Un profesor competent şi echilibrat are aptitudini didactice care, ȋn lipsa unor aptitudini ȋnnăscute, necesită o formare pedagogică continuă. Ȋn pedagogie, abilităţi cum sunt tactul pedagogic, empatia, intuiţia, flexibilitatea, au ca sursă nu doar formarea profesională a resurselor umane ale şcolii ci şi formarea lor personală. Din acest punct de veder discutăm de un proces de autoperfecţionare continuă, pentru o asigura omului -cadru didactic o „funcţionare” eficientă atît fizică şi psiho-emoţională.
Procesul didactic conţine ȋn sine situaţii stresante, problematice, ceea ce necesită un bun management personal, al clasei şi al şcolii.
Principalele abilităţi interioare care construiesc atitudinea unei persoane cu un bun management personal sau cu un bun management al organizaţiei pe care o conduce sunt:
- o ȋnţelegere de sine matură
- o ȋnţelegere a altora matură
- o ȋnaltă auto-conştientizare
- o ȋnaltă conştientizare a celorlalţi
Ȋn ceea ce priveşte abilitatea ȋnţelegere de sine, există factorul subiectivism care poate fi un punct orb vulnerabil ȋn relaţia unui manager cu colectivul pe care ȋl conduce.
O propunere de verificare a acestei abiltăţi este redată mai jos, sub forma unui chestionar de auto-apreciere, cu menţiunea că, persoana ( spre exemplu, Maria sau Daniel) care ȋl va completa va solicit şi unei cunoştinţe apropiate să completeze chestionarul despre ea, ȋnlocuind varianta ,,Eu” din chestionar cu ,,Maria”, respectiv ,,Daniel”.
Completarea chestionarului dureaza maximum 5 minute si va fi completat cu răspunsuri oneste, fără timp de gândire ȋndelungat şi fără răspunsuri care să arate cum crede persoana că ar trebui să răspundă:
Ȋntrebare |
5
|
4
|
3 Medie (neutru) |
2
|
1
|
De obicei am gânduri pozitive despre mine |
|
|
|
|
|
Am tendinţa să fiu optimist |
|
|
|
|
|
Mă simt confortabil să spun ,,Nu” oamenilor şi să dau o explicaţie onestă |
|
|
|
|
|
Ȋmi iau timp să stau cu ceea ce gândesc şi reflectez la feedbackul pozitiv primit de la ceilalţi |
|
|
|
|
|
Aproape niciodată nu arunc vina pe ceilalţi |
|
|
|
|
|
Nu evit conflictele ci le accept cu un comportament pozitiv şi asertiv |
|
|
|
|
|
Aproape niciodată nu ȋmi critic aspectul fiziv |
|
|
|
|
|
Apoape niciodată nu mi-am dorit să fiu altcineva |
|
|
|
|
|
Ȋnţelegerea de sine (auto-cunoaşterea) este abilitatea de a te accepta pe tine ȋnsuţi şi de a te valoriza ca persoană. Această abilitate este esenţială ȋn menţinerea unei condiţii mentale şi a unei sănătăţi bune, esenţială pentru obţinerea şi menţinerea stării de fericire şi pentru obţinerea succesului şi performanţei profesionale, respectiv manageriale.
Deşi anumite persoane par a avea o mare ȋnţelegere de sine, sau afirmă că au această abilitate, uneori este doar o perspectivă subiectivă şi eronată. Ca etalon general, persoanele cu un grad ȋnalt al abilităţii ȋnţelegere de sine:
- pot empatiza şi accepta uşor opiniile altor persoane chiar dacă sunt diferite de cele personale.
- sunt conştiente şi obiective ȋn ceea ce priveşte propriile puncte tari şi propriile limite şi solicită feedback constant şi obiectiv asupra acţiunilor lor de la ceilalţi
- primesc constructiv feddbackul extern şi, ȋn loc să se simtă ameninţate sau să se apere, văd feedbackul ca pe o oportunitate de dezvoltare şi de ȋnvătare
- preferă să solicite ajutor asupra unei sarcini (noi şi care presupune competenţe pe care ȋncă nu le au_ de la persoane cu mai multă experienţă ȋn domeniu, ȋn loc să ȋşi forţeze limitele cu scopul de a păstra o ,,imagine bună” ȋn fata celorlalţi
- se acceptă pe ele ȋnsele aşa cum sunt şi ştiu persoana lor nu este totuna cu sarcinile şi cu activităţile lor
- pot accepta că nu vor reuşi să realizeze un anumit lucru ȋntr-o perioadă de timp determinată şi sunt ok cu acest gând
-cer feedback constructiv atunci când au realizat ceva incomplet sau eronat, ca să poată ȋnvăţa şi să poată să-şi ȋmbunătăţească activitatea
Propunem un set simplu şi concret de exerciţii de auto-verificare şi dezvoltare a abilităţii ȋnţelegere de sine
Activitatea 1 Ȋnţelegere de sine (auto-cunoaştere)
A fi onest despre abilităţi şi greşeli
Pasul 1. Gândiţi-vă la un moment ȋn care aţi primit o sarcină sau aveaţi de rezolvat o situaţie la care nu vă pricepeaţi prea bune, nu era ȋn acord cu competenţele dvs. reale şi aţi spus că veti rezolva; deşi nu ştiaţi să rezolvaţi acea situaţie, nu aţi cerut ajutor sau sprijin de la persoane cu experienţă ȋn acea situaţie.
Pasul 2. Scrieţi: ce aţi gândit, aţi simţit şi aţi făcut atunci?
Gânduri:
Emoţii, simţăminte:
Acţiuni:
Pasul 3. Acum rescrieţi gândurile, emoţiile şi acţiunile, incluzând cum va fi fi diferit data viitoare când s-ar mai ȋntâmpla
Pasul 4. Acum rescrieţi gândurile, emoţiile şi acţiunile, incluzând cum vor fi ȋn situaţia ȋn care veţi solicita şi veţi primi ajutor de la o persoană mai experimentată ȋn acel domeniu. |
Activitatea 2 Ȋnţelegere de sine (auto-cunoaştere)
Doi ,,Eu”
O modalitate de a vedea ȋnţelgerea autentică de sine şi de a evita confundarea acesteia cu acţiunile proprii este să vă gândiţi că vă separaţi ȋn doi persoane diferite Imaginati-vă că vă separaţi ȋn două persoane distincte. Ȋn stânga se află persoana care sunteţi . Ȋn dreptul ei listaţi calităţile pe care le aveţi, care nu sunt condiţionate. Spre exemplu: ,,Sunt flexibil, de ȋncredere şi foarte priceput la a-i ȋnţelege pe ceilalţi.” Ȋn dreapta notaţi ce faceţi dvs. ( lucruri ȋnvăţate, studii sau abilităţi). De exemplu: ,, Sunt inginer calificat, foarte bun jucător de tenis”, etc. Pentru lista de calităţi ȋntrebaţi şi prietenii, colegii, persoanele apropiate. Nu vă opriţi din completarea acestui exerciţiu până nu ajungeţi la un număr de minim 15 calităţi distincte ȋn coloana ,,Cine sunt eu”.
Cine sunt eu (stima de sine) Ce face eu ( ȋncredere de sine)
|
Activitatea 3 Ȋnţelegere de sine (auto-cunoaştere)
Acţiunea mea zilnică de ȋnţelegere de sine: hrănirea leului interior
Majoritatea oamenilor se gândesc cu seriozitate să acorde măcar 10 minute pe zi exerciţiilor fizice, ȋnsă nu iau ȋn considerare să facă şi exerciţii pentru creierul lor. Din perspectiva faptului că nu suntem fiinţe doar raţionale, atâta vreme cât nu luăm ȋn calcul să hrănim o parte importantă a creierului nostru - creierul emoţional inconştient, acesta ne va lua pe sus gândurile şi comportamentul cu forţa sa comparabilă cu un leu, dacă nu ȋl ,,hrănim” şi nu ȋl ,,ȋmblânzim”. Propunem un exerciţiu, ȋn care ȋmblânzitorul acestui ,,leu” este creierul nostru conştient, gândirea. Putem hrăni leul cu gânduri pozitive ȋn fiecare zi, un mod puternic de a ȋncepe fiecare zi foarte bine. Această activitate durează 10 minute şi, deşi poate fi realizată la orice moment al zilei, este recomandat să o executăm dimineată, ȋnainte de a ne ȋncepe ziua.
Pasul 1.:găsiţi-vă un loc liniştit, unde să nu fiţi deranjat, un loc prevăzut cu o oglindă. Priviţi-vă ȋn oglindă şi repetaţi paşii următori:
a. Tinând ochii deschişi şi privindu-vă ȋn oglidă, petreceţi 1 minut completând următoarea frază, folosind doar aprecieri pozitive, necondiţionate (lucruri pozitive despre cum sunteţi, nu despre ce faceţi): ,, Ȋmi place de mine pentru că ......”
b. Spuneţi ,,mulţumesc” pentru aprecierile pe care le-aţi verbalizat.
c. Pentru 1 minut, ȋnchideţi ochii şi vizualizaţi-vă ȋntr-o amintire de-a dvs. ȋn care eraţi relaxat, ȋncrezător şi fericit. Observaţi cum vă comportaţi atunci, aduceţi-vă aminte ce gândeaţi atunci şi ce simţeaţi atunci.
d. Număraţi invers, de la 10 la 1.
e.Ţinând ochii ȋnchişi, aduceţi-vă aminte un moment anume ȋn care vi s-a făcut un compliment, aţi fost lăudat de către o persoană pe care o respectaţi şi ȋn care aveţi ȋncredere. Rememoraţi ȋn detaliu ce s-a ȋntâmplat atunci şi cum v-aţi simţit atunci. Concentraţi-vă pe această stare pozitivă şi imaginaţi-vă cum ȋncepe să crească mai mare, din ce ȋn ce mai mare.
f. Deschideţi ochii şi priviţi-vă. Daţi-vă voie să vedeţi la dvs., ȋn ogindă, ceea ce a văzut atunci persoana aceea la dvs. si repetaţi-vă aprecierea ei, dacă doriţi chiar cu voce tare.
g. Acum gândiţi-vă la ziua care tocmai ȋncepe. Petreceţi 1 minut gândindu-vă cum veţi folosi aceste calităţi (aprecieri) şi stări pozitive pentru a vă ajuat să aveţi succe s ȋn ceea ce veţi ȋntreprinde şi să vă bucuraţi de ziua care ȋncepe, privind fiecare provocare ca pe o oportunitate de a vă mai dezvolta şi de mai ȋnvăţa anumite lucruri, mai degrabă decât ca probleme care ȋngrijorează.
h. Repetaţi punctul a. al acestui exerciţiu chiar ȋnainte de a merge la culcare, ȋn fiecare seară.
|
Recomandare:
Dacă repetati acest exerciţiu aproximativ la acceaşi oră ȋn fiecare zi, obiceiul de a face exerciţiul se va forma mai rapid. Se poate lega de un obicei stabilita anterior, cum ar fi spălatul pe dinţi dimineaţa. |
Activitatea 4 Ȋnţelegere de sine (auto-cunoaştere)
Provocându-vă condiţiile de merit
Este o activitate care merită efortul aceea de a vă explora propriile condiţii ȋn care vă acordaţi merite, modul ȋn care vă condiţionaţi atunci pentru a simţi că meritaţi, că sunteţi valoros.
Faceţi o listă cu condiţiile pe care vi le puneţi şi care, ȋn mintea dvs., vă fac ok ca persoană.
Mai jos aveţi câteva posibile condiţii pentru a avea merite, condiţii pe care le-aţi putea identifica la dumneavoastră, ȋnsa atunci când faceţi exerciţiul adăugaţi-le şi pe celelalte pe care le gândiţi:
,,Eu sunt ok atâta vreme cât:... · sunt perfect · ȋi ajut pe alţii · sunt ocupat · am mulţi prieteni · am o familie · am un soţ / o soţie / un partener / o partener · ȋi controlez pe ceilalţi · am o casă mare · locuiesc ȋn cartierul potrivit · am o maşină mare · merg ȋn cele mai bune hoteluri · port haine scumpe, de designer · cinez la restaurante scumpe · am succes · ȋnving mereu
Pasul 1. Acum ȋncepeţi propria dvs. listă ,,Eu sunt ok atâta vreme cât:... · .............................................
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Pasul 2. ,,Eu sunt ok fiindcă sunt eu” De ce aţi avea nevoie ca să credeţi ȋn această afirmaţie? Pentru fiecare condiţie de merit pe care aţi scris-o la Pasul 1, reflectataţi la ultima dată când aţi folosit această condiţie de merit pentru a vă face să vă simţiţi mai bine ȋn legătură cu dumneavoastră.
Pasul 3. Acum ȋnlocuiţi fiecare consiţie de merit pe care aţi scris-o la pasul 1 cu aprecieri, merite necondiţionate despre dumneavoastră. Rescrieţi fiecare condiţie din lista dvs. de condiţii de merit cu un merit, o apreciere pozitivă necondiţionată.
Spre exemplu: Condiţii de merit Aprecieri necondiţionate ,,Eu sunt ok atâta vreme cât: ,,Eu sunt ok fiindcă....” (sunt eu!) · sunt perfect sunt amuzant · ȋi ajut pe alţii sunt suportiv
etc. |
Acest ,,leu” cum am numit partea in-conştientă, emoţională a creierului este hrănit ȋncă din copilărie de către părinţii şi comunitatea noastră. Uneori hrana ( ,,unităţi de feedback” de tip pozitiv) pe care aceştia ne-o dau, este sănătoasă, propice creşterii noastre, alteori aceştia ne hrănesc cu o hrană nesănătoasă ( ,,unităţi de feedback” de tip negativ) ce va impact negativ asupra creşterii noastre.Ȋn teoria analizei tranzacţionale ( o teorie psihologică al cărei autor este Eric Berne), aceste unităţi de feedback de la ceilalţi se numesc stroke. Stroke poate fi:
- verbal (,,ȋmi place să lucrez cu tine”)
- non-verbal ( un zâmbet cald pe care ȋl primeşti de la cineva pe care ȋl placi când intră ȋn cameră)
Pentru ca ȋnţelegerea noastră de sine, auto-cunoaşterea, să se dezvolte şi să se păstreze sănătoasă este nevoie de stroke-uri pozitive de la ceilalţi oameni.
Stroke-urile negative repetate de la ceilalţi ne poate reduce nivelul sau calitatea auto-cunoaşterii.
Sursa: http://www.koryubunseki.com/%E8%87%AA%E4%BB%96%E8%82%AF%E5%AE%9A%E3%80%80im-okyoure-ok/
Există 4 tipuri de feedback pe care ȋl putem primi de la ceilalţi sau de la noi ȋnşine ( de la vocea noastră interioară) şi ȋn special cele negative au un impact distructiv asupra auto-cunoaşterii (,,ȋnţelegerii noastre de sine”) dar şi asupra modului ȋn care ȋi ȋnţelegem pe ceilalţi. Putem chiar da note impactului unui stroke (feedback), unde -10 este un indicator asupra intensităţii impactului unui stroke negativ asupra auto-cunoaşterii noastre iar +10 poate avea un impact pozitiv major asupra capacităţii noastre de auto-cunoaştere.
Cele patru tipuri de stroke (feedback asupra noastră de la ceilalţi) sunt:
Negativ necondiţionat Critica asupra a cine eşti tu ca persoană
Exemplu: ,, Eşti prost”, ,,Eşti incompetent” |
Pozitiv condiţionat Un feedback pozitiv asupra acţiunilor tale
Exemplu: ,, Lucrarea ta este excelentă pentru că..”
|
Negativ condiţionat Un feedback negativ asupra acţiunilor tale
Exemplu: ,, Lucrarea ta ar fi fost (mai )bună dacă...” |
Pozitiv necondiţionat Un feedback pozitiv asupra a cine eşti tu ca persoană
Exemplu: ,, Ȋmi plac energia şi entuziasmul tău”
|
Aceste modalităţi de expresie a feedback-ului sunt esenţiale ȋn managementul clasei dar şi ȋn managementul colectivului de cadre didactice.
Stroke-urile pozitive au caracteristica de a creşte, o dată cu stima de sine a elevului, respectiv a cadrului didactic, performanţa şcolară şi dedicarea şi profesionalismul didactic.
Ȋn contrast, stroke-urile negative sunt generatoare de neȋncredere ȋn propriile resurse, de resentimente şi de o ȋnţelegere eronată a rolurilor şi situatiilor precum şi de comunicare conflictuală.
Bibliografie
1.http://www.koryubunseki.com/%E8%87%AA%E4%BB%96%E8%82%AF%E5%AE%9A%E3%80%80im-okyoure-ok/
2. Berne, E., (1996), Games People Play: The Psychology of Human Relationships , New York, Ballantines Books
3. Cristea, S., Cultura emoţională a profesorului, http://www.tribunainvatamantului.ro/cultura-emotionala-a-profesorului-ii/
4. Neale, S., Spencer_Arnell, LWilson, Z., (2009),Emotional Intelligence Coaching. Improving performance for leaders, coaches and the individuals, New York: Kogan Page Press Ltd.