei părinţi-şcoală în cazul familiilor prea ocupate sau dezinteresate pentru educarea copiilor lor;

•           Acest serviciu să fie unul integrat modern şi competitiv crescând astfel valoarea actului educaţional;

•           Să creeze activităţi compensatorii şi recompensatorii pentru copiii cuprinşi în forma de învăţământ primar şi gimnazial, stabilind astfel un nivel motivaţional ridicat pentru participarea la activităţile şcolare;

•           Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală;

•           Formarea deprinderilor de a-şi gestiona singuri un mic buget propriu precum şi gestionarea timpului liber ( dezvoltarea competenţelor antreprenoriale ).

XVIII. CALENDAR EVENIMENTE:

Coordonarea activitatilor After School-ului, in mod voluntar, pentru atingerea obiectivelor stabilite, pentru cresterea performantei si pentru fixarea unui model de lucru eficient, care sa poata fi preluat;  asigurarea stabilitatii si sustenabilitatii, prin voluntari, parteneri, canale media de promovare.

XIX. BUGET:  ......  lei

LEI/ZI/COPIL	COPIL	CHELTUIELI / COPIL/SAPTAMANA	CHELTUIELI/ COPIL /169 ZILE DE SCOALA	Contributie autoritati Consiliul Local 85%	Contribuite proprie scoala  15%

NOTA :

Membrii echipei de implementare vor întocmi documentaţia necesară pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare, în conformitate cu prevederile legale.

In cazul in care vor mai exista pe parcursul derularii proiectului  solicitari ptr inscrierea la programul After-School, mai solicitam buget pentru buna desfasuarare a activitatilor.

REGULAMENTUL INTERN AL PROGRAMULUI „ŞCOALA DUPĂ ŞCOALĂ”

SECŢIUNEA I : Organizarea programului

Art. 1.  Programul „ŞCOALA DUPĂ ŞCOALĂ”, denumit în continuare Programul SDS , este reglementat în conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1 / 2011 şi ale OMECTS 5349 / 2011.

Art. 2.  Anual, în perioada ianuarie - februarie Consiliul de Administraţie, denumit în continuare CA, realizează analiza de nevoi pentru stabilirea pachetelor educaţionale care vor fi incluse în programul SDS în anul şcolar următor.

 Art. 3. Analiza de nevoi va ţine cont de solicitările venite din partea beneficiarilor primari şi secundari (elevi, reprezentanţi legali). Cei din urmă vor fi chestionaţi şi cu privire la modalităţile concrete de susţinere materială şi financiară a programului SDS.

             Art. 4.  Proiectul programului SDS elaborat de comisia stabilită în conformitate cu art. 3/ (4) din ordinul, mai sus menţionat, cuprinde pachetele educaţionale propuse pentru fiecare nivel de învăţământ, în conformitate cu prevederile OMECTS 5349 / 2011- articolele 6, 7 şi 8.

    Art. 5.  Resursele umane implicate în derularea programului SDS vor fi recrutate, cu prioritate, din rândul cadrelor didactice calificate ale şcolii, în funcţie de nevoile identificate şi solicitate de către beneficiari: învăţători, profesori, consilier şcolar, personal didactic auxiliar dar și colaboratori externi.

  Art. 6.  Condiţiile pentru desfăşurarea programului SDS:

  a.) Programul SDS se va desfăşura, de regulă, după orele de curs în spaţiile de învăţământ ale şcolii (de preferință clase ale elevilor din program), fără a afecta desfăşurarea orelor de curs obligatorii.

b.) Ca suport didactic pentru activităţile stabilite pot fi utilizate mijloace de învăţământ şi material didactic de care dispune şcoala.

c.) Pachetele oferite la nivelul primar vor include un interval de timp necesar servirii mesei şi unor activităţi recreative.

d.) Asigurarea hranei se va realiza  în sistem de catering cu suportul consiliului local, fie prin pachete de hrană proprii fiecărui participant.

   Art. 7. Durata programului va fi definită în cadrul fiecărui pachet educaţional propus, cu respectarea prevederilor art. 5 din ordinul mai sus menţionat și în consens cu programul

   Art. 8. Programul SDS se derulează pe grupe de elevi.

SECŢIUNEA II : Conţinutul pachetelor educaţionale oferite

Art. 9. În învăţământul primar, programul SDS cuprinde: activităţi cu sprijin specializat, ateliere/activităţi tematice, activităţi de tip recreativ. Modulele propuse pot fi concepute prin combinarea activităţilor menţionate.

            Art. 10. În învăţământul secundar, programul SDS cuprinde: activităţi pentru accelerarea învăţării şi performanţă, activităţi de sprijin, pregătire pentru viaţă, ateliere/activităţi tematice (microproiecte pe diferite domenii).

 Art. 11. Structura minimală a unui pachet educaţional cuprinde:

a.) tipul / tipurile de activităţi incluse;

b.) grupul- ţintă (se argumentează selecţia făcută);

c.) graficul săptămânal de derulare a activităţilor propuse;

d.) competenţe vizate / conţinuturi;

e.) reflectarea modului în care pachetul propus este complementar programului şcolar obligatoriu;

f.) finalitatea urmărită prin parcurgerea activităţilor propuse;

            Art. 12. Ca suport pentru proiectarea pachetelor educaţionale Comisia responsabilă cu implementarea programului elaborează o fişă cadru. La baza întocmirii acesteia stau elementele de conţinut prevăzute de art. 11.

SECŢIUNEA III : Finanţarea programului SDS

Art. 12. Finanţarea programului SDS se face, cu respectarea legislaţiei în vigoare, în următoul  mod: din bugetul autorităţilor publice locale 85%, contributia unitatii de invatamant este de 15 %.

SECŢIUNEA IV: Înscrierea în cadrul programului SDS

        Art. 13. Programul SDS are un caracter opţional.

        Art. 14. Înscrierea în acest program constă în completarea şi depunerea unei cereri scrise şi în încheierea unui contract de parteneriat cu şcoala . Preluarea acestor cereri cade în sarcina Comisiei responsabile cu implementarea programului SDS.

         Art. 15. Retragerea din programul SDS se face printr- o înştiinţare scrisă venită din partea reprezentantului legal al participantului.