Comisia şi colectivul de lucru funcţionează conform OMEN nr. 3027/08.01.2018 și OMENCS nr. 5079/2016 referitor la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, Regulamentul intern de organizare și funcționare al unității școlare.
Comisia va colabora cu conducerea unității școlare, cu diriginţii, elevii şi părinţii elevilor.
Membrii Comisiei au de asemenea rolul de a verifica respectarea principiului notării ritmice, esenţial în realizarea unui proces de predare-învăţare-evaluare eficient.
ARGUMENT
Creșterea obiectivități, a transparenței și a responsabilității în evaluarea elevilor sunt efecte urmărite prin introducerea criteriilor de notare. Aceste efecte contribuie în mod determinat la creșterea calității procesului de evaluare și implicit a procesului educațional ca act complex de predare-învățare-evaluare, care dobândește astfel o dimensiune ușor de comunicat tuturor celor implicate.
Integrată ca o componentă esențială a spiralei educației, alături de predare - învățare, evaluarea procesului de învățământ constituie o activitate de colectare, organizare și interpretare a datelor privind efectele binomului învățător - elev cu scopul de a eficientiza întregul sistem educațional.
Esența evaluării este cunoașterea efectelor activității desfășurate, pentru ca, pe baza informațiilor obținute, activitatea să fie ameliorată în timp.
Evaluarea este eficientă dacă evaluatorul:
ü cunoaște ceea ce trebuie să evalueze;
ü stabilește cu rigoare obiectivele ce trebuie realizate;
ü folosește tehnicile și instrumentele cele mai bune de evaluat.
Tehnicile și instrumentele trebuie diversificate în funcție de:
ü nivelul de pregătire al clasei;
ü vârsta elevilor;
ü distribuția performanțelor elevilor în cadrul colectivului clasei;
Evaluarea:
² este o componentă esențială a activității didactice;
² este multicriterială și multiinstrumentală;
² este un proces reglator, nu pedepsește, nu cataloghează, ci urmărește dezvoltarea a ceea ce este pozitiv;
² este dublată de autoevaluare permanentă;
² se bazează pe standarde curriculare de performantă.
Scopul evaluării este:
- orientarea activității viitoare;
- reglarea procesului de predare şi învățare;
- certificarea nivelului de cunoştințe / capacități;
- perfecționarea procesului educativ.
În permanență evaluarea se raportează nu numai la predare-învățare, ci şi la activitățile de conducere şi management pe care le îndeplineşte cadrul didactic la nivelul colectivului de elevi.
Din perspectiva profesorului, evaluarea este necesară pentru că permite culegerea de informaţii, sugerează căi de perfecţionare a stilului didactic şi identifică dificultăţile elevilor.
Din perspectiva elevului, evaluarea orientează şi dirijează învăţarea, formează motivaţia faţă de învăţare, e un mijloc eficace de asigurare a succesului etc.
Presupune verificarea performantelor pe secvențe mai mici de activitate. Evaluarea continuă permite cunoașterea pregătirii elevilor, identificarea neajunsurilor după fiecare secvență de instruire si oferă posibilitatea luării unor măsuri de ameliorare, de recuperare a rezultatelor unor elevi, fiind astfel un mijloc eficace pentru prevenirea rămânerii în urmă la învățătură. Ea permite astfel să se determine dacă un elev posedă achizițiile necesare pentru a aborda sarcina următoare, într-un ansamblu secvențial. Prin aceasta, evaluarea formativă constituie mijlocul de reglare operativă a activității didactice si de prevenire a situațiilor de eșec. Ea este considerată un fel de barometru, deoarece indică pe tot parcursul instruirii unde
se situează rezultatele parțiale față de cele finale proiectate. În cadrul acestui tip de evaluare pot fi folosite verificările orale, scrise şi practice.
Nu vizează sancționarea rezultatelor slabe ale elevilor, ci evidențierea rezultatelor bune, oricât de mici ar fi progresele. Este o evaluare centrată pe procese, destinată rectificării, reajustării si adaptării acestora, ameliorării si optimizării, reglării si autoreglării învățării si predării.
Evaluarea – scop de orientare si optimizare
În domeniul evaluării școlare asistăm la tranziția de la manifestarea ei ca instrument de măsură si control la un demers controlat pe învățarea de către elev, pe procesele cognitive ale acestuia, pe reglarea si autoreglarea cunoașterii.
Din perspectiva acestor idei evaluarea școlară trebuie să devină dinamică, centrată pe procesele mentale ale elevului, să formeze autoreglarea, autoreflecția, să înlocuiască acea reflecție statică, bazată pe control, examinare, sancțiune. În acest fel se poate ajunge la învățarea asistată de evaluare. Din perspectiva modernă “a evalua” înseamnă a desfășura o activitate care însoțește pas cu pas procesul de predare–învățare.
În acest sens evaluarea nu mai este privită ca acţiune de “rutină”, întreprinsă numai în scopul “cunoaşterii” rezultatelor şi chemată să “sancţioneze” pozitiv sau negativ, printr-o judecată de valoare, nivelul atins în pregătirea elevilor, ori să opereze o selecţie. Ea este menită să ofere informaţii despre calitatea predării şi a învăţării, să le orienteze şi stimuleze făcându-le mai productive.
Astfel, evaluarea îndeplineşte, în ansamblul activităţii instructive-educative, un rol formativ şi stimulator.
Evaluarea scolară are rol de optimizare a învătării atunci când:
• vizează coresponsabilizarea elevului; aceasta presupune dezvoltarea capacității de autorefleție asupra propriei învățării;
• nu este un scop în sine, un simplu control, ci se realizează în vederea adoptării unei decizii si a măsurilor ameliorative;
• se ocupă atât de rezultatele școlare cât si de procesele de predare și învățare pe care le implică;
• asigură complementaritatea metodelor tradiționale cu cele alternative deplasând accentul de la evaluarea produselor învățării la evaluarea proceselor cognitive ale elevului în timpul activităţii de învăţare;
• integrează în probele de evaluare tipurile de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) în deplină corespondentă cu complexitatea competentelor si performantelor vizate în programele școlare;
• dezvoltă tot timpul o funcție de feed-back pentru elev;
• informează cadrul didactic asupra punctelor tari si punctelor slabe ale eforturilor depuse, asupra eficacității activității didactice;
• își asumă un rol activ, de transformare continuă a proceselor de predare si de învățare, de intervenție formativă;
• devine un mijloc de comunicare de informații asupra stadiului învățării, în vederea ameliorării sau reorganizării acesteia;
Evaluarea modernă este prin excelentă formativă, integrată procesului de învățare. Conceptul care a modificat întreaga pedagogie este cel de evaluare formativă. În prezent este în ascensiune evaluarea formatoare care instituie evaluarea ca modalitate eficientă a unei învățări auto-reglante. Aceste tipuri de evaluare instituie evaluarea ca mijloc de formare a elevului si permit observarea evoluției competentelor elevilor.
Astfel, funcțiile actului educativ se concretizează în:
• Funcția descriptivă: “Tu ești aici...”
• Funcția diagnostică: “Pentru că ai aceste lacune...”
• Funcția prognostică: “Ai putea urma...”
În această viziune cele 3 forme: inițială, formativă, sumativă sunt într-o strânsă complementaritate. Evaluarea inițială nu mai are funcția de control, ea devine descriptivă “Tu ești aici...” si servește ca bază de comparare pentru evaluările ulterioare. Funcția ei este de a motiva, de a stimula si de a indica programul ce trebuie urmat.
Evaluarea formativă devine un mijloc de formare a elevului, făcând parte integrantă din procesul de predare-învătare. În conceptia lui Scriven, cel care a propus termenul, evaluarea formativă este mai mult decât o tehnică: este o stare de spirit.
Cea de-a treia strategie de evaluare – evaluarea sumativă – este o sancțiune. Ea încheie o perioadă de învățare si conduce la acordarea unei note sau calificativ. Acestea “certifică” o achiziție a elevului si are funcția de a contribui la orientarea celui evaluat.
* * *
Eficacitatea evaluării depinde de măsura în care elevii sunt convinși ca obiectivul principal al evaluărilor nu este numai aprecierea muncii, în vederea unei clasificări, ci acela de a-i pune în situația de a cunoaște nivelul atins în realizarea unor obiective, gradul de stăpânire a unui conținut, de a descoperi la timp lacunele si de a nu permite agravarea neajunsurilor.
Pe termen scurt, evaluarea realizează funcția de consolidare a învățării deja produse, precum si de a pregăti si regla un nou ciclu de învățare.
Pe termen mediu si lung, evaluarea sprijină demersul de stabilire a celor mai potrivite obiective de învățare, influențează alegerea strategiilor de învățare si determină motivația elevilor si exercitarea capacității de autoapreciere. În plus, evaluarea modelează capacitatea elevilor de a retine si de a aplica ceea ce au învățat în contexte cunoscute sau noi.
SCOPUL COMISIEI
· Monitorizarea notării ritmice a elevilor, deoarece constituie o componentă fundamentală a unui proces de predare-învăţare-evaluare eficient
OBIECTIVELE COMISIEI
· Monitorizarea notării ritmice a elevilor
· Realizarea unui proces de evaluare a elevilor eficient şi conform cu programele şcolare şi cu legislaţia în vigoare
· Identificarea unor strategii de reducere a greșelilor de completare a cataloagelor
GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR COMISIEI
PENTRU NOTAREA RITMICĂ
Nr. crt. |
Activitate |
Resurse |
Colaboratori |
Termen |
1 |
în cadrul Comisiei pentru notarea ritmică |
Responsabil comisie |
Membrii comisiei |
La începutul activității |
2 |
|
Membrii comisiei |
|
Lunar |
3 |
|
Membrii comisiei |
Diriginţi |
Semestrial |
4 |
|
Responsabil comisie |
Diriginţi |
Semestrial |
5 |
|
Responsabil comisie |
Cadrele didactice de limba română, matematică, limbi moderne, fizică/chimie/biologie, pedagogie |
Semestrial |
6 |
|
Responsabil comisie |
Cadrele didactice implicate în pregătirea pentru examene |
|
7 |
Realizarea raportului de activitate (semestrial şi anual) |
Responsabil comisie |
Membrii comisiei |
Semestrial şi anual |