MANAGEMENT SCOLAR PRIN INTELIGENTA EMOTIONALA

Când aveţi de-a face cu  oameni, amintiţi-vă că nu aveţi de-a face cu creaturi ale logicii ci cu creaturi ale emoţiei  (Dale Carnegie)              

Inteligenţa emoţională este un concept complex derivat din reflectarea lumii individului ȋn lumea unui ,,celălalt” şi comportă două tipuri subiacente de inteligenţă: intrapersonală şi inteligenţa interpersonală (figura 1).

 qual1

 

           Figura 1. Adaptare după JCA’s model of EI,  Emotional Intelligence Profile (EIP3)

                                               Sursa: http://foresightcd.com/what-is-it/

Modelul creat de către John Cooper Associates (JCA Occupational Psychologists Ltd) extinde semnificaţia inteligenţei emoţionale la nivel de comportamente, emoţii şi atitudini de la individual la organizaţional, iar autorii  au construit un instrument de măsură  Emotional Intelligence Profile (EIP3) pentru nivelul individual al inteligenţei emoţionale (figura 1) şi  un  un instrument de măsură  pentru măsura inteligenţei emoţionale la nivelul organizaţiei, denumit Emotional Intelligence Profile 360 (EIP 360); ȋnsă ȋntâi subliniază diferenţa ȋntre abilitatea cognitivă măsurată de coeficientul de inteligenţă şi abilitatea intra şi interpersonală denumită inteligenţă emoţională (figura 2):

Astfel, o persoană poate avea un IQ foarte ridicat dar abilităţi din spectrul inteligenţei emoţionale foarte slabe, iar efectul acestui deficit să aibă un impact extrem de negativ asupra calittii vieţii sale.

 qual2

                    Figura 2.       Inteligenţa

            ȋntre Intelligence Quotient - "coeficientul de inteligenţă” şi Emotional Intelligence

                          Sursa https://www.youtube.com/watch?v=1-Xp45Bxf08

Luând ȋn consideraţie instrumentul de măsură Emotional Intelligence Profile 360 (EIP 360), autorii au creat 3 scale distincte:

1. o scală a organizaţiei: Leadership Climate Indicator 360 (Indicatorul climatului de conducere, al managementului organizaţiei),

2. o scală a echipei, a colectivului, Team Emotional Intelligence Profile ( Profilul inteligentei emotionale a echipei, a colectivului)

3. o scală compozit a inteligenţei emoţionale individuale, care combină Profilul individual al personalittii individului cu Profilul inteligenţei emoţionale individuale, ȋntr-un indicator denumit Behaviours 360 Profile (Profilul comportamental 360)

 qual3

Figura 3. Modelul Emotional Intelligence Profile 360 (EIP 360)

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=1-Xp45Bxf08

Considerăm acest model  (Figura 3) ca fiind unul deplin aplicabil instituţiilor şcolare, asupra abilităţii denumite Inteligenţă Emoţională  a managerului şi a colectivului de cadre didactice şi util ȋn activitatea de ȋmbunătăţire a abilităţilor manageriale soft, ȋn sensul creşterii calităţii climatului de management:

·         de a ajuta managerii să ȋnţeleagă modul ȋn care comportamentele lor ȋi afectează pe cei cu care lucrează

·         de a identifica comportamentele manageriale care ȋmpiedică performanţa managerială şia a instituţiei

·         de a sugera mijloace de dezvoltare prin creşterea nivelul de conştientizare al resurselor, forţele, domeniile de dezvoltat, resursele ascunse şi punctele ,,oarbe” ale

perspectivei manageriale

·         a construi un climat de deschidere şi ȋncredere ȋn cadrul colectivului

Ȋn ceea ce priveşte eficienţa colectivului din perspectiva inteligenţei emoţionale, o echipă eficientă, inteligentă emoţional este echipa ȋn care comportamentele, obiceiurile şi atitudinile ȋmpărtăşite ȋntre membrii colectivului, crează condiţii pentru toţi aceşti membri să poată coopera, să se poată coordona şi să comunice bine.

O echipă inteligentă emoţional este o echipă ȋn care calitatea relaţiilor este ridicată.

            Echipele inteligente emoţional oferă membrilor un climat constructiv, cu provocări şi suport ȋn echilibru şi ȋndeplineşte nevoile psihologice ale membrilor: de a aparţine, de a se simţi ȋmputernicit, capabil şi de prietenie, nevoi care stau la baza relaţiilor bazate de ȋncredere.    

Tocmai acest tip de relaţii fac diferenţa ȋntre echipele formate din adunarea la un loc a unor indivizi talentaţi dar care nu performează la nivelul aşteptat de la suma abilităţilor lor şi echipele cu performanţe ridicate.

Unul dintre cei 6 factori ai modelulul JCA  Emotional Intelligence Profile - EIP3  (Figura 1) este factorul: Consideraţie, stimă, preocupare pentru ceilalţi

Acest factor este reprezentat de gradul ȋn care un individ acceptă şi ȋi valorizează pe ceilalţi indivizi şi are o semnificaţie diferită  de a plăcea sau a aproba ceea ce indivizii ar putea face. Un individ bu trebuie să placă acţiunile unei alte persoane ci să respecte persoana din spatele acestor acţiuni.

Considerăm că acest aspect al interacţiunii umane este esenţial ȋn modul de relaţionare al managerului unei instituţii şcolare cu membrii colectivului pe care ȋl conduce. O abilitate scăzută ȋn acest sens este de regulă rezultatul unei combinaţii de valori şi comportamente fără inteligenţă emoţională.

Spre exemplu, o persoană pentru care onestitatea nu este o valoare importantă nu va resimţi reacţii emoţionale puternice ȋn legătură cu situaţii ȋn care este implicată onestitatea persoanelor.              Ȋnsă, pentru un alt individ, onestitatea poate  fi o valoare fundamentală, astfel ȋncât, de fiecare dată când cineva se comportă lipsit de onestitate, reacţionează intens negativ la persoana respectivă. Emoţiile sale negative intense ȋi vor influenţa gândirea şi vor genera judecăţi morale  ( spre exemplu: ,,X este o persoană ȋngrozitoare”) . Ca o reacţie ȋn lanţ, judecăţile morale ȋnceţoşează gândirea şi ȋnţelegerea.

O serie de activităţi care pot creşte competenţa unei persoane ȋn ceea ce priveşte factorul Consideraţie, stimă, preocupare pentru ceilalţi al  abilităţii Inteligenţă Emoţională individuală este 1. ȋnvăţarea abilităţii de a separa o persoană de acţiunile ei:

Activitate 1: SEPARĂ  PERSOANA (cine este ea)  DE  ACŢIUNILE EI (ceea ce face persoana)

Comportamentul poate fi criticat, persoana nu poate fi criticată!

Pasul 1: Gândiţi-vă la o situaţie ȋn care  aţi criticat o altă persoană. Reamintiţi-vă:

·         ce gânduri aţi avut ȋn acel moment

·         ce aţi simţit ȋn acel moment

·         ce aţi făcut ȋn acel moment

Pasul 2: Acum imaginaţi-vă că persoana pe care aţi criticat-o se separă ȋn doi oameni distincţi, ȋn stânga este persoana, cine este ea iar ȋn dreapta este acţiunea (sau opinia) ei cu care nu aţi fost de acord.

Pasul 3. Luaţi o coală de hârtie şi ȋmpărţiţi-o ȋn două coloane denumite astfel: coloana 1 ,,Cine este persoana” şi coloana 2,, Ceea ce a făcut persoana”. Completaţi coloanele cu toate criticile pe care le gândiţi despre acea persoană, spre exemplu, ȋn coloana 1 ,,Esti o persoană atata de nestatornică” sau ȋn coloana 2 ,,Ceea ce ai făcut este atat de riscant”, etc.

Pasul 4: repetati pasul 3 pentru ȋncă două persoane pe care le-aţi criticat şi pentru fiecare critică din coloana 1 rescrieţi-o ȋn formula potrivită pentru coloana 2

2. recunoaşterea modelelor dvs. comportamentale  OK

Teoria analizei tranzacţionale (Eric Berne) combină patru atitudini ale poziţionării individului fată de sine-ȋnsuşi cu patru atitudini ale poziţionării individului faţă de ceilalţi, rezultând o structură ȋn patru poziţii situaţionale de viaţă general-umane, poziţii care este cunoascut sub denumirea de Organizarea OK (the ok corral) (Figura 4).

Eu nu sunt OK

Tu eşti OK

·         o poziţie pasivă, submisivă, din care un manager poate fi foarte negativ subiectiv ȋn relaţie cu imaginea sa şi abilităţile sale

Eu sunt OK

Tu eşti OK

·         o poziţie echilibrată, sănătoasă, asertivă, ȋn care un manager este inteligent emoţional, autentic, pozitiv, are intenţii şi opinii obiective şi acţiuni de succes

Eu nu sunt OK

Tu nu eşti OK

          - o poziţie de blocaj, uneori pasiv-agresivă, ȋn care managerul este pesimist, se ȋndoieşte de succesul demersului său şi de beneficiile şi succesele echipei sale

Eu sunt OK

Tu nu eşti OK

·         o poziţie judicativă, agresivă ȋn care managerul este directiv, subiectiv şi ȋşi manipulează echipa şi clienţii

Figura 4 Adaptare după The OK Corral

Sursa: Neale, S., Spencer_Arnell, LWilson, Z., (2009),Emotional Intelligence Coaching. Improving  performance for leaders, coaches  and the individuals

Pasul 1: pentru fiecare dintre cele 4 compartimente gândiţi-vă la câte o situaţie reală din viaţa dvs.  ȋn care aţi fost ȋn acea poziţie a compartimentului respectiv, gândiţi-vă la ceea ce aţi gândit ȋn acel moment, la ceea ce aţi simţit şi la ceea ce aţi făcut ȋn acel moment.

Activitate 2: RECUNOAŞTEREA  MODELELOR DVS. COMPORTAMENTALE  OK

Eu nu sunt OK

Tu eşti OK

Eu sunt OK

Tu eşti OK

Eu nu sunt OK

Tu nu eşti OK

Eu sunt OK

Tu nu eşti OK

Exemplu:

Activitate 2: RECUNOAŞTEREA  MODELELOR DVS. COMPORTAMENTALE  OK

Eu nu sunt OK

Tu eşti OK

Situaţie:

Am avut o ceartă cu un prieten bun

Gânduri:

Nu mă mai place

Simţăminte (emoţii):

Nervos, trist, dezamăgit, iritat

Acţiuni:

Am stat şi mi-am făcut griji 2  zile, nu l-am sunat fiindcă m-am temut că se va enerva că ȋl deranjez

Eu sunt OK

Tu eşti OK

Situaţie:

Am discutat despre creşterea salariului cu şeful meu

Gânduri:

Merit mai mulţi bani ȋnsa ȋnţeleg că şeful are de condus o afacere

Simţăminte (emoţii):

Alert, energic, confortabil

Acţiuni:

L-am ȋntrebat asertiv şi i-am explicat clar de ce, de asemenea i-am ascultat argumentele ( Am făcut ȋmpreună un compromis pornind de la cererea mea iniţială

Eu nu sunt OK

Tu nu eşti OK

Situaţie:

Am fost concediat

Gânduri:

Nu sunt destul de bun, şeful meu nu mă place

Simţăminte (emoţii):

Inconfortabil, dezamăgit, trist, lipsit de speranţă

Acţiuni:

Nu am făcut nimic timp de 2 săptămâni. Am stat şi mi-am făcut griji pentru mine, nu m-am uitat după alte job-uri fiindcă nu am văzut sensul să mai ȋncerc

Eu sunt OK

Tu nu eşti OK

Situaţie:

Cineva s-a aşezat ȋn faţa mea la coadă

Gânduri:

Ce idiot!

Simţăminte (emoţii):

Iritat, furios

Acţiuni:

Am strigat tare: ,, E o coadă aici, treci la rând!”

Pasul 2: o dată ce aţi completat cele patru situaţii ȋn tabelul dvs. , rescrieţi cele 3 compartimente nesănătoase, neechilibrate (Eu nu sunt OK, Tu eşti OK - Eu nu sunt OK, Tu nu eşti OK - Eu sunt OK, Tu nu eşti OK) ca şi cum aţi fi trăit cele 3 situaţii ȋn poziţia EU sunt OK, Tu eşti OK.

Pasul 3: Observaţi

·         Cum ar fi fost diferite gândurile dvs.? Ce simţăminte aţi fi avut? Cum ar fi fost comportamentul dvs. mai eficient?

·         Ce aţi ȋnvăţat din această activitate?

·         Cum puteţi folosi aceasta ȋn viitor?

·         Ce acţiuni sau măsuri veţi lua pentru a vă asigura că vă veţi trăi mai mult viaţa ȋn poziţia Eu sunt OK, Tu eşti OK?

·         Cum poţi aplica această activitate la muncă, ȋn activitatea ta profesională?

·         Cum poţi aplica această activitate acasă?

  3. A intra ȋn pantofii altcuiva:

Activitate 3: A FI  ȊN  PANTOFII  ALTCUIVA

Pasul 1: Găsiţi un loc liniştit unde puteţi fi singur măcar 10 min.

Pasul 2: Gândiţi-vă la o situaţie ȋn care aţi avut o certă sau un conflict cu cineva. Trebuie să rămâneţi cu ochii ȋnchişi pe timpul acestei activităţi. Puteţi ruga pe cineva să vă citească paşii treptat, ca să puteţi rămâne cu ochii ȋnchişi tot timpul.

Pasul 3: Vizualizaţi ȋn cât mai  multe detalii posibil ce s-a ȋntâmplat ȋn acel moment. Ȋncercaţi să re-trăiţi­ situaţia ȋn mintea dvs., reamintiţi-vă ce aţi gândit, cum v-aţi simţit şi cum aţi reacţionat.

Pasul 4: Număraţi ȋnapoi de la 10 la 1.

 Pasul 5: Reȋntorceţi-vă ȋnapoi la  la aceeaşi situaţie, dar de data aceasta ȋncercaţi sa vă aşezaţi ȋn mintea şi ȋn corpul celeilalte persoane. La ce se gândeşte ea? Ce emoţii simte? Ce face?

Pasul 6: Număraţi ȋnapoi de la 10 la 1.

Pasul 7: Acum re-trăiţi situaţia a treia oară, ȋnsă de data aceasta priviţi conflictul ca un observator neutru. Observaţi cu atenţie cum se comportă atât persoana dvs. cât şi cealaltă persoană. Ce spuneţi dvs/ Cum răspunde celalată persoană? Ce faceţi dvs. ȋn limbaj corporal? Dar cealaltă persoană? Cât de eficient ȋşi gestionează persoana dvs. emoţiile? Dar cealaltă persoană?

Pasul 8: Număraţi ȋnapoi de la 10 la 1.

Pasul 9: Deschideţi ochii şi scrieţi răspunsul la următoarele ȋntrebări:

·         Ce aţi ȋnvăţat nou din această activitate?

·         Ce ȋnţelegeţi mai bine, mai complet despre cealaltă persoană, acum?

·         Ce ȋnţelegeţi mai bine, mai complet despre dvs.  acum?

·         Dacă situaţia s-ar repeta, ce aţi face diferit?

Activităţile menţionate mai sus au un design adaptat unui colectiv didactic şi unui manager de instituţie şcolară dar pot fi adaptate şi pentru activităţi conexe.

Aceste activităţi pot fi utilizate şi ȋn managementul clasei , luând ȋn consideraţie cu atenţie şi ȋn mod informat nivelul ȋnţelegerii elevilor şi adaptând activităţile la nivelul dezvoltării intelectuale şi emoţionale exprimate de către elev de-a lungul experienţei sale cu colectivul clasei şi cu cadrul didactic. Activităţile pot beneficia major de prezenţa cadrului didactic ȋn grup de lucru cu consilierul şcolar şi/sau cu psihologul.

 Bibliografie
1. Emotional Intelligence Profile 360 (EIP 360), https://www.youtube.com/watch?v=1-Xp45Bxf08
https://www.jcaglobal.com/products/
2. JCA’s model of EI, Emotional Intelligence Profile (EIP3), http://foresightcd.com/what-is-it/
3. JCA Global Webinar: How to apply Emotional Intelligence at work with EIP3, https://www.youtube.com/watch?v=1-Xp45Bxf08
4. Neale, S., Spencer_Arnell, LWilson, Z., (2009),Emotional Intelligence Coaching. Improving performance for leaders, coaches and the individuals, New York: Kogan Page Press Ltd.