1.      Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau, după caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii

 

 

Nr. Crt.	Elemente privind responsabilii / operaţiunea	Numele și prenumele	Funcţia	Data	Semnătura
1.1.	Elaborat		Secretariat tehnic comisie SCMI
1.2.	Verificat		Reprezentant compartiment management
1.3.	Avizat		Președinte Comisie monitorizare
1.4.	Aprobat		Director

 

 

 

2.      Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii

 

 

Nr. Crt.	Ediţia sau, după caz, revizia în cadrul ediţiei	Componentă revizuită	Modalitatea reviziei	Data la care se aplică prevederile sau reviziei ediţiei
2.1.	Ediţia I	-	-
2.2.	Revizia 1	Documente de referință	Ordin 200/2016
2.3.	Revizia 2	Documente de referință	Ordin 600/2018

 

 

3.      Lista cuprinzând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, revizia din cadrul ediţiei procedurii

 

 

Nr. crt.	Scopul difuzării	Exem-plar nr.	Compartiment	Funcţia	Nume şi prenume	Data primirii	Semnă-tura
3.1.	Informare, Aplicare	1	Conducere	Director
3.2.	Informare, Aplicare	2	Conducere	Director adjunct
3.3.	Informare, Aplicare, Evidență Arhivare	3	Secretariat	Secretar șef
3.4.	Informare, Aplicare	4	Contabilitate	Contabil șef
3.5.	Informare, Aplicare	5	Administrativ	Administrator patrimoniu
3.6.	Informare, Aplicare	6	Cadre didactice	Responsabil compartiment

 

 

4.      Scopul procedurii

 

4.1.Stabilește modul de realizare a activității, compartimentele și persoanele implicate.

 

4.2.Dă asigurări cu privire la existenţa documentaţiei adecvate derulării activităţii.

 

4.3. Asigură continuitatea activităţii, inclusiv în condiţii de fluctuaţie a personalului.

 

4.4. Sprijină auditul şi/sau alte organisme abilitate în acţiuni de auditare şi/sau control, iar pe director, în luarea deciziei.

 

5.Domeniul de aplicare

 

5.1. Precizarea (definirea) activităţii la care se referă procedura operaţională

 

- Procedura se referă la Instruirea în domeniul Situaţiilor de Urgenţă.

 

5.2. Delimitarea explicită a activităţii procedurate în cadrul portofoliului de activităţi desfăşurate de entitatea publică

 

- Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a pregătirii profesionale şi are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor la locul de muncă şi în incinta instituţiilor.

 

5.3. Listarea principalelor activităţi de care depinde şi/sau care depind de activitatea procedurată:

 

- desfășurarea activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență.

 

5.4. Listarea compartimentelor furnizoare de date şi/sau beneficiare de rezultate ale activităţii procedurate; listarea compartimentelor implicate în procesul activităţii:

 

- toate compartimentele

 

6.         Documente de referinţă

 

6.1.      Reglementări internaționale: -

 

6.2.      Legislație primară:

 

-Legea nr. 1/2011 Legea Educației Naţionale cu modificările și completările ulterioare;

 

-Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicată;

 

-Instrucțiunea nr. 1/2018 privind aplicarea unitară la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar a Standardului 9 - Proceduri prevăzut în Codul controlului intern managerial al entităţilor publice, aprobat prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018

 

-Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice;

 

6.3.      Legislație secundară:

 

-Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 

-Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

 

-Ordin nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

 

-Legea nr. 1/2011 Legea Educației Naţionale, cu modificările și completările ulterioare;6.4.  Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entității publice:

 

      - Regulament de organizare și funcționare;

 

      - Regulament intern;

 

    7.  Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi

 

7.1              Definiţii:

 

 

Nr. Crt.	Termenul	Definiţia şi/sau, dacă este cazul, actul care defineşte termenul
1.	Procedură de sistem	Prezentarea formalizată, în scris, a paşilor ce trebuie urmaţi, a metodelor de lucru stabilite şi a regulilor de aplicat în vederea realizării activităţii, cu privire la aspectul procesual.
2.	Ediţie a unei proceduri	Forma iniţială sau actualizată, după caz, a unei proceduri de sistem, aprobată şi difuzată.
3.	Revizia in cadrul unei ediţii	Acţiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele asemenea, după caz, a uneia sau a mai multor componente ale unei ediţii a procedurii, acţiuni care au fost aprobate şi difuzate.
4.	Sistem de control managerial	Ansamblu de structuri organizatorice, responsabilităţi, proceduri, procese şi resurse ce are ca scop implementarea controlului managerial.

 

 

7.2.            Abrevieri:

 

 

Nr. crt.	Abrevierea	Termenul abreviat
1.	PS	Procedura de sistem
2.	E.	Elaborare
3.	V.	Verificare
4.	A.	Aprobare
5.	Ap.	Aplicare
6.	Ah.	Arhivare
7.	PO	Procedură operaţională

 

 

8.      Descrierea procedurii

 

8.1.             Generalităţi

 

Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a pregătirii profesionale şi are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor la locul de muncă şi în incinta instituţiilor.

 

Organizarea activităţii de instruire a personalului angajat în muncă se va face avându-se în vedere următoarele:

 

a) responsabilitatea conducătorului instituţiei privind informarea şi instruirea salariaţilor cu privire la actele normative, normele, regulile şi măsurile specifice instituţiei care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi asupra sarcinilor ce le sunt stabilite;

 

b) respectarea principiului responsabilităţii conducătorului instituţiei privind verificarea însuşirii de către salariaţi a obligaţiilor ce le revin în cazul producerii incendiilor, exploziilor şi situaţiilor de urgenţă;

 

c) asigurarea măsurilor tehnice şi organizatorice necesare pentru instruirea eficientă a salariaţilor în domeniul incendiilor, exploziilor şi situaţiilor de urgenţă.

 

Sistemul de măsuri tehnice şi organizatorice vizează în principal:

 

a) desemnarea personalului care execută instructajele şi verifică însuşirea cunoştinţelor;

 

b) stabilirea categoriilor de instructaje şi de salariaţi, a duratei instructajelor în funcţie de specificul activităţii instituţiei şi de periodicitatea instructajelor;

 

c) întocmirea sau procurarea documentelor şi materialelor pentru planificarea, organizarea, desfăşurarea şi verificarea instructajelor;

 

d) asigurarea resurselor materiale şi documentare necesare pentru realizarea activităţii.

 

Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează de către persoane care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

 

a) sunt bine pregătite profesional;

 

b) cunosc problematica specifică domeniului manage-mentului situaţiilor de urgenţă;

 

c) posedă calităţi psihopedagogice şi atestatele prevăzute de lege.

 

În activitatea de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă se pot utiliza următoarele mijloace:

 

a) vizuale: afişe, broşuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscripţii şi indicatoare de securitate, grafice, machete, fotografii etc.;

 

b) audiovizuale: filme de scurt metraj, înregistrări video, proiecţii comentate de diafilme sau la epidiascop şi altele;

 

c) auditive: instructaje, conferinţe, expuneri, consultaţii, dezbateri, concursuri, casete audio etc.;

 

d) practic-aplicative: exerciţii, aplicaţii, demonstraţii şi antrenamente executate la locul de muncă sau în poligoane amenajate.

 

La alegerea mijloacelor se va avea în vedere asigurarea caracterului intensiv al activităţii de instruire.

 

Instructajele în domeniul situaţiilor de urgenţă se fac pe baza unor materiale scrise (proceduri) întocmite de persoanele desemnate şi aprobate de conducătorul instituţiei.

 

Baza materială şi documentară necesară în vederea desfăşurării şi verificării instructajelor cuprinde:

 

a) legislaţia specifică în vigoare;

 

b) manuale şi cursuri de specialitate;

 

c) standarde;

 

d) cărţi, broşuri, cataloage, pliante, reviste;

 

e) filme, diapozitive;

 

f) afişe, panouri grafice, fotomontaje;

 

g) machete, mostre de diapozitive şi instalaţii;

 

h) teste de verificare.

 

Cerinţe privind materialele necesare pentru instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă

 

      La realizarea materialelor de instruire în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se va ţine seama în principal de următoarele cerinţe:

 

  I. Cerinţe generale:

 

  a) conţinutul materialelor va fi în concordanţă cu bazele teoretice ale activităţii de apărare împotriva incendiilor şi management al situaţiilor de urgenţă, corelate cu legislaţia specifică în vigoare;

 

  b) realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;

 

  c) conţinutul şi realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregătire al subiecţilor cărora li se adresează.

 

  II. Cerinţe specifice pentru cursuri şi manuale:

 

  a) să fie elaborate în baza unei documentaţii bibliografice actualizate;

 

  b) să folosească terminologia specifică domeniului situaţiilor de urgenţă;

 

  c) redactarea să fie clară, concisă, fără formulări şablon;

 

  d) cunoştinţele să fie expuse în mod sistematic, într-o ordine logică;

 

  e) gradul de abstractizare să fie în concordanţă cu nivelul de pregătire a persoanelor cărora li se adresează;

 

  f) structura materialelor să asigure o alternativă şi un raport optim între cunoştinţele teoretice şi practice corespunzătoare nivelului de pregătire a personalului căruia îi sunt adresate;

 

  g) să cuprindă ilustraţii şi desene, ideograme şi tabele.

 

  III. Cerinţe specifice pentru afişe:

 

  a) grafica să fie simplă, accentuându-se elementele principale ale temei şi suprimându-se detaliile nesemnificative;

 

  b) textul să fie concis şi vizibil de la 4-5 m distanţă.

 

  IV. Cerinţe specifice pentru filme:

 

  a) scenariul să asigure perceperea corectă şi clară a mesajului;

 

  b) imaginea şi sonorul să fie clare şi sugestive;

 

  c) formele de prezentare să reprezinte filmări reale şi animaţie;

 

  d) durata proiecţiei să fie de 10-20 de minute.

 

  V. Cerinţe specifice pentru teste de verificare:

 

  a) să cuprindă un număr suficient de întrebări-problemă din materialul de instruire utilizat;

 

  b) întrebările să fie formulate într-o formă clară şi concisă, astfel încât să permită un răspuns scurt care să necesite cât mai puţin timp pentru scris;

 

  c) să fie însoţite de sistemul de cotare, grile de verificare şi instrucţiuni de completare.         

 

8.2.      Documente utilizate:

 

- Fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă

 

8.3.Resurse necesare:

 

8.3.1. Resurse material: birotică, computere; reţea internet; copiator; imprimantă; telefoane, fax-uri pentru legături operative cu alte compartimente şi cu structuri din afara instituţiei; papetărie şi tipizate; autovehicule.

 

8.3.2.   Resurse umane : Comisia Situații de Urgență; Director.

 

8.3.3.   Resurse financiare - Conform bugetului aprobat pentru anul în curs.

 

8.4.      Modul de lucru

 

 

      Cerinţe specifice şi categorii de instructaje

 

Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează prin instructaje şi prin participarea la cursuri, aplicaţii, exerciţii practice şi antrenamente, în funcţie de tipurile de risc specifice.

 

      Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este obligatorie şi trebuie să aibă un caracter permanent şi susţinut în timpul desfăşurării procesului de producţie şi la locul de muncă.

 

Directorul are obligaţia să asigure instruirea întregului personal angajat în muncă, în raport cu nivelul de pregătire al salariaţilor şi în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de fiecare unitate.

 

      Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la angajare şi periodic şi se realizează prin următoarele categorii de instructaje:

 

  a) instructajul introductiv general;

 

  b) instructajul specific locului de muncă;

 

  c) instructajul periodic;

 

  d) instructajul pe schimb, acolo unde situaţia o impune;

 

  e) instructajul special pentru lucrări periculoase;

 

  f) instructajul la recalificarea profesională;

 

  g) instructajul pentru personalul din afara instituţiei.

 

      Instructajul introductiv general

 

      Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la:

 

  a) conţinutul actelor normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă şi activitatea de apărare împotriva incendiilor, precum şi actele normative specifice profilului instituţiei;

 

  b) managementul situaţiilor de urgenţă şi modul de organizare a activităţii de apărare împotriva incendiilor la nivelul instituţiei;

 

  c) mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor cu care sunt echipate construcţiile, instalaţiile, amenajările şi modul de utilizare a acestora, precum şi mijloacele tehnice existente şi planificarea resurselor pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă;

 

  d) formele şi metodele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor;

 

  e) modul de acţiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi în cazul observării şi anunţării unui incendiu;

 

  f) acţiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.

 

 La instructajul introductiv general participă următoarele categorii de persoane:

 

  a) nou-angajaţii în muncă, indiferent de durata sau de forma contractului de muncă;

 

  b) salariaţii transferaţi de la o unitate la alta sau detaşaţi în unitatea respectivă;

 

  c) lucrătorii sezonieri, temporari sau zilieri;

 

  d) studenţii şi elevii din şcoli şi licee aflaţi în practică de specialitate.

 

Instructajul introductiv general se desfăşoară cu grupe compuse din cel mult 20 de persoane. Durata instructajului introductiv general se stabileşte prin reglementări interne, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, complexitatea procesului tehnologic, riscul de incendiu şi/sau de explozie, nivelul de risc rezultat din clasificarea unităţilor din punct de vedere al protecţiei civile, precum şi de nivelul de pregătire al participanţilor, dar nu poate fi mai mică de 8 ore.

 

      Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileşte un nivel minim de cunoştinţe necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe bază de teste asupra cunoştinţelor acumulate. Persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe stabilit pentru instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de muncă.

 

  Instructajul specific locului de muncă

 

      Instructajul specific locului de muncă se execută individual, după instructajul introductiv general, de către şeful locului de muncă respectiv.

 

La efectuarea instructajului specific locului de muncă se urmăreşte să se asigure participanţilor cunoştinţe referitoare la:

 

  a) caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor, materialelor şi produselor utilizate la locul de muncă;

 

  b) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale de incendiu şi/sau de explozie specifice locului de muncă, măsurile de prevenire a acestora;

 

  c) descrierea, funcţionarea, monitorizarea şi modul de intervenţie la instalaţiile şi sistemele de siguranţă ale maşinilor şi utilajelor de la locurile de muncă, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice;

 

  d) descrierea, funcţionarea, amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor;

 

  e) concepţia de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi conţinutul documentelor operative de răspuns;

 

  f) sarcini specifice pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă, cauzelor potenţiale de incendiu şi realizarea măsurilor specifice de protecţie civilă.

 

      Instructajul specific locului de muncă se efectuează şi în următoarele cazuri:

 

  a) când un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de muncă;

 

  b) când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;

 

  c) la reluarea activităţii după producerea unui incendiu, explozii sau situaţii de urgenţă;

 

      Durata instructajului specific locului de muncă este stabilită în funcţie de complexitatea activităţii desfăşurate (construcţii, instalaţii şi utilaje tehnologice) şi nu poate fi mai mică de 8 ore. Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de muncă sunt urmate în mod obligatoriu de demonstraţii practice.

 

      Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai după verificarea acestora pe bază de teste cu privire la nivelul de însuşire a cunoştinţelor necesare.

 

      Instructajul periodic

 

      Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi pe o durată de cel puţin două ore şi are ca scop împrospătarea, completarea şi detalierea cunoştinţelor dobândite prin instructajul introductiv general şi prin instructajul specific locului de muncă.

 

Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire, aprobate de director.

 

Tematica orientativă anuală de instruire, adaptată fiecărei categorii de salariaţi, se structurează de regulă astfel:

 

  a) actele normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă, activitatea de apărare împotriva incendiilor şi activitatea de protecţie civilă;

 

  b) obligaţiile generale şi specifice ce revin fiecărei categorii de salariaţi;

 

  c) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale (riscurile) de incendiu şi/sau explozie specifice; normele, regulile şi măsurile de prevenire a acestora;

 

  d) descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a instalaţiilor şi sistemelor de protecţie destinate prevenirii avariilor tehnologice şi incendiilor;

 

  e) modul de acţiune a salariaţilor în cadrul serviciilor de urgenţă şi în sprijinul acestora pentru realizarea intervenţiei operative şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.

 

      Tematica orientativă se adaptează şi se completează pe parcursul anului, dacă este cazul, de către cei care execută instruirea, cu concluziile şi învăţămintele rezultate din:

 

  a) controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale şi îndeplinirea sarcinilor stabilite;

 

  b) natura, frecvenţa şi amploarea incendiilor, exploziilor şi altor situaţii de urgenţă produse pe raza teritorială a unităţii sau în sectoare de activitate similare;

 

  c) modificări ale legislaţiei specifice.

 

      În graficul anual de instruire se menţionează periodicitatea instructajelor şi se precizează zilele în care acestea se execută eşalonat, pe locuri de muncă şi categorii de salariaţi.

 

Intervalul de timp între două instructaje periodice se stabileşte de conducerea instituţiei publice în funcţie de specificul condiţiilor de muncă din unitatea respectivă, cu respectarea următoarelor termene:

 

  - cel mult o lună (30 de zile), pentru personalul cu funcţii de execuţie sau operative, care sprijină serviciile de urgenţă (structurile de răspuns) în cazul producerii situaţiilor de urgenţă;

 

  - 1-3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate, maşini, utilaje şi instalaţii tehnologice (tehnicieni, maiştri, subingineri, ingineri), precum şi pentru analişti, cercetători şi personalul din laboratoare;

 

  - 3-6 luni, pentru personalul auxiliar din secţiile şi sectoarele de producţie, control tehnic, cercetare, proiectare, de întreţinere şi reparaţii, investiţii, transporturi, precum şi pentru cel care lucrează în instituţii publice;

 

  - 1-6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuţii de organizare, conducere şi control (şefi de secţii, ateliere, instalaţii, depozite etc.), pentru cel din conducerea instituţiei, precum şi pentru cel din structura autorităţilor publice locale.

 

      Pe timpul desfăşurării instructajului periodic se pune accent pe demonstraţiile practice, salariaţii fiind angrenaţi în executarea unor operaţiuni specifice.

 

Verificarea persoanelor instruite privind cunoştinţele însuşite şi deprinderile formate în timpul instructajului periodic se face prin sondaj, insistându-se de fiecare dată pentru clarificarea problemelor şi eliminarea deficienţelor constatate.

 

Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip chestionar asupra nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a făcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-se în fişa individuală de instructaj.

 

Instructajul periodic se face de către persoanele desemnate de conducătorii instituţiilor, astfel:

 

  a) pentru personalul de execuţie, de către conducătorul locului de muncă respectiv;

 

  b) pentru personalul încadrat pe funcţii tehnice şi administrative din sectoarele de producţie şi din compartimentele de cercetare, proiectare, întreţinere, reparaţii, controlul calităţii, aprovizionare tehnico-materială şi desfacere, de către şefii compartimentelor respective;

 

  c) pentru şefii de secţii, sectoare, compartimente funcţionale şi şefii de departamente, de către conducătorul tehnic.

 

      Instructajul pe schimb

 

Instructajul pe schimb se execută la intrarea în schimbul de lucru, cu salariaţii care desfăşoară activităţi în locuri de muncă cu risc major din punctul de vedere al existenţei factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. Durata acestui instructaj nu va depăşi 10-15 minute.

 

      Instructajul pe schimb se efectuează de regulă pentru atenţionarea salariaţilor din tura de serviciu asupra principalelor reguli şi măsuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă, pe baza identificării tipurilor de risc existente şi ţinând cont de constatările anterioare, precum şi de operaţiunile sau lucrările care se execută pe timpul schimbului respectiv.

 

      Instructajul pe schimb se efectuează de conducătorul locului de muncă, execuţia consemnându-se sub semnătură în registrul de predare-primire a schimbului de lucru.

 

      Instructajul special pentru lucrări periculoase

 

      Instructajul special pentru lucrări periculoase se execută înainte de începerea unor lucrări în timpul cărora pot apărea situaţii generatoare de incendiu din cauza manifestării unor surse specifice de aprindere sau a creării unor atmosfere potenţial explozive ori se poate favoriza producerea unor situaţii de urgenţă.

 

      Lucrările care fac obiectul unui astfel de instructaj se referă în principal la:

 

  a) executarea unor operaţiuni de manevră ori de comandă a unor instalaţii sau utilaje tehnologice de importanţă ori intervenţia asupra acestora, a căror operare greşită poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii, calamităţi naturale ori a altor situaţii de urgenţă;

 

  b) lucrări de reparaţii sau de întreţinere, distrugerea unor deşeuri sau reziduuri periculoase pentru viaţa oamenilor sau pentru mediu;

 

  c) prelevarea de probe din recipiente sau instalaţii care conţin substanţe periculoase.

 

  d) lucrări de sudare;

 

  e) lucrări de tăiere sau lipire cu flacără;

 

  f) lucrări care pot provoca scântei mecanice;

 

  g) lucrări care pot provoca scântei şi arcuri electrice sau scurtcircuite;

 

  h) lucrări de topire a bitumului sau asfaltului;

 

  i) lucrări de curăţare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau conductoare electrice;

 

  j) lucrări la care se utilizează foc deschis (dezgheţări, decongelări, aprinderea cuptoarelor tehnologice, cazanelor etc.);

 

  k) punerea ori repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice care prezintă risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;

 

  l) aplicarea unor materiale de protecţie din care se pot degaja cu uşurinţă vapori şi gaze inflamabile şi/sau explozive;

 

  m) curăţarea interioară a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare în care au fost stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile etc.;

 

  n) depozitarea, manipularea şi transportul de substanţe/materiale periculoase;

 

  o) spectacole cu foc deschis/jocuri de artificii.

 

Instructajul special pentru lucrări periculoase se efectuează astfel:

 

  a) privind tehnologia de execuţie, de către conducătorul formaţiei de lucru;

 

  b) privind condiţiile tehnologice, de către conducătorul locului de muncă.

 

Efectuarea instructajului special pentru lucrări periculoase se consemnează, după caz, în autorizaţia de execuţie a lucrării, registrul de tură sau în fişele individuale.

 

      Instructajul la recalificarea profesională

 

   Instructajul la recalificarea profesională se desfăşoară cu toate categoriile de salariaţi care au parcurs un astfel de curs de formare profesională, definit conform legislaţiei specifice.

 

      La stabilirea problematicii pentru instructajul de recalificare profesională, a persoanelor care îl efectuează, a duratei necesare şi a modului de verificare a însuşirii cunoştinţelor se vor avea în vedere următoarele:

 

  a) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în acelaşi loc de muncă în care au lucrat şi înainte de conversia profesională, şeful locului de muncă va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de muncă pe care le apreciază că sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de muncă pe care le au de îndeplinit;

 

  b) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în alt loc de muncă din cadrul aceleiaşi instituţii în care au fost angajate şi înainte de recalificarea profesională, inclusiv pentru cele recrutate din rândul şomerilor după formarea profesională;

 

  c) în cazul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul altei instituţii, acestea se consideră nou-angajate.

 

      Instructajul pentru personalul din afara instituţiei

 

      Instructajul pentru personalul din afara instituţiei se desfăşoară cu persoanele care execută temporar activităţi în locurile din incinta instituţiei respective unde sunt prezenţi factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, după cum urmează:

 

  a) personalul societăţilor comerciale de construcţii-montaj şi instalaţii;

 

  b) personalul societăţilor comerciale de reparaţii, revizii, întreţinere şi de service;

 

  c) personalul care efectuează transport de materiale periculoase;

 

  d) personalul de pază aparţinând altor societăţi comerciale sau firme specializate;

 

  e) vizitatori în grup de minimum 5 persoane.

 

      Locurile din incinta instituţiei pentru care se execută instructajul pentru personalul din afara instituţiei se stabilesc prin act de autoritate al conducătorului instituţiei publice.

 

      Instructajul pentru personalul din afara instituţiei, care se află pentru o durată determinată în incinta acesteia în scopul îndeplinirii unor activităţi solicitate de conducerea instituţiei, se efectuează, după caz, de cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor sau de personalul de specialitate în domeniul protecţiei civile ori de şeful locului de muncă respectiv, în cadrul căruia este prevăzut un asemenea instructaj.

 

      Problematica instructajului constă în:

 

  a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile de persoane prevăzute lit. a) şi b);

 

  b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de muncă pentru categoriile de persoane prevăzute la lit. c) şi d);

 

  c) prezentarea unei proceduri special întocmite pentru persoanele prevăzute la lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar (în maximum 15 minute) asupra principalelor reguli de prevenire pe care trebuie să le respecte şi sunt atenţionate asupra pericolelor existente în anumite locuri de pe traseul parcurs în incinta instituţiei.

 

      Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara instituţiei se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conţine problematica prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnătura persoanelor instruite.

 

      Înregistrarea şi confirmarea instructajului

 

      Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire.

 

      Fişele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la procedură operațională.

 

      După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală.

 

După completare, fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă se semnează de persoana instruită şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instructajul.

 

Prin semnătură persoana instruită demonstrează participarea la instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării persoanei instruite, că aceasta şi-a însuşit cunoştinţele.

Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fişelor individuale de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru personalul din subordine.