Sursa: http://parentingsquad.com/learning-to-listen-with-our-eyes
Capacitatea de a acorda atenție este o abilitate fundamentală atunci când vine vorba de procesarea cognitivă. Dobândirea acestei abilități este importantă pentru a continua învățarea ulterioară într-un mod normal.
Prin urmare, putem considera că atenția este un proces mental complex care este fundamental pentru buna funcționare a copilului. Mai mult, această abilitate determină conduita celor mici. De fapt, dificultățile observate la nivelul atenției copilului apar cu simultan sau ca semnal al declanșǎrii unei varietăți de probleme, atât în perioada copilăriei, cât și la vârsta adultă.
Importanța dezvoltării atenției la copii
Potrivit psihologilor Jose A. Perianez Morales și Marcos Rios Lago, atenția este definită drept capacitatea mentală de a produce și menține o stare de activare care permite procesarea informațiilor care ajung prin simțuri.
În acest sens, atenția este necesară pentru a distinge și selecta stimuli între mai multe surse disponibile. Acestea includ:
· Stimulii interni: senzații fizice, procese mentale etc.
· Stimulii externi: sunete, imagini etc.
· Memorie.
· Gânduri.
· Acțiuni motorii.
Prin urmare, atenția constă în filtrarea informațiilor nedorite și concentrarea exclusivă asupra a ceea ce este cu adevărat relevant pentru activitatea curentǎ. Deci, pentru a realiza orice proces cognitiv, mecanismele de atenție trebuie să funcționeze corect. Cu alte cuvinte, un anumit nivel de selecție între toți stimulii care ajung la sistemul nervos este fundamental.
Pe scurt, putem spune că atenția este un proces complex cu două funcții:
· Facilitarea procesării informațiilor.
· Selectarea stimulilor necesari pentru realizarea diferitelor activități senzoriale, cognitive sau motorii.
Tipuri de atenție
Conform modelului clinic de atenție al lui Sohlberg și Mateer, există șase tipuri de atenție, ordonate sub forma unei ierarhii, dat fiind faptul că fiecare nivel de atenție necesită funcționarea corectă a celei anterioare.
Prin urmare, dezvoltarea atenției la copii are loc treptat. Încetul cu încetul, copiii dobândesc fiecare dintre următoarele niveluri de atenție:
Excitarea. Aceasta se referă la activarea fiziologică. Cu alte cuvinte, este capacitatea de a fi treaz și de a rămâne alert. Aplică capacitatea de a urmări stimuli și comenzi.
Focusul atențional. Aceasta este capacitatea de a concentra atenția asupra stimulilor vizuali, auditivi sau tactili.
Atenția susținută. Aceasta se referă la capacitatea de a menține concentrarea pe o perioadă lungă de timp.
Atentia selectiva. Aceasta este capacitatea de a selecta informații relevante, ceea ce înseamnă că un individ poate ignora unii stimuli în timp ce acordă atenție altora.
Alternarea atenției. Aceasta este abilitatea care permite unui individ să-și schimbe atenția între diferite sarcini care aplică procese cognitive diferite.
Atenție împărțită. La acest nivel, o persoană poate tinde către două sarcini în același timp.
Dezvoltarea atenției la copii
· Primele luni de viață
Dezvoltarea atenției la copii apare încă din primele luni de viață și continuă să progreseze prin dezvoltarea lor ȋntr-un process de maturare. Prin urmare, bebelușii reușesc să se concentreze pe sarcinile pe care le consideră attractive dar își pierd interesul ușor și rapid.
Drept urmare, ei tind să acționeze doar câteva secunde sau minute, nu au încă dezvoltatǎ capacitatea de a analiza situațiile sau de a-și controla atenția.
· Etapa copilăriei
În perioada micii copilǎrii, copiii dezvoltă o atenție voluntară. În această perioadă, copiii învață să-și controleze atenția și să rămână concentrați pentru perioade mai lungi de timp.
Cu toate acestea, sugarii și copiii mici încă sunt distrași de imagini noi sau atractive. Prin urmare, nu pot rămâne concentrați pe aceeași activitate mai mult de 20 de minute.
Copiii cu vârsta cuprinsă între trei și cinci ani au într-adevăr o gamă limitată de atenție. Un copil de trei ani are cele mai mari dificultăți în activități care implică ședința și ascultarea. La aceste vârste, copii au nevoie de activități antrenante și motivante pentru a-și păstra interesul.
Putem sistematiza limitele focalizǎrii atenției pe vârste, cum este listat mai jos:
· 3 ani
Un preșcolar care lucrează singur poate petrece 3-8 minute pentru o activitate interesantă și poate termina dacă este ușor
· 3½ ani
Lucrând singur, un preșcolar poate rămâne ocupat timp de 15 minute dacă există o varietate de opțiuni interesante.
Recomandǎri: Căutǎm modalități de a-i menține pe preșcolari interesați de activitățile pe care le încep, prin varietate și centrate pe senzorial. Încurajǎm și urmărim interesele lor. Evitați să le distrageți sau să preluați activitățile acestora.
· 4 ani
Până la 4 ani, un copil implicat într-o activitate poate ignora distrageri, cum ar fi apelul la cină. Singur, copilul de 4 ani poate petrece 7-8 minute pentru o singură activitate sau până la 15 minute dacă activitatea este nouǎ și mai ales interesantǎ (de exemplu, un examen de ochi). Cu un grup mic, un copil de 4 ani poate petrece 5-10 minute jucându-se fără întrerupere.
· 4½ ani
Lucrând singur, un copil de vârsta de grădiniță poate petrece 2-3 minute pentru o sarcină aleasă de un adult, cum ar fi îmbrăcarea sau ridicarea jucăriilor.
Recomandǎri: La copiii de patru ani este necesar sǎ cunoaștem că este mai greu să acorde atenție sarcinilor neinteresante sau când sunt distrași de zgomot sau de propriile gânduri. Au mai multe șanse să rămână interesați atunci când sunt confortabili cu sarcina sau cu ,,proiectul” de realizat și când simt cǎ au succes. Este posibil să aibă nevoie de ajutor pentru a-și îndeplini standardele. De asemenea, adulții pot ține copiii interesați de proiecte cu jocuri improvizate și cu umor.
· 5 ani și peste
De la vârsta de 5 ani, copiii învață când și cum să acorde atenție. Prin urmare, concentrarea devine mai stabilă.
În această etapă de dezvoltare, copiii dobândesc, de asemenea, capacitatea de a analiza o situație. De asemenea, decid să acorde mai multă sau mai puținǎ atenție în funcție de interesul lor pentru activitate sau subiect.
Un copil de patru sau cinci ani poate sta și asculta o poveste sau poate finaliza o activitate practică timp de 10-15 minute. Dacă activitatea depășește 10-15 minute, copiii de patru și cinci ani vor deveni, de asemenea, neliniștiți sau dezinteresați și vor dori să treacă la altceva. Copiii de patru și cinci ani trebuie să fie implicați activ în învățarea lor.
Până la 5 ani, majoritatea copiilor pot ignora distragerile minore. Singuri, se vor concentra pe o singură activitate interesantă timp de 10 sau 15 minute și pe o sarcină atribuită timp de 4-6 minute, dacă este ușor și interesant. Un grup mic de copii pot lucra sau se pot juca împreună fără întrerupere timp de 10-25 de minute.
Recomandǎri: Este important sǎ cunoaștem cǎ că interesul personal rămâne cea mai importantă motivație pentru copiii de 5 ani. Acesta va dubla lungimea intervalului lor de atenție.
Procesele mentale interne joacă un rol foarte important, ele fiind ceea ce direcționează atenția unui copil și îi permite acestuia să rămână concentrat maxim 50 de minute.
Conform psihologului Alina Blǎgoi (http://alinablagoi.ro/atentia-particularitati-psihologice-copiii-varsta-scolara-mica/): ,,La varsta de 6-7 ani, atentia prezinta inca multe laturi ce trebuie avute in vedere. Volumul si intensitatea atentiei sunt relativ reduse la scolar. El urmareste excesiv persoana invatatoarei, dar nu e la fel de atent la ceea ce face sau ce spune aceasta. Distribuirea atentiei este dificila, incat micul scolar nu poate sa cuprinda si sa rezolve in acelasi timp mai multe activitati. Din punct de vedere al dezvoltarii capacitatilor cognitive, se remarca faptul ca un copil de 6-7 ani nu poate fi atent in cadrul unei activitati mai mult de 25-30 minute. Desi atentia este destul de bine dezvoltata pentru a-i permite sa faca fata solicitarilor scolare, stabilitatea si durata acesteia urmeaza sa se dezvolte in urmatorii ani.”
Pe măsură ce copiii ajung la vârsta școlară, educarea atenției devine esențialǎ deoarece copiii pot sǎ nu achiziționeze prea mult ȋncǎ din clasă dacă sunt predispuși la distracțibilitate și la distrageri. Cu toate acestea, este important să ne dăm seama cum copiii se concentrează în timp și cǎ un anumit nivel de distragere este normal. Aceasta nu înseamnă că ar trebuie să ne ȋngrijorǎm atunci când copilul cu dezvoltare psiho-comportamentalǎ ȋn limite normale refuză să se concentreze asupra unei sarcini.
Din fericire, deși copiii sunt în mod ușor de distras de la sarcini plictisitoare, există câteva abordări simple pe care sistemul de support al copilului (familia,comunitatea, școala) le poate folosi pentru a îmbunătăți durata de concentrare a atenției copilului:
· Hranǎ sǎnǎtoasǎ pentru mințe
Alimentația corectă este esențială în dezvoltarea minților tinere, de aceea este important când copiii mănâncă un mic dejun copios în fiecare zi. Alimente precum ouă, verdeață sănătoasă, nuci și fulgi de ovăz pot ajuta la îmbunătățirea funcției cognitive a copilului. Funcția cognitivă mai bună poate duce la o întindere ȋn timp mai mare a procesului atenției.
· Setarea unei rutine
Copiii de toate vârstele beneficiază de rutină. Pentru copiii mai mici, metoda poate fi simplă și flexibilă. Pe măsură ce copiii cresc, facem rutina ceva mai rigidă și includem mai multe articole. Asigurați-vă că veți acoperi elementele de bază ale vieții de zi cu zi, precum și activitățile pentru atenția și jocurile de învățare. Încorporarea de sesiuni „de studiu” temporizate îi ajută pe copii să se adapteze la ideea de a lucra la o sarcină până la finalizarea acesteia.
· Limitarea timpului pentru ,,ecranului” de divertisment
Academia Americană de Pediatrie susține că timpul de ecran nu este benefic pentru copiii sub cinci ani și ar trebui limitat. În timp ce unele aplicații educaționale pot fi introduse copiilor mici, acestea trebuie utilizate sub supravegherea unui adult. Studiile au legat excesul de uz al dispozitivelor electronice cu problemele de concentrare, inadaptare socială și alte probleme socio-comportamentale. Din cauza potențialelor efecte adverse ale timpului ecranului asupra copiilor mici, este necesară o limită strictă.
· Exersarea zilnicǎ a concentrǎrii
Pentru copiii mici, jocurile educaționale practice pot ajuta la îmbunătățirea concentrării și a atenției. Programarea timpului în fiecare zi pentru rezolvarea problemelor cu jocurile interactive, construirea lucrurilor și implicarea în activități academice vor ajuta copilul să-și dezvolte atenția. Ȋn colectivitatea educaționalǎ cu copii mici învățare este distractivă și într-un mediu controlat.
· ,,Dezmembrarea” ȋn bucǎți mici a activităților dificile
Orice sarcinǎ care va dura. mai mult de 15 minute trebuie împărțit în sarcini mai mici. Împărțirea unei activități complexe în trei mai mici ajută copilul să se concentreze. În plus, copiii se simt împliniți la finalizarea fiecărei sarcini, motivându-i să continue.
· Sǎ fim flexibili pentru fiecare copil și stilul lui personal de ȋnvǎțare
Fiecare copil învață în modurile lor unice. Copiii pot învăța mai bine vizual,sau auditiv sau kinestezic. Pe măsură ce copiii cresc, educatorii și ȋnvǎțǎtorii trebuie sǎ determine cum învață mai bine fiecare dintre ei, apoi sǎ-I ajute să înțeleagă activitățile prin propriile lor metode.
Pentru elevii vizuali, desenarea unei probleme sau crearea de carduri ȋi pot ajuta să învețe. Elevii cu stil de ȋnvǎțare auditiv vor beneficia de citirea cu voce tare și de ascultarea muzicii ,,soft” în timpul sesiunilor de studiu. Între timp, copiii kinestezici vor necesita activități practice pentru a ilustra concepte abstracte. Oferiți-le copiilor instrumente care să-i ajute să învețe și cunoștințele de utilizare a acestora în mod independent.
Respectarea acestor orientări ne poate ajuta să educǎm copii care sunt pregătiți să se concentreze și să acorde atenție în clasă, ambele fiind abilități valoroase.
Ȋn ceea ce privește utilizarea de cǎtre cadrele didactice a procesului personal atențional pentru a stimula dezvoltarea copilului, vorbim despre utilizarea de cǎtre adult a atenției pozitive. Atenția pozitivă este modul în care arătǎm interes copilului. și căldură în relația cu el:
- zâmbind copilului
- făcând contact vizual cu acesta și folosind expresii faciale empatice, de ȋngrijire
- fiind blând fizic și grijuliu cu copilul
- folosind cuvinte pentru a sărbători și încuraja copilul
- manifestând interes pentru interesele, activitățile și realizările copilului.
Importanta atenției pozitive
Încă de la naștere, copiii au nevoie de experiențe și relații care să le arate că sunt ființe umane apreciate și capabile, care aduc plăcere și bucurie altora. O atenție pozitivă, reacții și răspunsuri din partea adulților-cheie ajută copiii să-și creeze o imagine despre cât de apreciați sunt.
Imaginea de sine a copilului se contureazǎ și acumulează de-a lungul timpului cu mesaje pozitive și pline de apreciere și/ sau dragoste din partea tuturor persoanelor importante din viața lui. O imagine de sine sănătoasă este foarte importantă, nu numai pentru relația copilului cu ceilalți, ci și pentru încrederea lui, în timp ce învață despre lume.
Sentimentele de siguranță și siguranță ale copilului provin din interacțiunile lui cu mediul și cu celelalte persoane care au grijă de el. Dacă ne asigurǎm și sprijinim copilul atunci când este înfricoșat, ȋn incertitudine sau când se confruntă cu o situație nouă sau necunoscută, se va simți în siguranță și la viața adultǎ și ȋn situații noi sau mai puțin cunoscute ȋntâmpinate.
Copiii se descurcă cel mai bine într-un mediu în care sunt susținuți, încurajați și bucurați. Ei cresc și se dezvoltă prin interacțiuni repetate, pozitive, în primele lorrelații.
Cum să arătǎm o atenție pozitivă pentru fiecare vârstǎ
Existǎ multe oportunități de a oferi copilului o atenție pozitivă în interacțiunile zilnice împreună copil-adult.
Activitățile zilnice precum schimbarea unui scutec, supravegherea unei băi sau mersul la școală ne permit să ne conectați cu copilul în moduri semnificative.
Indiferent de vârsta copilului dvs., există lucruri simple pe care le putem face în fiecare zi pentru a-I,, trimite” copilului mesajul că . este special și important. De exemplu:
Privește copilul și zâmbește-i.
Arată interes pentru ceea ce face copilul tău - roagă-l să-ți spună despre el dacă poate.
Fii atent și ascultă îndeaproape când copilul vorbește cu tine.
Alcătuiți câteva ritualuri speciale pe care le puteți împărtăși împreună.
Există, de asemenea, modalități prin care putem arăta o atenție pozitivă copiilor de vârste diferite:
Nou-născuți și bebeluși: modalitǎți de a oferi atenție pozitivă
Din momentul în care s-au născut, copiii sunt atenți la ceea ce spunem și facem- și cum spunem și facem asta. Chiar înainte ca bebelușii să înțeleagă și să utilizeze cuvinte, ei răspund la tonul nostru de voce, la gesturi, expresii faciale și limbajul corpului.
- Mângâiați copilul când plânge.
- Zambiți inapoi cand copilul vǎ zâmbeste.
- Răspundeți la sunetele pe care le face copilul dvs. spunând ceva în schimb.
- Discutați despre ce se întâmplă în jurul lor.
- Observați ce este interesant pentru bebeluș și încurajați-l să exploreze - de exemplu, arătați-i cum să scuture un clopot colorat care i-a atras atenția.
Copii: modalitǎți de a oferi atenție pozitivă
Pe măsură ce copilul crește, înțelege mai multe din ceea ce spunem, precum și cum spunem.
- Spuneți-i copilului exact ce vǎ place despre ceea ce face. De exemplu, „Îmi place când mǎ ajuți să ridic blocurile”. Folosiți un ton pozitiv de voce pentru a potrivi laudele.
- Intrați în ,,moment” cu copilul. Acest lucru ar putea fi simplu, spre exemplu să stai ghemuit pentru a privi împreună o omidă.
- Când vorbiți împreună, lăsați timp după ce vorbiți, astfel încât copilul să poată răspunde, chiar dacă nu poate găsi întotdeauna cuvintele potrivite.
Preșcolarii: modalitǎți de a oferi atenție pozitivă
Faceți-vǎ timp să faceți activitățile preferate ale copilului cu el - de exemplu, puzzle-uri, Lego, pictură și așa mai departe.
- Dați multe feedback cu privire la tipurile de comportament pe care doriți să le încurajați - de exemplu, „Mulțumesc că ai adus farfuria în bucătărie. Acest lucru face mult mai ușor să facem ordine după ce mâncǎm ”.
- Amintiți-vă să zâmbiți și să faceți contact vizual cu copilul când îl salutați dimineața - poate chiar luați un moment pentru un ritual ,,special”, cum ar fi un gest scurt de atins creștetul copilului.
Copii de vârstă școlară: modalitǎți de a oferi atenție pozitivă
Chiar dacă lumea copilului se extinde când merge la școală, căldura, iubirea persoanelor semnificative și atenția pozitivă a acestora sunt încă cele mai mari influențe asupra dezvoltării lui. - opriți ceea ce faceți și ascultați când copilul vrea să vorbească despre ziua sa sau ȋntâmplǎrle sale de la școală.
- Puneți întrebări de urmărire a firului discuției și de confirmare când copilul începe să vorbească. Acest lucru ȋl incurajeazǎ sǎ continue conversația.
- Observați și ghidați interacțiunile pozitive ale copilului cu alți copii - de exemplu, „cred că lui Mihai i-a plăcut foarte mult atunci când i-ai pus întrebări despre vacanța lui și l-ai ajutat să vorbească despre ceva care a fost important pentru el ”, etc.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB
· http://parentingsquad.com/learning-to-listen-with-our-eyes
· https://howtoadult.com/reasons-children-seek-attention-10854.html
· https://www.verywellfamily.com/positive-attention-reduces-behavioral-problems-1094784
· https://www.positiveparentingconnection.net/positive-discipline-for-attention-seeking-behaviors/
· Blǎgoi, A., Atentia – particularitati psihologice la copiii de varsta scolara mica, http://alinablagoi.ro/atentia-particularitati-psihologice-copiii-varsta-scolara-mica/