TIPOLOGIE SENZORIALĂ CADRE DIDACTICE ŞI ELEVI

            Una dintre caracteristicile individuale, ca manifestare comportamentală şi ca modalitate de percepţie a lumii ȋnconjurătoare şi a relaţiilor cu cei din jur, este tipologia noastră senzorială.     Fiecare persoană percepe lumea prin toţi analizatorii, ȋnsă anumite abordări psihologice, psihoeducaţionale, pedagogice sau abordările coaching-ului şi a altor programe de dezvoltare a potenţialului uman, evidenţiază că ȋn mod individual, toate persoanele au o dominantă senzorială care le influenţează şi le modulează percepţia mediului şi a relaţiilor, cât şi ce comportamente adoptă.

 

Astfel, tipul senzorial dominant poate fi:

1.      Vizual

 

                            

Aceste persoane au un simţ deosebit al observaţiei, al orientării, reţin usor trăsăturile feţelor. De asemenea, sunt persoane cu imaginaţie creativă vizuală. Atunci când ȋnvaţă reţin detaliile vizual, necesită să privească materialul de ȋnvăţat pentru a reţine şi mai ales pentru a-l ȋnţelege.

Mediul ȋnconjurător, ca decor, contează şi sensibilizează persoanele cu dominantă vizuală; există tendinţa să confunde ceea ce vede la o persoană la prima vedere cu ceea ce este acea persoană cu adevărat, fără să ȋncerce să ȋnţeleagă persoana. Are tendinţa de a ţine la aparenţe şi ȋn ceea ce priveşte propria imagine, la care aceste persoane sunt foarte atente,  şi ȋn ceea ce priveşte imaginea celorlaţi.

Persoanele preponderent vizuale se vor exprima folosind foarte des expresii gen: a vedea, a citi, a vizualiza, a se uita, a ilumina, clar, descriu culori, perspectiva, imagine, etc.

Au de corectat rapiditatea cu care ȋşi fac o impresie judicativă (la prima vedere).

Simţul vizual este atât avantajul cât şi vulnerabilitatea acestor persoane.

2.      Auditiv

 

            Persoanele cu dominantă senzorială auditivă apreciază universul sonor al mediului ȋnconjurător. Aceste persoane ȋşi autoeevaluează atent cuvintele. le utilizează intenţionat pe cele care sună mai bine şi care sunt mai potrivite mesajului de transmis. Există tendinţa de a aprecia persoanele cu care intră ȋn relaţie după sunetul vocii acestora, ȋn particularităţi percepute de către ele extrem de nuanţat. Apreciază fin sunetele, muzica, chiar dacă nu sunt muzicieni, recunosc foarte repede melodiile, fredonează des, recunosc facil vocile umane, chiar şi la telefon. Acest tip de persoane au tendinţa să intre uşor ȋn vorbă cu ceilalţi şi le place şa stea de vorbă, mai ales că prin cuvinte au preferinţa de a-şi lua informaţiile şi de a ȋnţelege, din cuvântul spus li se nasc intuiţiile.

Persoanele preponderent auditive vor folosi mai des cuvinte ca: a auzi, a spune, sunet, a suna, muzica, a armoniza, a verbaliza, a dialoga, etc.

Au de corectat tendinţa de a lua sunetele ca sursă singulară de ȋnţelegere, ceea ce ȋi poate ȋndepărta de realitate. Pot fi cel mai uşor derutati tot datorită sunetelor.

3.      Kinestezic

 

            Această tipologie are preferinţe pentru ambianţă, sunt persoane active sau pentru care este important să se simtă bine ȋn mediul lor, confortabil şi care ştiu să ȋi facă şi pe alţii să se simtă aşa. Au nevoie de materiale concrete şi se exprimă utilizând suport concret, tangibil.

Par să se bucure ȋntr-un mod deosebit de a trăi, au un instinct de a se apropia şi de a-i ȋnţelege pe ceilalţi, care ȋi fac simpatici tuturor. Sunt persoane stabile, care nutresc sentimente solide, ȋnsă au aceeaşi soliditate şi când se supără. Au nevoie de probe tangibile, de argumente solide.

Cei cu preponderenţă in sistemul kinestezic se vor manifesta prin cuvinte ca: a prinde, a simti, concret, a atinge, a se potrivi, cald, rece, dur, greu, tare, etc. Chiar şi când ȋşi descriu trăirile interne, folosesc cuvinte care dau impresia de mişcare şi de palpabil.

Au de corectat modul ȋn care se blochează atunci când au impresii negative, ies dificil din acestea.

4.      Dialog interior

 

             

Persoanele cu tipologie senzorială dominantă dialog interior au preferinţa de a reflecta mult, de a se gândi şi verbaliza intern mult timp. Tind să ȋşi spună cum altfel ar fi trebuit să acţioneze şi explorează mental iar şi iar aceeaşi problemă până ce găsesc acea soluţie ce li se pare cea mai rezonabilă. Au capacitatea de a-şi simţi trăirile interne şi senzaţiile punându-le ȋn cuvinte pe care şi le spun ȋn interior ȋn mod automat. Această traducere instantanee a senzaţiilor ȋn cuvinte le pot da impresia că timpul se scurge foarte ȋncet. Sunt persoane foarte abile pentru a sublinia sau pentru a ieşi din situaţiile dificile dar au de corectat faptul că acest mod de percepţie şi de reacţie le ȋncetinesc sau le stopează capacitatea de a trăi efectiv sau de a trăi agreabil. Pot ieşi din această dificultate exersându-şi percepţia vizuală, pe cea auditivă şi pe cea kinestezică.

Cadrele didactice pot folosi preferinţele personale şi pe ale elevilor pentru:

-a – şi diversifica metodele de predare şi de evaluare

-a ȋnţelege tipologia senzorială dominantă e elevilor

 

Astfel:

- modalitatea senzorială vizuală apreciază ilustrările grafice, imaginile, prezentările powerpoint, articolele, simbolurile grafice, materialele video, etc.

-- modalitatea senzorială auditivă apreciază conversaţiile unu-la-unu, prezentările podcast, discuţiile de grup, materialele video, prezentările orale, etc.

- modalitatea senzorială kinestezică apreciază activităţile manuale, ȋntâlnirile din mers sau la o plimbare, jocurile de rol, luarea de notiţe, etc

         Mai jos vă este prezentat un test de evaluare a dominanţei senzoriale personale

Test de dominanţă personală a percepţiei senzoriale VAK

(denumit după V ,,visual”, A ,,auditive” şi K ,,kinestezic”)

Citiţi ȋntrebarea şi alegeţi dintre răspunsurile A, B, C si D, acel răspuns care vi se pare cel mai apropiat de experienţa dvs.

1.      Când vă treziţi dimineaţa, ce remarcaţi ȋn primul rând?

A.    sunetul deşteptătorului;

B.     căutaţi să zăriţi lumina zilei printre jaluzele;

C.     Vă gândiţi la ziua care vă aşteaptă;

D.    senzaţia de căldură de sub pătură, pe care va trebui să o părăsiţi curând.

2.      vă plimbaţi pe o plajă:

A.    remarcaţi zgomotul valurilor şi ţipetele pescăruşilor;

B.     mirosul aerului şi senzaţia brizei ȋncărcate de picături;

C.     vă spuneţi că aţi ales un moment potrivit pentru a vă plimba;

D.    admiraţi peisajul.

3.      Când luaţi autobuzul:

A.    priviţi oamenii din jur;

B.     vă cufundaţi ȋn gândurile dumneavoastră;

C.     găsiţi că autobuzele sunt prost aclimatizate, ȋntotdeauna este prea cald sau prea frig;

D.    ascultaţi conversaţiile celor din jur.

4.      La restaurant, în afară de calitatea bucătăriei, vă place:

A. să existe o muzică de fond;

B. sala să fie frumos decorată;

C. scaunele să fie confortabile;

D. meniul să fie schimbat des.

5.      Când vă faceţi cumpărăturile la supermarket, ce vă enervează mai mult, în afara faptului că trebuie să aşteptaţi la casă?

A. să constataţi că preţurile au crescut din nou;

B. vocea angajatului care face diverse anunţuri la microfon în speranţa că vă va face să cumpăraţi ceva;

C. să nu găsiţi produsele dvs. obişnuite în acelaşi loc pentru că amplasamentul raioanelor se schimbă des;

D. absenţa contactului uman personalizat; nu există niciodată un vânzător care să vă sfătuiască atunci când căutaţi o informaţie precisă.

     6. Intrând într-o biserică, ceea ce vă atrage atenţia este:

A. mirosul de tămâie;

B. semiobscuritatea în care distingeţi licărirea lumânărilor şi vitraliile;

C. liniştea;

D. nimic nu vă reţine în mod deosebit atenţia, toate bisericile se aseamănă puţin, dar nu v-aţi întrebat de ce.

      7. Când plouă vara în vacanţă:

A. vă spuneţi că este o zi pierdută;

B. apreciaţi mirosul pământului umed;

C. observaţi curcubeul;

D. ascultaţi căderea picăturilor.

        8. Intraţi într-o discotecă:

A. găsiţi că muzica e prea tare sau prea încet;

                  B. căutaţi să observaţi aranjamentul sălii, luminile etc.;

                  C. ştiţi imediat dacă ambianţa este bună;

                  D. vă felicitaţi că aţi rezervat o masă.

         9. Vecinii d-vs. se întorc din concediu:

                    A. arată foarte bine;

                    B. s-a terminat cu liniştea, sunt foarte simpatici dar ce gălăgioşi sunt!

                    C. vă bucuraţi pentru ei;

                    D. vă gândiţi că în curând va fi rândul dvs să plecaţi în vacanţă.

           10. Luaţi benzină de la o pompă cu autoservire:

                    A. controlaţi atent cifrele luminoase care defilează pe contor;

                    B. zgomotul dispozitivului automat vă anunţă când s-a făcut plinul;

                    C. e bine să ieşiţi la aer, păcat că acum miroase a benzină;

                          D. vă gândiţi la consumul maşinii sau la altceva.

            11. Vă găsiţi într-un bâlci:

                          A. este mult zgomot;

                          B. culorile căluşeilor şi ale tarabelor sunt vii, strălucitoare;

                          C. vă simţiţi înghesuit şi împins de mulţimea de gură-cască

                          D. vă face să vă gândiţi la alte bâlciuri şi le comparaţi.

        12. Sunteţi în maşină, pe drum, dar nu dvs. conduceţi:

                         A. priviţi peisajul;

                         B. vă ocupaţi să puneţi muzică sau să căutaţi un post de radio care vă place;

                         C. vă destindeţi;

       D. încercaţi să vă gândiţi la altceva, pentru că sunteţi tentat să criticaţi şoferul.

       13. Faceţi baie:

                        A. apreciaţi căldura apei pe corpul dvs.;

                        B. savuraţi în pace un moment de linişte sau profitaţi pentru a asculta muzică;

                        C. vă spuneţi că este cu adevărat agreabil să vă destindeţi în acest mod;

                        D. visaţi privind spuma.

       14. Încercaţi un pulover într-un magazin, iar cel pe care îl cumpăraţi este:

                       A. cel mai confortabil şi agreabil la atingere;

                       B. cel care vi se potriveşte cel mai bine când vă priviţi în oglindă;

                       C. cel despre care vă spuneţi că vă va aduce satisfacţie;

                       D. cel care, gândindu-vă bine, vi se pare cel mai potrivit utilizării pe care i-o atribuiţi. 

         15. Sunteţi la prieteni şi pisica lor vine miorlăind să se frece de picioarele dvs.:

                      A. are un aer atât de simpatic, încât o luaţi imediat pe genunchi;

                      B. auzind-o miorlăind, vă întrebaţi ce vrea;

                      C. blana sa este atât de moale, că nu rezistaţi să n-o mângâiaţi;

                      D. vă gândiţi că pisica asta are mult noroc că dvs. sunteţi prieten cu stapanii ei.

Cotare:

Pasul 1. Incercuiţi la  fiecare ȋntrebare, răspunsul dvs.

Pasul 2: Ȋncercuiţi răspunsurile dvs. ȋn tabelul de mai jos observaţi pe ce rând aveţi cele mai multe răspunsuri ȋncercuite.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

A

A

D

A

B

C

D

A

B

B

A

B

B

C

B

A

B

D

A

B

C

B

C

B

A

A

B

A

D

B

A

V

D

B

C

C

D

A

B

C

C

C

C

C

A

A

C

K

C

C

B

D

A

D

A

D

D

D

D

D

C

D

D

DI

Astfel: pe primul rând sunt răspunsurile din dominanta senzorială AUDITIV

            pe al doilea rând sunt răspunsurile din dominanta senzorială VIZUAL

            pe al treilea rând sunt răspunsurile din dominanta senzorială KINESTEZIC

            pe al patrulea rând sunt răspunsurile din dominanta senzorială DIALOG  INTERN

Rândul pe care aveţi cele mai multe răspunsuri  ȋncercuite este cel care dă denumirea dominantei dvs. senzoriale. Spre exemplu, dacă aveţi cele mai multe răspunsuri pe primul rând, sunteţi tipul senzorial auditiv.

Pentru a evalua  nivelul de dezvoltare al fiecărei modalităţi perceptive, se pot utiliza fişe de auto-monitorizare:

Situaţia	Gândurile asociate situaţiei	Cuvintele care se spun ȋn legătură cu această situaţie, ȋn ce context	Tipul de activităţi angrenat ȋn această situaţie	Comportamentele ȋn această situaţie
Situaţia nr. 1
Situaţia nr. 2