Cercetatorul care a consacrat conceptul de stres, Hans Selye, spunea că: „Stresul reprezintă un sindrom, o constelație de răspunsuri nespecifice, cu un caracter general adaptativ provocat de agresiunea agenților stresori asupra organismului”.
O persoană este afectată de stres atunci când se simte incapabilă să facă față unor situații, se simte frustrată, iritată, dezorientată, în alertă permanentă. In conditii de mediu sau de viata cu intensa afectare negativa asupra vietii individului, apar simptome specifice, care semnifica depasirea abilitatii naturale de rezilienta a organismului, fizic si psihic, la stress:
Educația reprezintă o contribuție importantă pentru creșterea unei țări. Învățământul în anii de început ai vieții lui sunt premisa anilor ulteriori în ceea ce privește un loc de muncă și un salariu bun. Prin urmare, copiii, chiar din copilărie, trimit la școli pentru educație.
Școlile îi învață pe toți educabilii, dar uneori nu reușesc să-i învețe abilitati esentiale de viata . În prezent școlile, datorita progresului informational si a competitivitatii economice, devin surse de stres educațional pentru elevi. Stresul poate începe în școala primară, cu programări, teste, pentru elevi si chiar și pentru copii si cadre didactice. Tot mai multa anxietate se observa in comportamentele copiilor din scolile elementare.
Sursa: https://www.litairian.com/educational-stress-students/
Programele de studiu contin inca subiecte care nu sunt foarte importante in contextual actual și nu se folosesc in viitorul copiilor, insa aceste subiecte sunt, de asemenea, predate.
Profesorii, constienti de modul in care se consuma inutil energia copiilor ( cea fizica fiind ignorata, in detrimental suprasolicitarii energiei mentale) , afirma ca, mai degrabă decât să sporească cunoștințele, aceste subiecte perimate devin o povară pentru micii copii.
Școlile se straduiesc sa se alinieze si sa predea subiecte și valori importante pe care copilul si cadrul didactic sa le poata implica în reducerea stresului educațional. Elevii sunt, de asemenea, împovărați de greutățile temelor extrem de extinse, iar uneori, materialele necesare activitatii lor la scoala le genereaza chiar dureri fizice, inclusiv dureri de spate.
Anxiosi ca acesti copii ar putea intampina o concurenta acerba in mediul economic la varsta profesionalizarii, chiar părinții își forțează copiii să obțină note bune și să mențină o poziție în clasă, ceea ce duce la presiuni asupra minții si organismului copiilor, inca de la varste mici.
După școală, datorita expansiunii informationale si a reflectarii acesteia in programa scolara, elevii trebuie să studieze ore îndelungatem, ceea ce reduce timpul necesar dezvotarii fizice, timpul de joaca afară și, uneori, reduce obiceiurile alimentare sanatoase si genereaza degradarea sănătății lor.
Elevii sunt impinsi sa fie atât de implicați în munca lor școlară încât uneori le dispare sau le devine necunoscuta bucuria și plăcerea de a fi copii. Încet și treptat, un zâmbet pe fețele lor dispare.
Ȋn ciuda averismentelor specialistilor (medici, psihologi, psihiatri, pedagogo, etc.) stresul educational creste pe masur ace varsta copilului creste si devine o barieră în calea accesului și participării elevilor cu interes la învățare și la rezolvarea constructivă a problemelor. Stresul declanșator pentru fiecare elev este o formula unica.
In ultimii ani se incearca eliminarea presiunilor stresului educațional
prin masuri ale administrației școlară si managementului sistemului de invatamant, care face eforturi controversate si inca neobiectivate de a adopta schimbări necesare, cum ar fi eliminarea clasamentului elevilor si diminarea multiplelor angajamente in care este implicat un elev.
Sunt vizate masuri asupra flexibilitatii programei, o optiunilor si alegerii personale de catre elevi in ceea ce priveste cursurile de urmat si a nu mai fi programate mai multe teste într-o singură zi; diminuarea temelor pentru vacanta si a temelor si proiectelor din timpul anului scolar. Daca in tari cum sunt Anglia, USA, Franta, etc, aceste masuri sunt deja implementate, in Romania ele sunt abia in faza incipienta.
Alte masuri care au fost implementate in medii educationale occidentale in scopul reducerii stresului educational:
- oferirea de alternative la mediile tradiționale de predare-invatare
-diminuarea dificultatii examenelor sau testelor la anumite niveluri de scolarizare
-oferirea de spatii, medii si cursuri de relaxare in scoli sau facultati
- includerea, informarea si pregatirea parintilor pentru diminuarea stresului educational asupra copiilor lor
- monitorizarea nivelurilor de stress din mediile educationale si ale elevilor
Abordarea stresului educational presupune diferite metode, de la cele mai simple, la programe specializate.
· Una dintre cele mai simple metode este ascultarea activa si empatica a elevilor
· Elevii pot fi rugate sa numeasca un element, un aspect din scoala pe care ar dori s ail schimbe si sa explice detaliat de ce
Se pot organiza intalniri in care elevii au posibilitatea sa verbalizeze ceea ce resimt cu mare presiune, iar cadrele didactice sau grupul asculta discursul acestora.
· De asemenea, managementul scolii poate ajuta la reducerea stresului pe care profesorii îl simt în privința performanței elevilor la testele cu mize mari pentru viitorul obiectiv al elevilor, prin intalniri de debriefing, de impartasire, de sustinere si prin activitati de relaxare puse la dispozitia corpului didactic
· Restructurarea zilei școlare și optimizarea curriculum-ului sunt alte modalități de a reduce stresul educațional.
Nu in ultimul rand, sursele de stress ale cadrelor didactice se grupeaza pe trei dimensiuni:
- elevi, managementul clasei si al disciplinei;
- evaluari;
- timp
La dimensiunea stress generat de elevi, cauzele generatoare de stress sunt: comportamentul elevilor, motivația si interesul lor fata de invatare, atitudinea fata de cadrul didactic, de invatare și de etica muncii, bunastarea elevilor precum si comportamentele perturbatoare ale elevilor conflictuali si cu comportamente problematice. Se observa o discrepanta intre asteptarea ca scolile sa influenteze elevii in a obtine rezultatea tot mai bune la invatatura si expectanta elevilor de a a avea rezultate bune cu un effort minim in implicarea lor in procesul de invatare.
La dimensiunea stress generat de evaluari, cauzele generatoare de stress sunt: metode de evaluare stresante, resurse reduse pentru schimbarea sistemului de evaluare, solicitări multiple, de la prea mulți oameni ( conducere, parinti, etc.), termene limita multiple si scurte, resurse insuficiente (umane și materiale)
La dimensiunea stress generat de timp: lipsa timpului pentru pregatirea adecvata a elevilor pentru evaluare, presiuni multiple administrative si in crestere cantitativa, birocratie, așteptări constante ale rezultatelor immediate, asteptari constante de a da raspunsuri la solicitări de informații etc., de a intocmi rapoarte si programe:
Sursa: https://news.ubc.ca/2016/06/27/ubc-study-finds-stress-contagion-amongst-students-and-teachers/
Strategii pe termen scurt de reducere a stresului pe care le un adult le poate aplica in orice situatie si mediu
Fie ca ne aflam in situatiade a fi intervievați pentru un loc de muncă sau ne simțim coplesiti de o zi de munca si de comportamentele copiilor, este important să aveți niște instrumente de reducere a stresului, care vă pot reduce stresul chiar pe loc. Printre acestea enumeram cateva metode simple, care ofera ameliorare rapida si nu necesita practica indelungata:
- imaginatie ghidată
Imaginatia ghidată este ca și cum ai avea o vacanță scurtă în mintea ta. Cu ochii inchisi, intr-o locatie linistita, poti presupune că iti imaginezi că te afli în "locul tău fericit" – cum ar fi ca stai pe o plajă, să asculți valurile, să mirosi oceanul și să simți nisipul cald sub tine.
Imaginatia ghidata poate fi realizata cu o înregistrare în care ascultati pe cineva care vă descrie aceasta scenă fericita ori va indruma cum sa va relaxati, sau, odată ce știi cum să o faci singur, poți practica imaginar ghidat de propriile imagini interioare.
Procedeu: pur și simplu închideți ochii pentru un minut și imaginati-va ca va plimbați printr-o scenă linistita, relaxanta. Gândiți-vă la toate experiențele senzoriale pe care le-ați avea acolo ( pe piele, ca mirosuri, gusturi, senzatii interioare, etc.) și permiteți-vă să simțiți ca și cum ați fi cu adevărat acolo. După câteva minute, deschideți ochii și reveniți la momentul prezent.
Sursa: https://www.npr.org/sections/ed/2016/12/30/505432203/teachers-are-stressed-and-that-should-stress-us-all?t=1563840821052
- relaxarea musculară progresivă implică relaxarea tuturor mușchilor din corp, grupați în funcție de zona. Pentru a practica, puteți începe cu câteva respirații adânci.
Apoi, urmeaza contractarea și relaxarea fiecărui grup muscular, începând cu fruntea și deplasându-vă până la degetele de la picioare. Cu practica, veți învăța să recunoașteți tensiunea și incordarea muschilor și veți putea să vă relaxați mai ușor. De fiecare dată când practicați, totuși, ar trebui să simțiți un sentiment de relaxare prin corpul vostru. Exista, de asemenea casete cu aceste exercitii, pe care le puteti asculta si cu care puteti practica pentru 5-10 minute.
- concentrați-vă pe respirație. Simpla concentrare pe respirație sau schimbarea modului în care respirați poate aduce o mare diferență in nivelul dvs. general de stres. Tehnicile de respirație ne pot liniști corpul și creierul în doar câteva minute.Pe langa avantajul ca nu sunt vizibile pentru cei din jur, deci posibilitatea de a le practica si într-o întâlnire stresantă, sau într-o sala aglomerata, exercițiile de respirație ar putea fi cheia pentru reducerea stresului.
Există multe exerciții de respirație diferite dar si unele simple, cum ar fi: inspirați prin nas și priviți cum se umple abdomenul si pieptul cu aer. Numărați încet până la patru în timp ce inhalați. Țineți aerul o clipă și apoi începeti să expirati pe gura, pe măsură ce numărați la patru.
Inspirați pe nas și imaginați-vă că inhalați aer racoros si oxigenat. Imaginați-vă că aerul se răspândește în întregul corp. Pe măsură ce expirați, imaginați-vă că eliminati stresul și tensiunea.
- faceti plimbari. Exercitiul fizic, si chiar si cel simplu, al plimbarii, este un ameliorator de stres care poate functiona in cateva minute. O plimbare vă permite să vă bucurați de o schimbare de peisaj, care vă poate aduce într-un cadru diferit al minții și va aduce și beneficiile exercițiilor fizice.
Deci, dacă trebuie să faceți o plimbare în jurul biroului pentru a obține o pauză de la o sarcină frustrantă sau decideți să faceți o plimbare lungă în parc după muncă, mersul pe jos este o modalitate simplă, dar eficientă de a vă recupera energia necesara pentru minte și corp.
- metode si strategii in intimitatea propriului spaţiu:
- o îmbrățișare de la o persoana draga, iubita. Atingerea fizică este un agent de diminuare a stresului studiat si validat stiintific. Când îmbrățișăm pe cineva, se eliberează oxitocina, un hormon asociat cu niveluri mai ridicate de fericire și niveluri mai scăzute de stres.
De asemenea, oxitocina determină o reducere a tensiunii arteriale. Reduce norepinefrina si cortizolul, hormonul de stres și poate produce un sentiment de relaxare.
- practicarea aromoterapiei. Aromaterapia are beneficii reale pentru ameliorarea stresului - vă poate ajuta să vă simțiți energizați, mai relaxați sau mai prezenți în acest moment.
Cercetările în curs de desfășurare sugerează că anumite mirosuri pot modifica activitatea undelor cerebrale și pot scădea hormonii de stres în organism.
-practicarea artterapiei. Daca in copilarie creativitatea este sursa noastra de energie si sa ne conectam la ea este natural in acea perioada de viata, pe masura ce crestem, aceasta legatura diminueaza , o data cu cresterea laturii noastre rationale. Dar acest nivel de energie poate fi din nou activat si intensificat, chiar si la varsta adulta. Unele persoane pot desena sau picta, insa nu este necesar daca nu simtiti ca rezonati. Puteti lua în considerare manadale sau desene pentru adulti, carti de colorat pentru adulti a caror popularitate a crescut, și pentru un motiv bun: o astfel de activitate poate fi un mare ameliorator de stres. Cercetările arată în mod constant că acest tip de activitate poate avea un efect meditativ si relaxant asupra adultului si ca nivelurile de anxietate scad la persoanele care au colorat modele geometrice complexe.
BIBLIOGRAFIE SI RESURSE WEB
· Jones, A. , (1998), 104 Activities that build self-esteem, teamwork, communication, anger management, auto-descoperirea si abilitatile de adaptare
· https://www.litairian.com/educational-stress-students/
· https://news.ubc.ca/2016/06/27/ubc-study-finds-stress-contagion-amongst-students-and-teachers/
· https://www.verywellmind.com/tips-to-reduce-stress-3145195
· https://www.npr.org/sections/ed/2016/12/30/505432203/teachers-are-stressed-and-that-should-stress-us-all?t=1563840821052