DOCUMENTE DE REFERINȚĂ (REGLEMENTĂRI) APLICABILE ACTIVITĂȚII PROCEDURALE
- Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – OMENCS 5079/2016
- Ordin pentru aprobarea Statutului Elevului / OMENCS nr. 4742/2016
- Regulamentul intern al unității
- Legea Educației Naționale Nr. 1/2011
- ORDIN nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 emitenți: MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VÂRSTNICE Nr. 1985 din 4 octombrie 2016. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Nr. 1306 din 17 noiembrie 2016 și MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE Nr. 5805 din 23 noiembrie 2016 Publicat în Monitorul Oficial nr. 1019 din 19 decembrie 2016.
Având în vedere:
- Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului, republicată, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății, versiunea pentru copii și tineri, denumită în continuare CIF-CT adoptată de Organizația Mondială a Sănătății în anul 2007 și validată de România în anul 2012, de către Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
În temeiul:
- Art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare;
- Art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare;
- Art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, cu modificările și completările ulterioare.
DEFINIȚII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAȚI
Definiții:
|
Nr. crt. |
Termenul |
Definiția și/sau, daca este cazul, actul care definește termenul |
|
1. |
Control intern |
Ansamblul politicilor și procedurilor concepute și implementate de către managementul și personalul entității publice, în vederea furnizării unei asigurări rezonabile pentru: atingerea obiectivelor entității publice într-un mod economic, eficient și eficace; respectarea regulilor externe și a politicilor și regulilor managementului; protejarea bunurilor și a informațiilor; prevenirea și depistarea fraudelor și greșelilor; calitatea documentelor de contabilitate și producerea în timp util de informații de încredere, referitoare la segmentul financiar și de management. |
|
2. |
Asigurarea calității |
Parte a managementului calității, concentrată pe furnizarea încrederii că cerințele referitoare la calitate vor fi îndeplinite. |
|
3. |
Proces |
Ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente de intrare în elemente de ieșire. |
|
4. |
Procedură/regulament/ instrucțiune de lucru |
Prezentarea formalizată, în scris, a tuturor pașilor ce trebuie urmați, a metodelor de lucru stabilite și a regulilor de aplicat în vederea realizării activității, cu privire la aspectul procesual. |
|
5. |
Ediție a unei proceduri operaționale |
Forma inițială sau actualizată, după caz, a unei proceduri operaționale, aprobată și difuzată. |
|
6. |
Revizia în cadrul unei ediții |
Acțiunile de modificare, adăugare, suprimare sau altele asemenea, după caz, a uneia sau a mai multor componente ale unei ediții a procedurii operaționale, acțiuni care au fost aprobate și difuzate. |
|
7. |
Compartimentul |
Subdiviziune organizatorică formată din gruparea, pe baza unor criterii obiective, a unui număr rațional de sarcini aflate sub o autoritate unică, în cadrul căreia se realizează, în mod permanent, un ansamblu relativ omogen de sarcini, necesitând cunoștințe specializate de un anumit tip și utilizarea unor metode și tehnici adecvate. |
|
8. |
Dificultati de invatare |
Desi au aptitudini pentru anumite domenii, acesti elevi au randament inegal si deseori nu pot fi incadrati in clase obisnuite: lipsa organizarii, socializare dificila, predispunere la accidente, adaptare dificila la schimbari, hiperactivitate sau letargie, lipsa atentiei. |
|
9. |
Copii cu cerinte educative speciale |
Desemneaza necesitatile educationale complementare obiectivelor generale ale educatiei scolare, necesitati care solicita o scolarizare adaptata particularitatilor individuale si/sau caracteristice unei deficiente (ori tulburari de invatare), precum si o interventie, prin reabilitare/recuperare corespunzatoare. Reprezintă necesități educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației, adaptate particularitățilorindividuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe/afectări sau dizabilități sau tulburări/dificultăți de învățare, precum și o asistență complexă (medicală, socială, educațională etc.). |
|
10. |
Facilitator |
Facilitatorul este persoana care participă la cursurile școlare alături de un minor cu handicap grav. El poate fi unul dintre părinți, asistentul personal pentru copiii cu grad de handicap grav, o persoană numită de părinți față de care copilul are dezvoltată o relație de atașament sau un specialist recomandat de părinți/reprezentant legal. Numirea de către părinţi/reprezentantul legal a unui facilitator se face în urma includerii acestuia în planul de abilitare-reabilitare, respectiv planul de servicii psihoeducaţionale. Includerea facilitatorului în plan se face la solicitarea părinţilor/reprezentantului sau la recomandarea unui specialist. |
|
11. |
Abilitarea și reabilitarea |
Reprezintă acele măsuri eficiente și adecvate, personalizate, inclusiv prin punerea la dispoziție a produselor sau tehnologiilor asistive/de sprijin și prin sprijinul reciproc între persoane cu aceleași probleme, pentru a permite persoanelor cu dizabilități să obțină și să își mențină maximum de autonomie, să își dezvolte pe deplin potențialul fizic, mintal, social, educațional și profesional și să realizeze o deplină integrare și participare în toate aspectele vieții sau să își mențină, îmbunătățească și să își crească calitatea vieții. Se promovează sintagma abilitare-reabilitare, cu distincția că abilitarea se referă la formarea de abilități prin mecanisme de compensare, în cazul funcțiilor care numai pot fi recuperate, cum este situația copiilor cu dizabilități congenitale sau dobândite precoce. Reabilitarea, în acest caz, reprezintă un concept mai larg decât cel de reabilitare medicală. |
|
12. |
Barierele |
Sunt factorii din mediul unei persoane care, prin absență sau prezență, limitează funcționarea și creează dizabilitatea. |
|
13. |
Deficiențele/afectările |
Sunt probleme ale funcțiilor sau structurilor corpului, ca deviațiesemnificativă sau pierdere. Acest concept nu se suprapune peste conceptul de boală sau afecțiune, ci reprezintă consecința funcțională a acestora. De asemenea, acest concept nu se suprapune nici peste conceptul de dizabilitate și nici peste conceptul de CES.Se folosește sintagma deficiență/afectare pentru a evidenția echivalența acestora. Deficiențele/afectările pot fi temporare sau permanente, evolutive, regresive sau staționare, intermitente sau continue. Aprecierea deficiențelor/afectărilor se face prin aplicarea criteriilor medicale de încadrare în grad de handicap. |
|
14. |
Dizabilitatea |
Este un concept care cuprinde deficiențele/afectările, limitările de activitate și restricțiile de participare. Acest termen denotă aspectele negative ale interacțiunii dintre individul, copilul sau adultul care are o problemă de sănătate și factorii contextuali în care se regăsește, respectiv factorii de mediu și factorii personali.Aprecierea dizabilității se face prin aplicarea criteriilor biopsihosociale de încadrare în grad de handicap. Termenul de dizabilitate este echivalent cu termenul de handicap, dar nu toți copiii cu dizabilități sunt încadrați în grad de handicap, acesta din urmă fiind acordat numai la solicitarea părinților/reprezentantului legal. |
|
15. |
Educația incluzivă |
Se referă la un sistem de educație deschis tuturor copiilor și fiecăruia în parte. Educația incluzivă înseamnă, de asemenea, un proces de identificare, diminuare și eliminare a barierelor care împiedică învățarea din școală și din afara școlii, deci de adaptare continuă a școlii la copii. |
|
16. |
Evaluarea funcționării, dizabilității și CES la copii |
Este un proces complex, unitar, continuu și multidimensional, realizat într-un timp rezonabil, ce are drept scop identificarea condițiilor de sănătate, a dificultăților de învățare și dezavantajelor sociale, dar și a potențialului său de dezvoltare și a abilităților care stau la baza planificării cât mai de timpuriu a beneficiilor, serviciilor și programelor de intervenții personalizate de abilitare/reabilitare. Acest proces include și evaluarea și reevaluarea impactului măsurilor aplicate asupra copilului. |
|
17. |
Necesitățile educaționale suplimentare care definesc CES |
Reprezintă nevoi identificate și observate, în dinamica dezvoltării copilului, de cadrul didactic care lucrează direct cu copilul, profesorul itinerant și de sprijin, alte cadre didactice, personalul serviciului de evaluare și orientare școlară și profesională, precum și de medicul de specialitate care pune dagnosticul potențial generator de deficiență/afectare și /sau dizabilitate sau diagnosticul de tulburare/dificultate de învățare. Necesitățile educaționale suplimentare pot fi: adaptare curriculară realizată de profesorul itinerant și de sprijin împreună cu cadrele didactice, strategii didactice diferențiate prin utilizare de fișe de lucru și fișe de evaluare individualizate, demers didactic individualizat/personalizat |
|
18. |
Plan de servicii individualizat (PSI) |
Reprezintă un instrument de planificare a serviciilor psihoeducaționale și a intervențiilor necesare asigurării dreptului la educație, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor/elevilor/tinerilor orientați școlar și profesional de COSP . |
|
19. |
Plan de intervenție personalizat (PIP) |
Reprezintă instrumentul de proiectare și implementare a activităților educațional-terapeutice, utilizat pentru eficientizarea activităților de intervenție și atingerea finalităților prevăzute în planul de servicii individualizat |
|
20. |
Plan educațional individualizat (PEI) |
Instrumentul de organizare și realizare coordonată și coerentă a procesului educațional pentru elevul școlarizat la domiciliu sau în spital, elaborat și revizuit de către cadrele didactice din unitatea de învățământ rezidențială-care predau la clasa organizată în spital. |
|
21. |
Adaptarea curriculară |
Orice măsură prin care se accesibilizează curriculumul naţional în raport cu nevoile speciale/cerinţele educaţionale speciale ale elevilor. În acest context se pot stabili mai multe niveluri de adaptare, de la adaptarea contextului fizic, a metodelor de predare şi până la adaptarea conţinuturilor şi a cerinţelor curriculare. |
Abrevieri:
|
Abrevierea |
Termenul abreviat |
|
CA |
Consiliul de Administrație |
|
CEAC |
Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității |
|
CSCIM |
Comisia pentru monitorizarea, coordonarea și îndrumarea metodologică a dezvoltării sistemului de control intern/managerial |
|
ISJ |
Inspectoratul Școlar Județean |
|
PDI |
Plan de Dezvoltare Instituțională |
|
CES |
Cerințe Educaționale Speciale |
|
RCSE |
Responsabil de Caz Servicii Psihoeducaționale |
|
PSI |
Plan de servicii individualizat |
|
PIP |
Plan de intervențiepersonalizat |
|
PEI |
Plan educațional individualizat |
DESCRIEREA PROCEDURII
GENERALITĂȚI
1. Dispozițiile prezentei proceduri se aplică tuturor profesioniștilor /cadrelor didactice din unitățile de învățământ de stat sau particular care interacționează cu copii cu dizabilități și /sau CES, precum și părinților/reprezentanților legali ai acestora.
2. În textul prezentei proceduri, prin sintagma „copii cu CES” se înțelege copii/elevi/tineri cu CES.
3.Părinții sau alte persoane pot însoți elevii la cursuri, dacă aceștia au cerințe educaționale speciale și/sau dizabilitați. În conformitate cu prevederile art. 63 din ordinul comun n.r 1985/1305/5805/2016, inițiat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării, de aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale, copiii cu cerințe educaționale speciale și încadrați în grad de handicap grav cu însoțitor pot beneficia de măsurile de sprijin pentru promovarea educației incluzive, formulate de managerul de caz/responsabilul de caz de servicii psihoeducaționale cu consultarea autorității locale de care aparține unitatea de învățământ, SPAS, unității de învățământ, IȘJ și a organizațiilor neguvernamentale, una dintre aceste măsuri fiind prezența facilitatorului, numit în literatura de specialitate shadow, alături de copil, în unitatea de învățământ.
4. Fiecare unitate de învățământ în care se află copii cu dizabilitățiț și/sau CES include în regulamentul deorganizare și funcționare proceduri privind aprobarea prezenței facilitatorilor înunitatea de învățământ, precum și modul de organizare a activității acestora. Facilitatorul poate fi unul dintre părinți, asistentul personal, pentru copiii cu grad de handicap grav, sau o persoană numită/recomandată de părinți/reprezentantul legal provenind din cadrul unor organizații neguvernamentale, universități, alte instituții, cu care unitatea de invățământ încheie acorduri în acest sens. Includerea facilitatorului în plan se face fie la solicitarea părinților/reprezentantul legal, fie la recomandarea unui profesionist, inclusiv din cadrul echipei multidisciplinare care participă la elaborarea PSI, cu acordul părinților/reprezentantului legal. Pentru copiii cu grad de handicap grav cu asistent personal, părinții /reprezentantul legal asigurăobligatoriu facilitator. Facilitator-ul poate fi unul dintre părinți, asistentul personal sau însoțitorul, pentru copiii cu grad de handicap grav, o persoană numită de părinți și față de care copilul are dezvoltată o relație de atașament, un specialist recomandat de părinți sau reprezentantul legal, un specialist numit de părinți din organizații, universități, alte instituții cu care unitatea de învățământ are încheiate acorduri.
Un facilitator poate avea grijă de mai mulți copii cu dizabilități și, sau, CES în aceeași clasă.
Facilitatorul poate să însoțească elevul atât la ore, cât și în timpul pauzelor, în funcție de gravitatea diagnosticului.
5. Unitățile de învățământ care școlarizează elevi cu dizabilități includ în regulamentul de organizare și funcționare proceduri privind aprobarea prezenței facilitatorului în unitatea de învățământ, precum și modul de organizare a activității acestuia.
Art.1. În vederea organizării activității persoanelor care însoțesc elevii cu CES în cadrul activităților școlii în urma deciziei CA:
a) Completarea Regulamentelor elaborate în școală, după caz, cu specificațiile necesare implementării prezentei proceduri;
b) Atașarea la Contractele cu familia, în cazul elevilor cu CES a Anexei nr. 1 la prezenta procedură ( Anexei nr. 16 la Ordinul Nr. 1985/1305/5805/2016).
c) Completarea de cereri, conform Anexei nr. 2 a procedurii, de către, de către familiile/reprezentanții legali ai elevilor cu CES care necesită/solicită admiterea facilităților în cadrul activităților școlii;
d) Semnarea, de către persoanele desemnate ca facilitatori, a unor fișe de sarcini, conținând obligațiile de lucru ale acestora pe parcursul prezenței lor în școală;
e) Păstrarea documentelor originale de la Art. 1 alin b), c), d) la portofoliile educaționale ale elevilor și înmânarea câte unui rând de exemplare, în copie, către responsabilii de caz servicii psihoeducaționale (RCSE) și către părinții/ reprezentanții legali solicitați.
f) Eliberarea unor permise avizate, nominale, de intrare în școală, pentru facilitatorii aprobați în CA și transmiterea listelor acestora către profesorii de serviciu.
Art. 2. Cadrele didactice și reprezentanții legali ai copiilor
a) RCSE (profesorii pentru învățământ preșcolar sau primar, profesorii diriginți de la clasele integratoare sau profesorii itineranți/ de sprijin, după caz) includ referirile privind facilitatorul în Planurile de servicii individualizate ale elevilor care necesită/ solicită acest tip de sprijin.
b) RCSE informează părinții elevilor cu CES, integrați în clasele pe care le conduc, cu privire la conținutul Planurilor de servicii individualizate și la prevederile procedurale.
c) (1) Părinții/Reprezentanții legali ai elevilor cu CES încadrați în grad de handicap GRAV cu asistent personal sunt obligați conform legislației, să nominalizeze un facilitator și să completeze documentele procedurii.
(2) Părinții/Reprezentanții legali ai elevilor cu CES neîncadrați în grad de handicap GRAV cu asistent personal pot solicita aprobarea de către școală a unui facilitator, în măsura în care familia și echipa de caz consideră necesară și benefică prezența acestuia alături de elevul integrat.
(3) Solicitanții pot nominaliza mai mult de un facilitator, dacă programul de lucru nu poate fi asigurat de o singură persoană. În acest caz, se va completa câte o cerere pentru fiecare persoană desemnată ca facilitator.
(4) În cazul în care se schimbă facilitatorul sau se adaugă un nou facilitator, familia înaintează în cel mai scurt timp o nouă cerere, care va intra urgent în procesul de aprobare în cadrul CA.
(5) Conform prevederilor metodologice, poate fi desemnat un facilitator pentru 2-3 elevi integrați colegi de clasă, dacă familiile/ reprezentanții legali optează pentru această variantă.
d) RCSE răspunde de completarea documentelor specificate la Art. 1 alin. b), c) și d) din cadrul procedurii.
e) RSCE înaintează către CA, spre aprobare, cererile completate de părinți.
f) RSCE păstrează la portofoliul elevului integrat copiile documentelor de la Art. 1 alin. b), c), d).
g) În cadrul întâlnirilor de lucru dintre diferitele persoane și categorii profesionale în care se dezbat probleme legate de un copil care beneficiază de facilitator, se va aborda și analiza activitatea facilitatorului.
h) (1) Încetarea colaborării cu facilitatorul desemnat, dacă face obiectivul deciziei familiei/ reprezentantului legal sau a persoanei desemnate, dare loc fără intervenția școlii.
(2) Dacă, în cadrul activității, se constată că facilitatorul desemnat nu își îndeplinește rolul, RSCE analizează situația și informează familia. În cazul în care facilitatorul creează perturbări majore ale activității clasei, se poate decide, în cadrul CA, revizuirea și informarea familiei cu privire la rezoluția adoptată.
Art. 3. Durata
a) Valabilitatea documentelor specificate la Art. 1 alin b), c), d), completate nominal, este pentru întreg ciclul de învățământ, până la absolvire sau până are loc un transfer al elevului, după caz.
b) În cazul în care se produce încetarea colaborării cu facilitatorul nominalizat, familia notifică RSCE cu privire la acest aspect, iar RSCE informează CA și consiliul profesoral al clasei în acest sens.
RESPONSABILITĂȚI
Directorul
- Asigură resursele necesare desfășurării activității.
- Asigură îndeplinirea de către CA a formalităților necesare
RSCE
- Îndrumă și monitorizează activitatea facilitatorului.
- Informează familia și CA cu privire la activitatea facilitatorului.
- Culege date cu privire la gradul de satisfacție, de la toate categoriile implicate, după caz.
- identifică serviciile şi intervenţiile necesare, precum şi termenele de realizare în acord cu rezultatele evaluărilor;
- identifică capacitatea şi resursele de care dispune unitatea de învăţământ, familia şi comunitatea pentru a pune în practică planul;
- se asigură că serviciile şi intervenţiile recomandate răspund nevoilor reale şi priorităţilor copilului şi ale familiei sale;
- se asigură că familia şi copilul au acces efectiv la serviciile şi intervenţiile recomandate;
- identifică persoanele responsabile în furnizarea serviciilor şi intervenţiilor, trecând în plan numele complet şi datele de contact ale acestora
- mediază relaţia dintre părinţi/reprezentant legal şi profesionişti atunci când este cazul;
- organizează şedinţe de lucru cu profesioniştii sau întâlniri cu familia pentru identificarea soluţiilor de remediere atunci când este cazul;
- evaluează gradul de satisfacţie a beneficiarului şi al familiei sale cu privire la progresele realizate de copil şi modul de implementare a planului.
Cadrele didactice de la clasele integratoare și specialiștii din serviciile specializate
- Creează condițiile necesare prezenței facilitatorului lângă elevul integrat.
- Colaborează cu facilitatorul în cadrul activităților școlare de orice tip, la care participă elevul integrat.
- participă la evaluarea complexă a copilului;
- realizează adaptarea curriculară, în funcție de nevoile de învățare ale copilului;-realizeză, în echipă multidisciplinară, Planul se intervenție individualizat;
- desfășoară activitate didactică adaptată nevoilor elevului cu CES;
- propun responsabilului de servicii psihoeducaționale revizuirea PSI;
- colaboreză cu echipa de specialiști cu responsabilități în educația copilului cu CES și cu familia acestuia;
- realizează evaluarea psihopedagogică, prin observare la clasă a elevului timp de 6 luni consecutive, pe parcursul aceluiaşi an şcolar, în vederea depistării precoce a tulburărilor de învățare pe baza instrumentelor metodologice pentru identificarea elevilor cu risc de a fi diagnosticaţi cu tulburări specifice de învăţare;
- semnalează părintelui/tutorelui/reprezentantului legal, profesorului psiholog, profesorului de sprijin, logopedului, profesorului consilier şcolar întârzierile în achiziţia abilităţilor şcolare ale elevului împreună cu recomandarea efectuării unei evaluări complexe, dacă este cazul.
Familia/ Reprezentanții legali
- Selectează și nominalizează facilitatorii.
- Îndeplinește formalitățile necesare.
- Informează în timp util cu privire la schimbările intervenite.
Facilitatorul:
a) supravegherea și îngrijirea copilului în timpul orelor de curs, în pauze și în cursulactivităților extrașcolare;
b) facilitarea relației copilului cu colegii, în timpul orelor de curs și în pauze;
c) facilitarea relației copilului cu cadrul didactic, în timpul orelor de curs;
d) sprijin la efectuarea exercițiilor predate, în timpul orelor de curs;
e) colaborarea cu cadrul didactic de la clasă, cu profesorul itinerant și de sprijin și cu altecadre didactice și profesioniști din școală;
f) facilitarea relației cu colegii și profesorii în cursul activităților extrașcolare;
g) colaborarea cu părinții/reprezentanții legali.
MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN ETAPA DE EVALUARE
1. Orice profesionist/cadru didactic care interacționează cu un copil care prezintă suspiciuni privindprezența unei posibile dizabilități și /sau CES are obligația de a informa în scris familia acestuia asupra situației suspectate și de a semnala situația acestuia DGASPC de domiciliu în vederea declanșării procedurii deevaluare inițială, astfel încât acesta să beneficieze de diagnostic precoce și intervenție timpurie. Informarea în scris se face cu avizul directorului unității de învățământ la careeste înscris copilul.
2. La solicitarea scrisă a părinților /reprezentanților legali, în vederea întocmirii dosarului pentru încadrarea în grad de handicap sau pentru orientarea școlară și profesională, se realizează evaluarea educațională a copilului. Evaluarea educațională se face de către cadrele didactice care lucrează direct cu copilul, și anume:
• educatorul puericultor, pentru copilul înscris într-o unitate de învățământ antepreșcolar;
• educatoarea sau profesorul pentru învățământ preșcolar, pentru copilul înscris într-o unitate de învățământ preșcolar;
• profesorul de psihopedagogie specială, pentru copilul înscris într-o unitate de învățământ preșcolar special;
• învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar, pentru copilul înscris în învățământul primar;
• dirigintele, pentru copilul înscris în învățământul gimnazial și liceal;
• dirigintele, pentru copilul înscris în învățământul primar, gimnazial și liceal special
Domeniul de aplicare a procedurii operaţionale
1. Dispozițiile prezentei proceduri se aplică în cazul copiilor cu dizabilități și /sau CES, fără adiferenția dacă aceștia se află în familie, internate ale unităților de învățământ special, sistemul de protecțiespecială sau alte situații, precum centrele educative, unități sanitare etc.
2. Dispozițiile prezentei proceduri se aplică tuturor profesioniștilor care interacționează cu copii cu dizabilități și/sau CES și anume:
a) personalul din unitățile de învățământ ;
b) psihologii cu drept de liberă practică, cu atestat în psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie, psihopedagogie specială, psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională, salariați sau aflați în una dintre formele independente de exercitare a profesiei
ÎNREGISTRĂRI
- Evidența cererilor care au rezoluții în vigoare, actualizează după caz.
- Evidența facilitatorilor care au premise de acces în școală, actualizată după caz.
EVALUARE
Toate planurile de servicii individualizate ale copiilor cu CES integrați în unități de învățământ de masă care nu sunt încadrați în grad de handicap vor conține măsuri de spijin pentru promovarea educației incluzive. Acestea pot fi:
- Măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine
- Măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de mediu
- Măsurile de sprijin vor fi formulate de către responsabilul de caz servicii psihoeducaționale.
Măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine includ cel puțin:
a) informarea părinților ai căror copii frecventează unitatea de învățământ cu privire la educația incluzivă și incluziunea socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES;
b) informarea elevilor din unitatea de învățământ cu privire la educația incluzivă și incluziunea socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES, într-un limbaj adaptat vârstei și, de preferință, utilizând educația de la egal la egal;
c) informarea conducerii unității de învățământ și a cadrelor didactice cu privire la educația incluzivă și incluziunea socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES;
d) prezența facilitatorului, numit în literatura de specialitate shadow, alături de copil în unitatea deînvățământ.Alte măsuri de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine sunt informările și campaniile de conștientizare cu privire la acceptarea diversității, incluziunea socială a copiilor cu dizabilități și/sau CES desfășurate la nivelul comunității.
Măsurile de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de mediu, prin adaptarea rezonabilă a unității de învățământ în care învață copilul, includ cel puțin:
a) serviciile de sprijin educațional prevăzute de Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5.574/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, cu modificările ulterioare;
b) accesibilizarea mediului fizic, informațional și de comunicare din unitatea de învățământ, adaptată la tipurile de dizabilitate, de exemplu mutarea claselor și laboratoarelor la parter sau asigurarea deplasării copilului cu fotoliu rulant la etaj prin utilizarea unui lift, accesibilizarea balustradei sau folosirea tehnologiilor de acces, precum și a tehnologiilor asistive.
Facilitatorii pot fi introduși și în planul de abilitare/reabilitare elaborat pentru copiii încadrați îngrad de handicap înscriși în unități de învățământ special. Introducerea acestei măsuri de sprijin pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine și pentru facilitarea recuperării se face fie la cererea părinților/ reprezentantului legal fie la cererea motivată a unității de învățământ special la care suntînscriși aceștia, adresată managerului de caz, de regulă în etapa de planificare sau în situații deosebite.
Furnizarea serviciilor și intervențiilor pentru copilul cu dizabilități și/sau CES, familie/reprezentant legal și alte persoane importante pentru copil se realizează în mod integrat și este monitorizată astfel încât copilul să beneficieze în mod real de acestea și adecvat dezvoltării sale. Aplicarea PSI va fi monitorizată pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia. Monitorizarea reprezintă urmărirea și reevaluarea periodică a progreselor înregistrate de copil pe parcursul furnizării beneficiilor, serviciilor și intervențiilor.
a) METODE ȘI INSTRUMENTE
- Monitorizarea aplicării cu celeritate a prevederilor privind procesul decizional.
- Chestionare de satisfacție aplicate de către RCSE profesorilor, facilitatorului, familiei.
- Documentele colectate.
b) INDICATORI
- Promptitudinea rezolvării cererilor.
Datele de feedback colectate de la factorii implicați cu privire la colaborarea dintre profesori și facilitatori.
ANEXĂ – CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA GRADULUI DE SATISFACȚIE AL PĂRINȚILOR PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE SERVICII PSIHOEDUCAȚIONALE
Stimați părinți, acest chestionar a fost realizat pentru a cunoaște percepția dumneavoastră cu privire la calitatea serviciilor psihoeducaționale cuprinse în planul de servixii individualizat de care beneficiază copilul dvs. Apelăm la sinceritatea dumneavoastră și vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale.
1. Ați fost informat cuprivire la planul de servicii individualizat de care beneficiază copilul dvs.?
□ Da
□ Nu
□ Nu știu
2. Cunoașteți profesioniștii din echipa multidisciplinară care implementează planul de servicii
individualizat?
□ Da
□ Nu
□ Nu știu
3. Ați fost solicitat de către responsabilul de caz să participați la ședințele echipei multidisciplinare?
□ Da
□ Rareori
□ Niciodată
4. Cum apreciați serviciile și intervențiile cuprinse în planul de servicii individualizat?
□ Foarte bune
□ Bune
□ Satisfăcătoare
□ Nesatisfăcătoare
5. Considerați că au fost înregistrate progrese de către copilul dvs. în urma implementării planului de servicii individualizat?
□ În mare măsură
□ În mică măsură
□ Nu știu
6. Ați fost informat asupra evoluției înregistrate de către copilul dvs. pe parcursul perioadei de
implementare a planului de servicii individualizat?
□ Da
□ Rareori
□ Niciodată
7. Sunteți mulțumit de calitatea serviciilor serviciilor psihoeducaționale de care beneficiază copilul
dvs.?
□ Da
□ Nu
□ Nu știu
8. Enumerați cel puțin 2 aspecte care ați dori să se îmbunățățească în privința serviciilor
psihoeducaționale cuprinse în planul de servicii individualizat.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
9. Vă rugăm să menționați eventualele probleme întâmpinate pe parcursul implementării planului de
servicii individualizat.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________