Comisia şi colectivul de lucru funcţionează conform OMEN nr. 3027/08.01.2018 și OMENCS nr. 5079/2016 referitor la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, Regulamentul intern de organizare și funcționare al unității școlare.

        Comisia va colabora cu conducerea unității școlare, cu diriginţii, elevii şi părinţii elevilor.

        Membrii Comisiei au de asemenea rolul de a verifica respectarea principiului notării ritmice, esenţial în realizarea unui proces de predare-învăţare-evaluare eficient.

ARGUMENT

       Creșterea obiectivități, a transparenței și a responsabilității în evaluarea elevilor sunt efecte urmărite prin introducerea criteriilor de notare. Aceste efecte contribuie în mod determinat la creșterea calității procesului de evaluare și implicit  a procesului educațional ca act complex de predare-învățare-evaluare, care dobândește astfel o dimensiune ușor de comunicat tuturor celor implicate.

 

      Integrată  ca  o  componentă  esențială  a spiralei  educației, alături  de predare - învățare, evaluarea  procesului de învățământ   constituie   o  activitate  de  colectare,  organizare  și  interpretare  a datelor  privind  efectele  binomului  învățător - elev  cu  scopul  de  a eficientiza  întregul  sistem  educațional.

      Esența  evaluării  este  cunoașterea  efectelor  activității  desfășurate, pentru  ca,  pe  baza  informațiilor  obținute,  activitatea  să  fie ameliorată  în  timp.

       Evaluarea  este  eficientă  dacă  evaluatorul:

ü  cunoaște  ceea  ce  trebuie  să  evalueze;

ü  stabilește  cu  rigoare  obiectivele  ce  trebuie  realizate;

ü  folosește  tehnicile  și  instrumentele  cele  mai  bune  de  evaluat.

      Tehnicile  și  instrumentele  trebuie  diversificate  în  funcție  de:

ü  nivelul  de  pregătire  al  clasei;

ü  vârsta  elevilor;

ü  distribuția  performanțelor  elevilor în cadrul colectivului clasei;

      Evaluarea:

²   este  o  componentă  esențială  a activității  didactice;

²   este  multicriterială  și  multiinstrumentală;

²   este  un  proces  reglator,  nu  pedepsește,  nu  cataloghează,  ci  urmărește  dezvoltarea  a  ceea  ce  este  pozitiv;

²   este  dublată  de  autoevaluare  permanentă;

²   se  bazează  pe  standarde  curriculare  de  performantă.

    Scopul evaluării este:

-  orientarea  activității  viitoare;

-  reglarea  procesului  de  predare  şi  învățare;

-  certificarea  nivelului  de  cunoştințe / capacități;

-  perfecționarea  procesului  educativ.

         În  permanență  evaluarea  se  raportează  nu  numai  la predare-învățare,  ci  şi  la  activitățile  de  conducere  şi  management pe  care  le  îndeplineşte  cadrul  didactic  la  nivelul  colectivului  de elevi.

         Din  perspectiva  profesorului,  evaluarea  este  necesară  pentru  că  permite  culegerea  de  informaţii, sugerează  căi  de  perfecţionare  a stilului  didactic  şi  identifică  dificultăţile  elevilor.

         Din  perspectiva  elevului,  evaluarea  orientează  şi  dirijează învăţarea,  formează  motivaţia  faţă  de  învăţare,  e  un  mijloc  eficace  de asigurare  a  succesului etc.

         Presupune  verificarea  performantelor  pe   secvențe  mai  mici  de activitate. Evaluarea  continuă  permite  cunoașterea  pregătirii  elevilor,  identificarea  neajunsurilor  după  fiecare  secvență  de  instruire  si  oferă posibilitatea  luării  unor  măsuri de ameliorare, de  recuperare  a  rezultatelor  unor  elevi, fiind  astfel  un  mijloc  eficace  pentru  prevenirea  rămânerii  în  urmă  la  învățătură. Ea  permite  astfel  să  se  determine  dacă  un  elev  posedă  achizițiile  necesare  pentru  a  aborda  sarcina  următoare, într-un  ansamblu  secvențial. Prin  aceasta,  evaluarea  formativă  constituie  mijlocul  de  reglare  operativă  a  activității  didactice  si  de  prevenire  a  situațiilor  de  eșec. Ea este  considerată  un  fel  de  barometru, deoarece  indică  pe  tot  parcursul  instruirii unde 

se  situează  rezultatele  parțiale  față  de  cele  finale  proiectate. În  cadrul acestui tip de  evaluare  pot  fi  folosite  verificările  orale,  scrise  şi  practice.

        Nu  vizează  sancționarea  rezultatelor  slabe  ale elevilor,  ci  evidențierea  rezultatelor  bune,  oricât  de  mici  ar  fi  progresele.  Este  o evaluare  centrată  pe  procese,  destinată  rectificării,  reajustării  si  adaptării  acestora,  ameliorării  si  optimizării,  reglării  si  autoreglării  învățării  si predării.

Evaluarea – scop de orientare si optimizare

            În  domeniul  evaluării  școlare  asistăm  la tranziția de  la  manifestarea  ei  ca  instrument  de  măsură  si  control  la  un  demers  controlat  pe  învățarea  de  către  elev,  pe  procesele  cognitive  ale  acestuia,  pe  reglarea  si  autoreglarea  cunoașterii.

            Din  perspectiva  acestor  idei  evaluarea  școlară  trebuie  să  devină  dinamică,  centrată  pe  procesele  mentale  ale  elevului,  să  formeze  autoreglarea,  autoreflecția,  să  înlocuiască acea  reflecție  statică, bazată  pe control, examinare, sancțiune.  În  acest  fel  se  poate  ajunge  la  învățarea  asistată de evaluare.  Din  perspectiva  modernă “a evalua” înseamnă a desfășura o activitate care însoțește pas cu pas procesul  de  predare–învățare. 

            În acest  sens evaluarea  nu  mai  este  privită ca acţiune de “rutină”, întreprinsă  numai  în  scopul “cunoaşterii” rezultatelor  şi  chemată  să “sancţioneze”  pozitiv  sau  negativ, printr-o  judecată  de  valoare,  nivelul atins  în  pregătirea  elevilor,  ori  să  opereze o selecţie. Ea  este menită           să ofere informaţii despre calitatea predării şi a învăţării, să le orienteze  şi  stimuleze  făcându-le  mai  productive.

          Astfel,  evaluarea  îndeplineşte,  în  ansamblul  activităţii  instructive-educative, un  rol  formativ  şi  stimulator.

Evaluarea scolară are  rol de  optimizare  a  învătării  atunci  când:

•       vizează  coresponsabilizarea  elevului;  aceasta  presupune  dezvoltarea  capacității  de  autorefleție  asupra  propriei  învățării;

•       nu  este  un  scop  în  sine,  un  simplu  control,  ci  se  realizează  în  vederea  adoptării  unei  decizii  si  a  măsurilor  ameliorative;

•       se  ocupă  atât  de  rezultatele  școlare  cât  si  de  procesele  de  predare  și  învățare  pe  care  le  implică;

•        asigură  complementaritatea  metodelor  tradiționale  cu  cele alternative  deplasând  accentul  de  la  evaluarea  produselor  învățării  la  evaluarea proceselor  cognitive  ale  elevului  în  timpul  activităţii  de  învăţare;

•       integrează  în  probele  de  evaluare  tipurile  de  itemi (obiectivi,  semiobiectivi, subiectivi) în  deplină  corespondentă cu  complexitatea  competentelor  si  performantelor  vizate  în  programele  școlare;

•       dezvoltă  tot  timpul  o  funcție  de  feed-back  pentru  elev;

•       informează  cadrul  didactic  asupra  punctelor  tari  si  punctelor  slabe  ale  eforturilor  depuse,  asupra  eficacității  activității  didactice;

•       își  asumă  un  rol  activ,  de  transformare  continuă  a  proceselor  de  predare  si  de  învățare,  de  intervenție  formativă;

•      devine  un  mijloc  de  comunicare  de  informații  asupra  stadiului  învățării,  în  vederea  ameliorării  sau  reorganizării  acesteia;

      Evaluarea  modernă  este  prin  excelentă  formativă,  integrată  procesului  de  învățare.  Conceptul  care  a  modificat  întreaga  pedagogie  este  cel  de  evaluare  formativă. În  prezent  este  în  ascensiune  evaluarea  formatoare  care  instituie  evaluarea  ca  modalitate  eficientă  a  unei  învățări auto-reglante.  Aceste  tipuri  de  evaluare  instituie  evaluarea  ca  mijloc  de  formare  a  elevului  si  permit  observarea  evoluției  competentelor  elevilor.

            Astfel,  funcțiile  actului  educativ  se  concretizează în:

•                  Funcția  descriptivă:  “Tu  ești  aici...”

•                  Funcția  diagnostică:  “Pentru  că  ai  aceste  lacune...”

•                  Funcția  prognostică:  “Ai  putea  urma...”

     În  această  viziune  cele  3  forme:  inițială,  formativă,  sumativă  sunt  într-o  strânsă  complementaritate.  Evaluarea  inițială  nu  mai  are  funcția  de  control,  ea  devine  descriptivă  “Tu  ești  aici...”  si  servește   ca  bază  de  comparare  pentru  evaluările  ulterioare. Funcția  ei  este  de  a  motiva,  de  a  stimula  si  de  a indica  programul  ce  trebuie  urmat.

            Evaluarea  formativă devine  un  mijloc  de  formare  a  elevului, făcând  parte  integrantă  din  procesul  de  predare-învătare. În  conceptia  lui  Scriven, cel  care  a propus  termenul,  evaluarea  formativă  este  mai  mult  decât  o  tehnică: este  o  stare  de  spirit.

         Cea  de-a  treia  strategie  de  evaluare – evaluarea  sumativă – este  o  sancțiune.  Ea  încheie  o  perioadă  de  învățare  si  conduce  la  acordarea  unei  note  sau  calificativ.  Acestea  “certifică”  o  achiziție  a  elevului  si  are  funcția  de  a  contribui  la  orientarea  celui  evaluat.

                                                                                    * * *

          Eficacitatea  evaluării  depinde  de  măsura  în  care  elevii  sunt   convinși ca  obiectivul  principal  al  evaluărilor  nu  este   numai  aprecierea   muncii, în vederea  unei  clasificări,  ci  acela  de a-i  pune  în  situația  de  a  cunoaște nivelul  atins  în  realizarea  unor  obiective, gradul de stăpânire a unui conținut, de  a  descoperi  la  timp  lacunele  si  de  a  nu  permite   agravarea   neajunsurilor.

         Pe  termen  scurt,  evaluarea  realizează  funcția  de  consolidare  a învățării  deja  produse,  precum  si  de  a  pregăti  si  regla  un  nou  ciclu  de învățare.

         Pe  termen  mediu  si  lung,  evaluarea  sprijină  demersul  de  stabilire  a celor  mai  potrivite  obiective  de  învățare,  influențează  alegerea  strategiilor de  învățare  si  determină  motivația  elevilor  si  exercitarea  capacității  de autoapreciere.  În  plus,  evaluarea  modelează  capacitatea  elevilor  de  a retine  si  de a  aplica  ceea  ce  au  învățat  în  contexte  cunoscute  sau  noi.

SCOPUL COMISIEI

·         Monitorizarea notării ritmice a elevilor, deoarece constituie o componentă fundamentală a unui proces de predare-învăţare-evaluare eficient

OBIECTIVELE COMISIEI

·         Monitorizarea notării ritmice a elevilor

·         Realizarea unui proces de evaluare a elevilor eficient şi conform cu programele şcolare şi cu legislaţia în vigoare

·         Identificarea unor strategii de reducere a greșelilor de completare a cataloagelor

GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR COMISIEI

PENTRU NOTAREA RITMICĂ

Nr. crt.	Activitate	Resurse	Colaboratori	Termen
1	Planificarea activităţilor Comisiei pentru notarea ritmică Distribuirea sarcinilor       în cadrul Comisiei pentru          notarea ritmică	Responsabil comisie	Membrii comisiei	La începutul activității
2	Monitorizarea lunară a numărului de note acordat pe fiecare disciplină	Membrii comisiei		Lunar
3	Monitorizarea completării cataloagelor şi a încheierii situaţiei şcolare	Membrii comisiei	Diriginţi	Semestrial
4	Evaluarea impactului controalelor asupra stării cataloagelor	Responsabil comisie	Diriginţi	Semestrial
5	Monitorizarea realizării graficului lucrărilor scrise semestriale	Responsabil comisie	Cadrele didactice de limba română, matematică, limbi moderne, fizică/chimie/biologie, pedagogie	Semestrial
6	Monitorizarea realizării graficului simulării examenului național de bacalaureat și examenului de admitere	Responsabil comisie	Cadrele didactice implicate în pregătirea pentru examene
7	Realizarea raportului de activitate (semestrial şi anual)	Responsabil comisie	Membrii comisiei	Semestrial şi anual